2rac-109/15 — Încasarea datoriei

Judecătoria Făleşti Dosarul nr.2rac-109 /15 Judecător: O. Ciumaş Curtea de Apel Bălţi Judecători: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SA „Avicola Nord”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Lodesa Grup” împotriva SA „Avicola Nord” privind încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 ianuarie 2015, CONSTATĂ : La 04 septembrie 2012 „Lodesa-Grup” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Avicola-Nord” SA cu privire la încasarea datoriei în sumă de 113 128 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată (fila dosarului 1-3, VOL.l) În motivarea acţiunii a indicat că la 18 martie 2011 a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. LG- 0311 între „Lodesa-Grup” SRL şi SA „Avicola-Nord” prin care „Lodesa-Grup” SRL în calitate de vînzător s-a obligat să furnizeze faină de peşte în asortiment către SA „Avicola- Nord”, în calitate de cumpărător.

Conform contractului menţionat vînzătorul s-a obligat să furnizeze marfa împachetată în corespundere cu normele sanitar-igienice ale RM, însoţită de factura fiscală, certificat veterinar, certificat de calitate, la preţul indicat în factura fiscală. La rîndul său, SA „Avicola-Nord" s-a obligat prin contract să achite prin virament la contul vânzătorului pentru marfa furnizată suma indicată în factura fiscală în termen ce nu depăşeşte 21 de zile calendaristice din momentul primirii mărfii. Totodată, ziua livrării mărfii se consideră data indicată în factura fiscală.

Indică reclamntul că SA „Avicola-Nord” şi-a onorat doar parţial obligaţia de achitare a mărfii furnizate, acumulînd datorii pînă la depunerea cererii în instanţa de judecată în mărime de 113 128 lei, fapt ce contravine atît pct. 2) din contractul de vînzare-cumpărare nr. LG-0311 din 18.03.2011 cît şi reglementărilor art. 753 alin. (1) al Codului Civil al Republicii Moldova care prevăd că „prin contractul de vînzare- cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit”. 1 La data de 07.06.2012 „Lodesa-Grup” SRL a înaintat în prealabil o pretenţie în formă scrisă către SA „Avicola-Nord”, informînd despre suma datorată conform contractului nr. LG-0311 din 18.03.2011, dar la care nu a primit nici un răspuns.

La 30 octombrie 2012 reprezentantul reclamantului a depus în instanţă o cerere de concretizare a pretenţiilor în acţiune, solicitând încasarea de la SA „Avicola-Nord” în beneficiul „Lodesa-Grup” SRL a datoriei în sumă de 138.628 lei, penalităţii în sumă de 308.113 lei, penalităţii în sumă de 5.227,9 lei şi dobânzii de întârziere în sumă de 26.612,81 lei. Reieşind din sumele calculate, conchide reclamantul că pîrîtul datorează „Lodesa- Grup” SRL suma de 138.628 lei drept datorie conform facturilor fiscale seria FB0346834, seria FB0346847, seria LK0077980, seria LK0077993, seria LK0078000 şi seria FB0346860. Totodată, pîrîtul datorează suma de 308.1 13 lei drept penalităţi şi suma de 26.61 2, 81 lei drept dobînzi de întîrziere, precum şi suma de 5.227,9 lei pentru acoperirea penalităţii formate prin neachitarea în termen a sumei prevăzute în factura fiscală seria FB0346828.

La 01 februarie 2013 reprezentantul reclamantului a depus în instanţă o cerere de concretizare a pretenţiilor în acţiune, solicitând încasarea de la SA „Avicola-Nord” în beneficiul „Lodesa-Grup” SRL a penalităţii şi dobânzii de întârziere calculată până la data adoptării hotărârii judecătoreşti. Mai indică reclamantul că conform pct. 5 din contractul de vînzare-cumpărare nr. LG-0311, în cazul neachitării la timp a costului mărfi SA „Avicola-Nord" urmează să achite o penalitate în mărime de 0,5% din costul mărfi pentru fiecare zi de întîrziere constituind 366.218,16 lei iar conform art. 619 al Codului civil RM este în drept de a pretinde încasarea dobînzii de întîrziere în mărime de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art. 585 al Codului civil constituind 30.910,98 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 01 februarie 2013 cererea de chemare în judecată depusă de „Lodesa-Grup” SRL a fost admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2014 s-a dispus casarea integrală a Hotărârii Judecătoriei Făleşti din 01 februarie 2013, cauza civilă fiind restituită spre rejudecare în alt complet de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Făleşti din 31.07.2014 acţiunea înaintată de SRL”Lodesa Grup” către SA”Avicola Nord” privind încasarea datoriei a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea de la SA „Avicola Nord” în beneficiul SRL „Lodesa Grup” suma de 245 854,18 lei ( datoria 113.128 lei, penalitatea contractuală 101.815,2 lei, dobînda de întîrziere 30.910,98 lei; S-a încasat de la SA”Avicola Nord” în beneficiul SRL”Lodesa Grup” cheltuielile de judecată în sumă de 12875,62 lei, în rest pretenţiile au fost respinse.

Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a conchis că pretenţia reclamantul privind încasarea penalităţii urmează a fi admisă parţial, deoarece reclamantul a solicitat încasarea penalităţii pentru întreaga perioadă de întîrziere care este mai mare decît termenul prevăzut de lege. Astfel, instanţa a considerat oportun de a dispune încasarea penalităţii doar în interiorul termenului de prescripţie şi anume pe durata de 6 luni, iar 2 pretenţia de încasare a penalităţii pentru restul perioadei a fost considerată de instanţă ca fiind neîntemeiată şi pasibilă de a fi respinsă. La data de 28.08.2014, în termen, SA”Avicola Nord” a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu respingerea acţiunii integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15.01.2015 s-a respins apelul declarat de către SA”Avicola Nord” şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 31.07.2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel SA „Avicola Nord” a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond ca fiind ilegale şi neîntemeiate cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea cerinţeor reclamantului. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul 3 exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către SA „Avicola Nord” asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „Avicola Nord” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA „Avicola Nord”, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15.01.2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Lodesa Grup” împotriva SA „Avicola Nord” privind încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4