2ra-257/15 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr.2ra-257/15 Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud.:A.Cucerescu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.A.Gheorghieș. N.Chircu, I.Talpă ) DECIZIE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Președinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii Ion Druță Valetina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Cuznețov Anelia împotriva deciziei din 16 octombrie 2014 a Curții de Apel Bălți, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bucicovschi Evghenii şi Bucicovschi Oxana către Cuzneţov Anelia, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei cu privire la înlăturarea obstacolelor şi evacuarea din apartament, şi, acțiunea reconvențională înaintată de Cuzneţov Anelia către Bucicovschi Evghenii, intervenient accesoriu notarul public Plăcintă Serghei cu privire la constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare, a recipisei, aducerea pârților la poziția inițială şi încasarea cheltuielilor de judecată c o n s t a t ă : La data de 13.12.2012 Bucicovschi Evghenii, Bucicovscaia Oxana au depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Cuznețov Anelia privind înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și evacuare.

În motivarea cererii s-a indicat că la data de 29.02.2012 au procurat de la Cuznețov Anelia apartamentul nr.61, str.Ștefan cel Mare 5, mun.Bălți. În urma înțelegerii cu pîrîta, au lăsat acesteia cheile de la apartament pentru a-și lua mobila, dar pînă în prezent nu a eliberat apartamentul. Au solicitat reclamanții înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului dat și evacuarea pîrîtei. Pîrîta Curnețov Anelia a depus împotriva lui Bucicovschi Evghenii, intervenient accesoriu Notarul public Placintă Sergiu cerere reconvențională privind declararea nulității contractului de vînzare cumpărare, recipisei și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii reconvenționale Cuzneţov Anelia a invocat că luînd cunoștință cu materialele cauzei civile a observat că la cerere a fost anexat contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr.61, str.Ştefan cel Mare 5, mun.

Bălţi în 1 care locuiește cu doi copii minori. Consideră că contractul de vînzare-cumpărare nr.4579 din 22.02.2012 urmează a fi declarat nul. De fapt, la 22.02.2012 a împrumutat de la Bucicovschi Evghenii suma de 20 000 Euro, lăsînd apartamentul său în gaj, fapt pentru ce a eliberat o recipisă în care a indicat despre împrumut şi a mai întocmit un contract de gaj pe care l-a semnat la notarul public Plăcintă Sergiu pe un termen de 1 an. Pînă la ziua intentării procesului civil, Bucicovschi Eughenii nu a înaintat nici o pretenţie de evacuare din locuinţă. Pe parcursul anului a achitat dobînda, iar suma totală nu a rambursat-o. Menționează reclamanta că nu a avut scopul înstrăinării unicului său loc de trai, mai mult, că are doi copii minori la întreţinere dintre care unul este invalid.

A mai afirmat Cuzneţov Anelia că contractul anexat la acţiunea înaintată de Bucicovschi Evghenii este întocmit în limba de stat pe care nu o posedă, iar preţul de vînzare indicat este de 150282 lei și nu constituie un preţ de piaţă, ci costul nominal al apartamentului. Conform raportului de evaluare eliberat de Agenţia Imobiliară ”Naxim” din 28.03.2013 valoarea de piaţă a ap.61, str. Ştefan cel Mare 5, mun. Bălţi, este de 604000 lei, la cursul de 15,8, ceea ce constituie 38227 Euro, ce depășește suma contractului. Afirmă că Bucicovschi Evghenii profitînd de faptul că nu cunoaște limba de stat, abuzînd de încrederea acordată, a indus-o în eroare şi în loc de contract de împrumut şi gaj a întocmit, fară consimțământul ei, contractul de vînzare- cumpărare, convigînd-o că este avantajos pentru ea.

În scopul concretizării pretenţiilor, Cuzneţov Anelia a depus acţiune reconvenţională suplimentară, prin care a solicitat, declararea nulităţii recipisei de primire a banilor în sumă de 20 000 Euro; readucerea părţilor la poziţia iniţială și anume Cuzneţov Anelia să restituie suma de 20 000 Euro, iar Bucicovschi Evghenii să restituie obiectul litigiului - ap.61, str. Ştefan cel Mare 5, mun. Bălţi; încasarea taxei de stat şi a cheltuielilor de judecată de la Bucicovschi Evghenii. Invocă reclamanta că recipisa a fost scrisă fiind dusă în eroare, deoarece în realitate nu dorea să înstrăineze apartamentul, iar preţul de 20000 euro nu este valoarea reală a unui apartament cu toate comodităţile şi reparaţie capitală.

Recipisa a fost scrisă sub dictarea lui Bucicovschi Evghenii, fiind determinată de comportamentul viclean şi dolosiv al ultimului, motiv din care pretinde la nulitatea acestui act. Despre data existenţei acestei recipise a aflat numai în şedinţa de judecată, în aprilie 2013, astfel consideră, că termenul de declarare a nulităţii urmează a fi calculat din ziua de cînd a aflat despre temeiul anulării. Prin hotărîrea 26 noiembrie 2013 a judecătoriei Bălţi s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Bucicovschi Evghenii şi Bucicovschi Oxana către Cuzneţov Anelia, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei cu privire la înlăturarea obstacolelor şi evacuarea din apartament; a fost admisă acţiunea reconvenţională înaintată de Cuzneţov Anelia, a fost anulat contractul de vînzare-cumpărare nr.4579 a apartamentului nr.61 din str. Ştefan cel Mare 5, mun.

Bălţi încheiat între Cuzneţov Anelia şi Bucicovschi Evghenii şi autentificat de notarul public Plăcintă Sergiu; au fost repuse părţile în poziţia iniţială, dispunîndu-se ca Cuzneţov Anelia să restituie lui Bucicovschi Evghenii suma de 20000 euro, iar Bucicovschi Evghenii să restituie apartamentul 2 nr.61 de pe str. Ștefan cel Mare 5, mun. Bălţi lui Cuzneţov Anelia; a fost încasat de la Bucicovschi Ev. în beneficiul lui Cuzneţov Anelia cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei.

Prin decizia din data de 16.11.2014 a Curții de Apel Bălți a fost admisă cererea de apel a lui Bucicovschi Evghenii şi Bucicovschi Oxana, a fost casată hotărîrea din data de 26.11.2013 a judecătoriei Bălți și a fost emisă o nouă hotărîre prin care a fost admisă cererea lui Bucicovschi Evghenii şi Bucicovschi Oxana împotriva lui Cuzneţov Anelia, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei cu privire la înlăturarea obstacolelor şi evacuarea din apartament; a fost evacuată Cuznețov Anelia din apartamentul nr.61, str.Șt.Mare 5, mun.Bălți și obligată să nu creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate; acțiunea reconvențională a fost respinsă ca nefondată; au fost încasate de la Cuznețov Anelia cheltuielile de judecată în sumă de 8177 lei.

La data de 18.11.2014 Cuznețov Anelia a depus recurs împotriva deciziei din data de 16.10.2014 a Curții de Apel Bălți. În motivarea recursului s-a indicat că decizia recurată este neîntemeiată și pasibilă casării cu menținerea hotărîrii primei instanțe. A indicat recurenta că instanţa de apel nu a reţinut argumentul său precum că banii au fost luaţi cu împrumut, deoarece erau necesari pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale a fiului minor - Garoşcov Ivan. Circumstanțele date au fost confirmate în şedinţa de judecată de către martorii Cuzneţov M., Puhova M. Necesitatea sumei invocate se confirmă şi prin actele anexate la materialele cauzei care atestă că copilul este grav bolnav şi necesita tratament în acea perioadă.

La fel, menționează recurenta că instanţa de apel nu a luat în consideraţie argumentul că nu a intenţionat să vîndă apartamentul nr.61, str Ştefan cel Mare 5, mun.Bălţi, deoarece nu dispune de alt spaţiu locativ, precum şi că în apartamentul dat locuiește cu doi copii minori. Mai mult, invocă recurenta că nici intenţia lui Bucicovschi Evghenii de a procura apartamentul nu a fost confirmată, ultimul nu a fost în apartament înainte de procurare, iar în şedinţa de judecată nu l-a putut descrie. Afirmă recurenta că contractul de vînzare cumpărare a fost semnat fiind dusă în eroare de către Bucicovschi Evghenii, prin mijloace dolosive și că acesta a profitat de faptul că nu cunoaște limba de stat, precum şi că a avut nevoie de bani pentru a achita intervenţia chirurgicală a copilului minor.

A mai relatat recurenta că instanţa de apel nu a stabilit că comportamentul lui Bucicovschi E. întruneşte toate circumstanţele prevăzute de normele art.218 Cod civil, care prevede că nulitatea relativă a actului juridic poate fi invocată doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai părţii ocrotite pe calea acţiunii oblice. Instanţa de judecată nu poate să o invoce din oficiu. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin voinţa expresă sau tacită a persoanei în al cărei interes este stabilită nulitatea. Voinţa de a confirma actul juridic lovit de nulitate trebuie să fie certă şi evidentă. Pentru confirmarea actului juridic lovit de nulitate relativă, voinţa nu trebuie să fie exprimată în forma cerută pentru încheierea actului juridic respectiv.

Dacă fiecare parte poate invoca nulitatea actului juridic sau dacă mai multe persoane pot cere 3 declararea nulităţii, confirmarea actului juridic de către o persoană nu le împiedica pe celelalte sa invoce nulitatea. A mai invocat recurenta prevederile art.art.219, 228 Cod civil și a menționat că instanţa de apel în pct.pct. 19-42 a deciziei din 16 octombrie 2014, în mod eronat a aplicat normele de drept material, greşit a apreciat circumstanţele pricinii, fară a da apreciere corespunzătoare probelor din dosar. La data de 20.01.2015 Bucicovschi Evghenii, Bucicovschi Oxana au depus referință la cererea de recurs. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis, casata decizia instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, proprietari ai apartamentului nr.61, str.Ștefan cel Mare 5, mun.Bălți sunt Bucicovschi Oxana și Bucicovschi Evghenii, în baza contractului de vînzare cumpărare nr.4579 din data de 29.02.2012.(f.d.5, vol.I) La materialele dosarului a fost anexat contractul de vînzare cumpărare nr.4579 din data de 29.02.2012 conform căruia Cuznețov Anelia a vîndut, iar Bucicovschi Evghenii a procurat apartamentul nr.61, str.Șt.Mare 5, mun.Bălți.(f.d.7-9, vol.I) La fel, la materialele dosarului a fost anexată recipisa din data de 29.02.2012 eliberată de Cuznețov Anelia prin care se confirmă faptul primirii de către aceasta de la intimat a sumei de 20000 euro.(f.d.90, vol.I) Colegiul menționează că pe parcursul examinării cauzei Cuznețov Anelia a depus cerere reconvențională prin care a solicitat anularea contractului de vînzare cumpărare și a recipisei cu aducerea părților la poziția inițială și aici Colegiul reiterează despre corectitudinea soluției primei instanțe prin care a fost admisă cererea reconvențională și a fost respinsă cererea inițială depusă de Bucicovschi Evghenii din următoarele considerente.

În conformitate cu art.118, alin.(1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Conform art.199 Cod civil, consimţămînt este manifestarea, exteriorizată, de voinţă a persoanei de a încheia un act juridic. Consimţămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernămînt, este exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi nu este viciat. Colegiul menționează că în cadrul examinării cauzei în fond și în ședința publică desfășurată la data de 26.02.2015 în instanța de recurs, recurenta a indicat că nu a avut intenția de a înstrăina apartamentul litigios și nici nu și-a manifestat consimțământul în acest sens și Colegiul reține acest argument din următoarele considerente.

4 În cazul manifestării voinței în vederea încheierii contractului de vînzare cumpărare și în situația în care a primit banii ce reprezintă costul imobilului dat, recurenta urma să-și asume și obligațiile corespunzătoare – de a preda bunul, iar consimțământul de a accepta banii nu poate fi reținut și ca manifestare de voință în vederea încheierii contractului de vînzare cumpărare, ci ca manifestare de voință de a încheia actul de împrumut așa cum indică aceasta. Astfel, manifestarea de voință trebuie să fie îndreptată spre producerea efectelor juridice: nașterea, modificarea, stingerea de drepturi și obligații. Intenția de a produce efecte juridice este un element necesar al actului juridic, care în virtutea art.666 Cod civil se reflectă și asupra contractelor și se manifestă astfel încît aceste efecte nu se pot produce, decît dacă o astfel de intenție a existat.

Aceasta este o diferență esențială între actul juridic și faptul juridic, ultimul fiind săvîrșit fără intenția de a produce efecte juridice. Colegiul indică că esența consimțământului la recepționarea banilor consta în primirea acestora pentru necesități personale – efectuarea unei intervenții chirurgicale pentru copilul minor, recurenta neîntreprinzînd nici o acțiune care ar caracteriza calitatea de vînzător. Astfel, din acțiunile recurentei rezultă intenția acesteia de a contracta un împrumut de la intimat a cărei rambursare a asigurat-o prin gajul imobilului litigios. O altă condiție stabilită de lege pentru a aprecia consimțământul ca fiind valabil exprimat constă în lipsa viciului.

La caz, însă, consimțământul recurentei este unul viciat, care se exprimă prin eroare la natura actului juridic, deoarece recurenta consideră că de fapt întreprinde acțiuni în vederea contractării unui împrumut pentru efectuarea intervenției chirurgicale a copilului minor și nu că încheie un contract de vînzare cumpărare. Acest fapt prin prisma art.art.221, 227 Cod civil atrage după sine nulitatea actului juridic. Astfel, Colegiul reiterează că conform materialelor dosarului s-a stabilit cu certitudine lipsa consimțământului recurentei în vederea încheierii unui contract de vînzare cumpărare cu intimatul și prezența intenției încheierii unui contract de împrumut cu gaj. În asemenea circumstanțe, Colegiul reiterează despre legalitatea soluției primei instanțe în vederea anulării contractului de vînzare cumpărare nr.4579 din data de 29.02.2012 a apartamentului nr.61, str.Ștefan cel Mare 5, mun.Bălți.

Totodată, Colegiul indică despre corectitudinea soluției primei instanțe și referitor la efectele nulității actului juridic, și anume. Conform art.219 Cod Civil, actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conţinutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor. Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestaţiei. Partea şi terţii de bună- credinţă au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul. 5 Efectele nulităţii actului juridic presupune consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii actului juridic.

Nulitatea are menirea să restabilească, pe cît este posibil, situaţia juridică a părţilor şi a terţilor existentă la momentul încheierii actului. De aceea, nulitatea operează nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, cu efect retroactiv și presupune înlăturarea efectelor actului juridic care s-au produs între momentul încheierii actului şi acel al desfiinţării lui. La fel, efectele nulității actului juridic mai presupune și repunerea părţilor în situaţia anterioară, ceea ce implică restituirea reciprocă a prestaţiilor, astfel încît părţile actului juridic să ajungă în situaţia care exista înaintea încheierii actului. Restituirea prestaţiilor trebuie să fie efectuată corespunzătoare prestației primite.

În baza celor indicate supra, Colegiul reiterează că efectele nulității actului juridic, în speță, a contractului de vînzare cumpărare, presupune restabilirea, cu efect retroactiv, a situației juridice la momentul încheierii lui, adică restituirea bunului și respectiv a sumei de bani - prețului. Mai mult decît atît că din materialele dosarului și din explicațiile recurentei, aceasta nu a restituit suma împrumutată. Această concluzie, în repetate rînduri, a fost subliniată şi de către CtEDO în jurisprudenţa sa, cert indicînd că fără repunerea părţilor la poziţia anterioară, constatarea nulităţii actului juridic este lipsită de finalitate.

Tot aici Colegiul menționează că suma pe care urmează să o restituie recurenta este cea indicată în recipisa din data de 29.02.2012, adică de 20000 euro și nu cea indicată în contract, deoarece în ședința publică din instanța de recurs și pe parcursul examinării cauzei, recurenta a recunoscut că anume această suma a împrumutat-o de la intimat, ultimul confirmînd că anume această suma a transmis-o. Astfel, soluția instanței de fond este corectă și corespunde circumstanțelor de fapt și drept, deoarece din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine lipsa consimțământului recurentei la încheierea contractului de vînzare cumpărare și prezența unui contract de împrumut cu gaj. În acelaşi timp, instanţa de recurs reţine, că instanţa de fond corect a concluzionat că Bucicovschi Evghenii și Bucicovschi Oxana nu au prezentat careva probe pertinente şi concludente, care să confirme cele invocate în cererea de chemare în judecată.

Astfel, Colegiul consideră că instanţa de fond a examinat pricina sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic. De asemenea, în cadrul judecării pricinii, instanţa de judecată a creat participanților la proces, condiții obiective şi echitabile, pentru exercitarea drepturilor şi obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părţilor 6 dreptul la un proces echitabil, garantat şi asigurat prin art.6 al Convenţiei Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului. În asemenea circumstanțe, instanţa de recurs conchide că, decizia Curţii de Apel Chişinău este pasibilă casării din considerentul aplicării şi interpretării eronate de către aceasta a normelor legale.

Avînd în vedere cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat și îl va admite cu casarea deciziei recurate şi cu menţinerea în vigoare a hotărîrii instanţei de fond. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. f) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Cuznețov Anelia împotriva deciziei din 16 octombrie 2014 a Curții de Apel Bălți.

Se casează decizia din 16.10.2014 a Curţii de Apel Bălți, adoptată în cauza adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bucicovschi Evghenii şi Bucicovschi Oxana către Cuzneţov Anelia, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei cu privire la înlăturarea obstacolelor şi evacuarea din apartament şi acțiunea reconvențională înaintată de Cuzneţov Anelia către Bucicovschi Evghenii, intervenient accesoriu notarul public Plăcintă Serghei cu privire la constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare, a recipisei, aducerea pârților la poziția inițială şi încasarea cheltuielilor de judecată cu menţinerea hotărîrii din 26 noiembrie 2013 a judecătoriei Bălți.

Decizia este irevocabilă. Președinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii Ion Druță Valetina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 7