2ra-2758/15 — Recunoaşterea nulă a certificatului de moştenitor

prima instanţă, jud.: N. Lazareva dosarul nr. 2ra-2758/2015 instanţa de apel, jud.: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan ÎNCHEIERE 04 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarate de către Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev), în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) împotriva Galinei Coleva cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 09 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 octombrie 2014 c o n s t a t ă La 05 martie 2014, Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) au depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Coleva cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea acţiunii au indicat că, Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) s-au născut în s. Copceac, str. Şuseva 53, în casa părinţilor. Tot, în această casă sau născut şi Maria Coleva, Ecaterina Coleva, Zinaida Coleva, Vasilisa Coleva, Anna Coleva, Piotr Colev şi Elena Colev. A mai indicat că, părinții lor, Vera Coleva a decedat în anul 1990, iar Stepan Colev a decedat în anul 2007. Afirmă reclamanții că, ulterior toţi frații şi surorile au creat familiile proprii, şi au părăsit casa părintească. În casă au rămas să locuiască Piotr Colev şi Elena Colev. În anul 1990, Piotr Colev s-a căsătorit şi în casă a trecut cu traiul soția sa Galina Colev, din căsătorie copii nu au avut.

Susțin că în perioada domicilierii acestora în casa părintească, surorile care erau stabilite cu traiul în Federaţia Rusă au transmis bani în sumă de peste 20 000 dolari SUA lui Piotr Colev, pentru reparaţia şi întreținerea casei părintești, dintre care 15 000 dolari SUA au fost efectiv investiție în reparaţia casei, iar restul sumei de bani a rămas pîrîtei. 1 În luna aprilie 2013 Piotr Colev a decedat, iar pîrîta după decesul acestuia a comunicat că bunurile vor fi înregistrate după unul dintre copii, însă după cum au aflat ulterior, Galina Coleva toate bunurile li-a legalizat notarial pe numele său, tăinuind la notar că frații şi surorile lui Piotr Colev tot sunt moștenitori legali. Au indicat că, după decesul lui Piotr Colev a rămas şi automobilul de model „Vaz 21043”, iar toate bunurile imobile conform extrasului de la Oct au fost înregistrate după Galina Coleva.

Indică că, s-au adresat cu cerere notarului pentru eliberarea documentelor din dosar, pentru a lua cunoştinţă, însă au primit refuz, informîndu-i că copiile din dosar vor fi eliberate doar la solicitarea instanţei de judecată.

Solicită reclamanții repunerea în termenul de adresare în instanţă cu cerere de declararea a nulităţii certificatului de moştenitor; declararea nulităţii certificatului de moştenitor în baza Legii nr. 4903 din 17 octombrie 2013, eliberat pe numele Galinei Coleva asupra bunurilor, care au rămas după decesul lui Piotr Colev, amplasate pe str. Şuseva 53, s. Copceac; prelungirea termenului de acceptare a patrimoniului succesoral, amplasat pe str. Şuseva 53, s. Copceac, care a rămas după decesul lui Piotr Colev, decedat la 16 aprilie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 octombrie 2014 cererea de chemare în judecată înaintată de Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) împotriva Galinei Coleva cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe la 23 octombrie 2014 Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) au depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 09 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 octombrie 2014. La 28 iunie 2015, Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanţelor judecătoreşti inferioare cu pronunţarea unei decizii prin care acţiunea să fie admisă integral acţiunea.

În motivarea recursului a menționat că, consideră decizia instanţei de apel şi a primei instanţe neîntemeiate şi ilegale, deoarece a fost interpretată eronat legea, nu au fost examinate probele prezentate, instanţele au dat o apreciere eronată materialului probator. Mai mult susţine că, urmare a hotărîrilor pronunţate le sunt încălcate drepturile fundamentale, în cazul în care au fost lăsați fără spaţiu locativ, prin ce li se aduce atingere dreptului prevăzut la art. 6 CEDO. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie 3 să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Afanasi Colev, Alexei Colev şi Vera Stoianova (Colev) se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4