2ra-479/15 — Privind anularea certificatelor de moştenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr. 2ra-479/15 Instanţa de fond: Judecătoria Drochia – L. Lupaşcu Instanţa de apel: CA Bălţi – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chişca - Doneva, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Anna Barbuţa în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anna Barbuţa împotriva Margaritei Barbuţa, Biroului notarial Mazur Maria, Gabriel Barbuţa şi Snejana Barbuţa privind anularea certificatelor de moştenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 octombrie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Anna Barbuţa, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Drochia din 20 martie 2014, CONSTATĂ : La 30 iulie 2012 Anna Barbuţa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Margaritei Barbuţa, Biroului Notarial Mazur Maria, Gabriel Barbuţa şi Snejana Barbuţa privind anularea certificatelor de moştenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea acţiunii a invocat că la 25 martie 1978 Anna Barbuţa a încheiat căsătoria cu Grigore Barbuţa, din care au rezultat doi copii Gabriel Barbuţa şi Snejana Barbuţa. Totodată a subliniat că Grigore Barbuţa dintr-o altă căsătorie mai are un copil Nicolae Barbuţa. Anna Barbuţa a indicat că Grigore Barbuţa în temeiul contractului de vînzare - cumpărare nr. 4/2-950 din 04 februarie 1977, titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, nr. 0300104225 din 21 decembrie 2001, a devenit proprietar asupra ¾ din imobilul amplasat în mun. Bălţi, str. Cahulului, 59, compus din casa de locuit şi teren aferent, unde au locuit împreună cu familia. Reclamanta a mai indicat 1 că soţul ei în anul 2001 a intrat în posesia patrimoniului succesoral rămas după decesul mamei sale Elena Barbuţa şi aflat în sat.

Sofia, r-nul Drochia, compus din casă de locuit individuală, teren aferent, cotă de teren agricol şi teren cu destinaţie de grădină. La 03 mai 2010, soţul Grigore Barbuţa a decedat. După decesul soţului ea a rămas să locuiască în acest imobilul din or. Bălţi, dar nu a înregistrat dreptul său asupra patrimoniului succesoral din lipsă de mijloace financiare şi din cauza înrăutăţirii stării de sănătate. S-a adresat la notar pentru a obţine certificat de moştenitor legal mai tîrziu. Notarul i-a explicat că dînsa a omis termenul de acceptare a succesiunii şi că acesta poate fi prelungit doar de instanţa de judecată. Reclamanta a mai indicat că de către notar a fost informată precum că după decesul Elenei Barbuţa, a fiului acesteia Grigore Barbuţa şi a nepotului Nicolae Barbuţa, patrimoniul succesoral al defunctei Elena Barbuţa din sat.

Sofia, r-nul Drochia în baza certificatului de moştenitor legal a trecut în proprietatea Margaretei Barbuţa, care a fost soţia lui Nicolae Barbuţa sau nora lui Grigore Barbuţa şi care a tăinuit faţă de notar faptul că mai există moştenitori. Astfel Margarita Barbuţa ilegal a înregistrat dreptul său de proprietate asupra întregii averi, ce a aparţinut defunctei Elenei Bărbuţă. Anna Barbuţa consideră că Margarita Barbuţa, adresîndu-se notarului în vederea obţinerii certificatelor de moştenitor legal, a prezentat informaţii neveridice, precum că Nicolae Barbuţa ar fi unicul moştenitor a lui Grigore Barbuţa, tăinuind faptul că defunctul Grigore Barbuţa mai are doi copii şi o soţie supravieţuitoare, iar în urma acestor acţiuni ilegale, Margarita Barbuţa a obţinut certificate de moştenitor legal cu nr. 11221 şi nr. 11224 din 27 iunie 2011, care sînt lovite de nulitate.

Reclamanta a solicitat prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul lui Grigore Barbuţa, anularea certificatelor de moştenitor legal nr. 11221, nr. 11224 din 27 iunie 2011 eliberat pe numele Margaretei Barbuţa de către Biroul notarial Mazur Maria cu radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor privind dobîndirea dreptului de proprietate, partajarea patrimoniului succesoral – imobilul compus din casa de locuit individuală şi terenul aferent amplasat în sat. Sofia r-nul Drochia cu nr. cadastral 3635202.878, 3635202.878.01, 3635202.878.02, 3635202.878.03, 3635202.878.04, cotă de teren agricol cu nr. cadastral 3635116.157 şi teren cu destinaţie de grădină nr. cadastral 3635202.879 cu atribuirea a cîte 1/4 cotă-parte fiecăruia dintre moştenitori, partajarea patrimoniului succesoral 3/8 cotă-parte din imobilul amplasat în mun.

Bălţi str. Cahulului, 59 cu nr. cadastral 0300104.225, 0300104.225.01, astfel încît reclamantei să-i fie atribuit 15/32 cotă-parte din aceasta, iar celorlalţi moştenitori a cîte 3/32 cotă-parte. Imobilul cu nr. cadastral 0300104.225.02, amplasat pe aceiaşi adresă să fie partajat astfel încît reclamantei să-i fie atribuit 5/8 cotă-parte din el, iar celorlalţi moştenitori a cîte 1/8 cotă-parte. Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 20 martie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Anna Barbuţa. S-a încasat din contul Annei Barbuţa în beneficiul Margaretei Barbuţa cheltuielile de judecată în mărime de 5.000 lei. Întru susţinerea soluţiei date instanţa de fond a menţionat că Anna Barbuţa nu s-a conformat prevederilor art. 1517 Cod civil, dînsa depunînd declaraţie de acceptare a succesiunii, cu omiterea termenului de şase luni.

Motivele, invocate întru 2 argumentarea omiterii termenului de acceptare a succesiunii, au fost apreciate de către instanţa de fond ca fiind neobiective şi neprobate, fapt care a stat la baza respingerii capătului de cerere cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul lui Grigore Barbuţa, precum şi a celorlalte capete de cerere luate în ansamblu. Totodată, prima instanţă a constatat că Nicolae Barbuţa, care este feciorul lui Grigore Barbuţa, a acceptat moştenirea rămasă după decesul tatălui său prin intrarea în posesia bunurilor succesorale şi prelucrarea terenurilor, însă nu a reuşit legalizarea drepturilor succesorale, deoarece acesta a decedat la 01 noiembrie 2010, în interiorul termenului de acceptare a succesiunii.

Acest fapt fiind realizat ulterior de către soţia lui Nicolae Barbuţa - Margarita Barbuţa, care a depus la 29 aprilie 2011 la notarul Maria Mazur o declaraţie de acceptare a masei succesorale, solicitînd şi eliberarea certificatului de moştenitor legal pe averea, care a aparţinut Elenei Barbuţa, decedată la 02 august 2001, moştenitor al căruia a fost nepotul şi soţul acesteia - Barbuţa Nicolae.

La fel, prima instanţă a precizat că pîrîţii Gabriel Barbuţa şi Snejana Barbuţa nu au acceptat succesiunea rămasă (f. d. 183, 195 - 200 vol. I) La 22 aprilie 2014 Anna Barbuţa a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Drochia din 20 martie 2014, cu remiterea cauzei la rejudecare (f. d. 207, 218 - 220 vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 octombrie 2014 cererea de apel a fost respinsă şi menţinută hotărîrea primei instanţe (f. d. 238 Vol. I) La 14 ianuarie 2015 Anna Barbuţa a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 octombrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanţelor de judecată, menţionînd că acestea sînt ilegale, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar ca consecinţă litigiul a fost soluţionat greşit. Instanţa de fond cît şi instanţa de apel nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele, care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. La 27 februarie 2015 Margarita Barbuţa a depus referinţă asupra cererii de recurs, solicitînd respingerea recursului cu menţinerea hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, menţionînd în acest sens că argumentele cererii de recurs poartă un caracter declarativ şi bazate pe presupuneri.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 30 octombrie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 12 noiembrie 2014, cererea de recurs a fost depusă la 14 ianuarie 2015, recepţionată de părţi la 17 noiembrie 2014 (f.d. 244 vol. I), fiind depusă în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente.

3 Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 30 octombrie 2014 a respins cererea de apel înaintată de către Anna Barbuţa şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Drochia din 20 martie 2014. În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond corect şi legal a apreciat faptul că Anna Barbuţa a omis neîntemeiat termenul de acceptare a succesiunii, or aceasta nu a prezentat nici primei instanţe şi nici instanţei de apel probe, prin care ar confirma contrariul.

Totodată, instanţa de apel a constatat că argumentele invocate în acţiune vin în contradicţie cu argumentele cererii de apel, deoarece reclamanta în acţiune a recunoscut faptul omiterii termenului de acceptare a succesiunii, pe cînd în cererea de apel aceasta a menţionat că dînsa nu a omis acest termen, dînsa acceptînd în mod tacit succesiunea, care constituie obiectul prezentului litigiu. În acest sens, reclamanta apelantă a făcut referire la certificatul de moştenitor legal din 12 iunie 2014, eliberat de către notarul public Aliona Agachi.

Astfel, instanţa de apel a apreciat critic acest argument, menţionînd în sensul dat că actul la care face referire Anna Barbuţa (certificat de moştenitor legal din 12 iunie 2014, eliberat de notarul public Aliona Agachi) a fost întocmit în anul 2014, pe cînd litigiul în cauză a fost iniţiat la 30 iulie 2012, iar certificatele de succesor legal, pe care le contestă reclamanta, au fost eliberate încă în anul 2011, fapt cunoscut de ultima. Mai mult, instanţa a stabilit că confirmarea calităţii de succesor legal al Annei Barbuţa pe lîngă faptul că a fost eliberat la odată ce succede vădit data confirmării calităţii de moştenitor legal al Margaritei Barbuţa, aceasta se referă doar la patrimoniul succesoral la care Margarita Barbuţa a refuzat.

Concluzia respectivă este considerată de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit prematură din următoarele considerente. La examinarea cauzei instanţa de judecată nu a verificat care era patrimoniul defunctului Grigore Barbuţa la momentul decesului. Instanţa nu a constatat cine sunt moştenitorii, cînd şi în ce mod au acceptat succesiunea, care parte din patrimoniul defunctului a fost acceptată, or din materialele cauzei se atestă faptul că la situaţia din 26 mai 2012 defunctul Grigore Barbuţa nu avea întocmite testamente pentru o anumită parte din patrimoniu şi respectiv masa succesorală se constituie din toate bunurile defunctului (f.d. 18 vol. I). Conform extraselor din Registrul dosarelor succesorale şi a testamentelor la situaţia din 21 mai 2012 nu era deschisă procedura succesorală după decesul lui Grigore Barbuţa (f.d.

19 – 21 vol. I). Instanţa de recurs menţionează că prin deschiderea succesiunii se înţelege faptul juridic, care dă naştere transmisiunii succesorale şi care, implicit, determină momentul în care încep să se aplice normele legale cu privire la moştenire. Deschiderea succesiunii prezintă interes sub aspectul momentului şi locului producerii. Astfel, momentul deschiderii succesiunii are importanţă, întrucît în raport cu momentul deschiderii succesiunii se determină persoanele, care au vocaţie succesorală (în temeiul legii sau testamentului). Pornind de la acest moment se determină componenţa şi valoarea patrimoniului succesoral. 4 Determinarea bunurilor concrete, care trec în proprietatea fiecărui moştenitor, se face prin partajul averii succesorale, care reprezintă operaţiunea juridică prin care încetează coproprietatea prin împărţirea în natură sau prin echivalent bănesc a bunurilor aflate în coproprietate.

În speţă rezultă că patrimoniul defunctului Grigore Barbuţa este constituit din bunul imobil, situat în or. Bălţi şi bunurile imobile situate în sat. Sofia r-nul Drochia. Instanţa de judecată la examinarea cauzei nu a verificat cînd şi cum a fost acceptat patrimoniul din or. Bălţi de către Anna Barbuţa şi dacă la examinarea cauzei era necesar prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, odată ce o parte din patrimoniul succesorului este acceptat prin intrare în posesie. Conform art. 1516 alin. (4) Cod Civil dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta.

Instanţa de recurs reiterează că intrarea în posesia patrimoniului succesoral presupune întreprinderea acţiunilor de administrare, asigurare şi utilizare a patrimoniului succesoral, achitarea impozitelor şi altor plăţi, încasarea chiriei de la locatari, efectuarea reparaţiilor etc. Acţiunile respective urmează a fi întreprinse de moştenitor sau de reprezentanţii săi în termen de 6 luni din momentul deschiderii succesiunii. Dacă a intrat în posesia unei părţi din patrimoniu, succesorul se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi indiferent din ce ar consta. În condiţiile intrării în posesie a patrimoniului succesoral în termenul stabilit de lege, notarul este obligat să elibereze moştenitorilor certificat de moştenitor legal, iar refuzul notarului poate fi contestat în instanţa de judecată.

Atît în apel cît şi în recurs, Anna Barbuţa a indicat că în posesia bunului succesoral a intrat imediat după decesul lui Grigore Barbuţa, dar aceste argumente nu au fost auzite de către instanţa de apel şi respectiv nu s-a verificat care sînt pretenţiile reclamantului. Astfel la rejudecarea cauzei urmează să se precizeze care sînt pretenţiile Annei Barbuţa, odată ce ea a acceptat o parte din patrimoniul succesoral şi să se expună asupra temeiniciei tuturor pretenţiilor. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că în materialele cauzei se conţin înscrisuri cu conţinut contradictoriu. În sensul dat, instanţa de recurs opinează în favoarea necesităţii studierii suplimentare a documentelor anexate la materialele cauzei, în scopul concretizării depoziţiilor părţilor şi pentru a elimina orice dubii la interpretarea declaraţiilor lor.

Pornind de la conţinutul art. 373 CPC instanţa de apel este împuternicită cu competenţa în vederea soluţionării acestor chestiuni. Instanţa trebuie să dee apreciere tuturor probelor din dosar şi argumentelor invocate de părţile aflate în litigiu, iar adoptarea unui act în strictă conformitate cu prevederile legii impune necesitatea de a examina momentele primordiale ale cauzei. În acest sens, la rejudecarea cauzei instanţa urmează să stabiliască, prin ce se confirmă întreg patrimoniul defunctului Grigore Barbuţa, cînd şi cum a fost acceptat o parte din patrimoniul defunctului de către Anna Barbuţa şi care sînt pretenţiile reclamantei.

În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sînt confirmate prin 5 probe justificate şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului, obiectul căruia este reglementat prin dispoziţiile normelor de drept material conţinute în cartea IV capitolul XI titlu III Cod Civil. În acest context, Colegiul conchide că urmează a se ţine cont de prevederile art. 118 alin. (1) CPC, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale.

Instanţa va ţine cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor, care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus părţilor, să-şi concretizeze pretenţiile, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor. La rejudecarea pricinii, instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate mai sus, să creeze condiţii obiective şi egale părţilor pentru realizarea şi exercitarea drepturilor sale procedurale şi în dependenţă de probele pertinente administrate, rejudecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată şi legală. Lacunele indicate mai sus nu pot fi corectate la judecarea recursului, fapt pentru care recursul urmează a fi admis, decizia instanţei de apel – casată, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel, cu respectarea principiilor ce guvernează litigiul în cauză.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de Anna Barbuţa. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anna Barbuţa împotriva Margaritei Barbuţa, Biroului Notarial Mazur Maria, Gabriel Barbuţa şi Snejana Barbuţa privind anularea certificatelor de moştenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălţi în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 6