2rh-95/15 — Încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2rh-95/15 prima instanţă: I. Raropu, instanţa de apel: A. Minciuna, A. Nogai, V. Pruteanu, instanţa de recurs: N. Clima, T. Chişca-Doneva, Iu. Şumcov ÎNCHEIERE 18martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinteleşedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi, Ion Druţă, examinînd cererea de revizuire depusă de către GolbanFeodora, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Golban- RaileanFeodoraîmpotriva lui Purcel Ion şi Grecu Maria cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2013, prin care recursul declarat de către RaileanFeodora a fost considerat inadmisibil.

c o n s t a t ă La 18 iunie 2011 RaileanFeodora s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Purcel Ion şi Grecu Maria cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea cererii reclamanta, RaileanFeodora a invocat că este proprietara lotului de pămînt, care se află în megieşie cu lotul de pămînt al pîrîţilor, situat în zona caselor de locuit din satul Onişcani, raionul Călăraşi. Indică reclamanta că pîrîţii dispun de prisacă de albini, însă nu respectă obligaţiile prevăzute de Legea cu privire la apicultură şi nu au efectuat măsuri de protecţie în vederea izolării trecerii albinelor în zona lotului ei. Susţine reclamanta că, întru căutarea sursei de colectare a mierii, albinele trec şi pe lotul ei, din care cauză bobiţele de poamă sunt sparte, poama se strică, iar vinul din poama din anul trecut se oţeteşte.

Prejudiciul material cauzat de către pîrîţi, reclamanta îl evaluează în mărime de 2 000 lei. A mai menţionat reclamanta că din cauza albinelor nu se poate duce în grădină, iar în vara 2010 a fost înţepată de o albină în regiunea ochiului, a suportat dureri fizice şi s-a tratat la medicul de familie, astfel i-au fost cauzate suferinţe psihice. Consideră RaileanFeodora că pîrîţii sunt obligaţi să respecte prevederile art. 10 al Legii cu privire la apicultură şi să-i restituie prejudiciul cauzat. Solicită RaileanFeodora încasarea în beneficiul său de la Purcel Ion şi Grecu Maria a sumei de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 25 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral şi obligarea lui Purcel Ion şi Grecu Maria de a muta stupile cu familii de albine, în afara razei reşedinţelor publice din satul Onişcani, raionul Călăraşi.

Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 02 mai 2012, acţiunea a respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2012, a fost respins apelul declarat de către RaileanFeodoraşi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 02 mai 2012, de respingere a acţiunii. La 19 octombrie 2012, RaileanFeodora a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea decizie instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii, indicînd că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

În special, s-a invocat că instanţele de judecată la examinarea pricinii nu a luat în consideraţie actul întocmit de către D. Gavriliţă, specialist de la slujba Veterinară Călăraşi. În cererea de recurs reclamanta a înaintat şi alte cerinţe, decît cele din acţiune, de strămutare a gardurilor, instalate pe gardurile vechi. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2013, recursul declarat de către RaileanFeodora a fost considerat inadmisibil.

La 19 şi 23 februarie 2015, GolbanFeodora a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2013, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 02 mai 2012. În Cererea de revizuire, revizuentaGolbanFeodora a indicat prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, precum şi a anexat copia avizului de recepţie şi înştiinţarea de la referentul juridic al CEDO Radu Panţîru, prin care se indică că Curtea a examinat cererea introductivă din data de 29 iulie 2013 Raileanvs Moldova şi a considerat-o inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţeijudecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţinparţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul invocă drept temei de revizuire a deciziei instanţei de recurs, emiterea unei hotărîri judecătoreşti cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost antrenate în proces. Consecvent, Colegiul menţionează că pentru declararea cererii de revizuire în temeiul art. 449 lit. c), persoana care invocă precum că nu a fost implicată în proces, trebuie să fie subiect al raportului material, iar în acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, care ar face posibilă constatarea de către instanţă dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

Colegiul constată că revizuenta a fost parte pe dosar şi cele invocate nu servesc drept temei de admitere a cererii de revizuire. Colegiul reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice(Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de GolbanFeodoraca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de GolbanFeodoraîmpotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Golban- RaileanFeodoraîmpotriva lui Purcel Ion şi Grecu Maria cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinteleşedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă