2ri-53/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: D. Manole dosarul nr: 2ri-53/15 DECIZIE 12 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, reprezentată de lichidatorul Viorel Purcel în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrimatco-Service” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de Societatea cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 prin care a fost admisă parţial cererea administratorului insolvabilităţii a Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP” cu privire la încasarea remuneraţiei şi s-a încasat de la Valeriu Coşneanu în beneficiul Întreprinderii Individuale „Purcel Igor”, remuneraţia administratorului insolvabilităţii în sumă de 67449 lei, totodată fiind respinsă cerinţa administratorului insolvabilităţii Întreprinderea Individuală „Purcel Igor” cu privire la încasarea remuneraţiei din contul contabilului Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi şi din contul fondatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu.

A fost admisă parţial cererea administratorului insolvabilităţii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere şi a fondatorilor Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, fiind atras la răspundere subsidiară Valeriu Coşneanu în limitele sumei de 25000 lei, cu încasarea de la Valeriu Coşneanu în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP” a sumei de 25000 lei, în rest, cererea administratorului insolvabilităţii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a contabilului şi a asociatului Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi şi din contul fondatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu, a fost respinsă constată: La 19 iunie 2014, administratorul insolvabilităţii al SRL „Szarvasi FRP”, ÎI „Igor Purcel” a depus cerere în instanţa de insolvabilitate cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere şi a fondatorilor SRL „Szarvasi FRP”.

Menţionează că în cadrul derulării procesului de insolvabilitate a SRL „Szarvasi FRP” de către instanţa de insolvabilitate au fost validate creanţe în sumă totală de 1 11504945,17 lei, însă întreprinderea nu dispune de masă debitoare suficientă pentru satisfacerea creanţelor tuturor creditorilor. Consideră că apariţia stării de insolvabilitate a SRL „Szarvasi FRP” poate fi imputată membrilor organelor de conducere a acesteia care pe parcursul ultimilor ani de activitate prin acţiuni/inacţiuni au creat prejudicii întreprinderii.

Indică că din informaţia prezentată de către debitor rezultă că în luna noiembrie 2013 prin dispoziţia de plată nr. 1 din 01 noiembrie 2013 (spre decont 68427,76 lei), dispoziţia de plată nr. 2 din 01 noiembrie 2013 (plata dividendelor 818180,54 lei), dispoziţia de plată nr. 3 din 01 noiembrie 2013 (plata dividendelor 945453,07 lei), dispoziţia de plată nr. 4 din 01 noiembrie 2013 (plata dividendelor 54545, 38 lei), dispoziţia de plată nr. 5 din 01 noiembrie 2013 (plata dividendelor 516267,76 lei) au fost repartizate beneficii între asociaţi în mărime de 1818178,99 lei, iar procesul de insolvabilitate a fost intentat la cererea creditorului în temeiul hotărârii definitive si irevocabile a Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 09 decembrie 2011, prin care s-a dispus încasarea de la SRL „Szarvasi FRP” în beneficiul SRL „Agrimatco-Service” a sumei de 1853798 lei. Relatează că asociaţii au împărţit beneficii, fără a achita creanţele dispuse spre încasare prin hotărâre judecătorească, iar art. 49 al Legii privind societăţile cu răspundere limitată în coroborare cu prevederile Legii contabilităţii, obligă societatea să aprobe raportul financiar anual prin care se evaluează activele şi pasivele societăţii, se determină succesul şi insuccesul ei şi doar în cazul realizării beneficiilor, care acoperă pasivele, adunarea generală poate decide aprobarea repartizării beneficiilor între asociaţi în funcţie de cota de participaţie a fiecăruia la capitalul social sau în alt mod prevăzut de actul de constituire.

Astfel, beneficiul societăţii este format după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi se distribuie asociaţilor proporţional cotei deţinute în capitalul social, în baza deciziei adunării generale a asociaţilor. Este de opinia că speţei îi sunt aplicabile prevederile art. art. 14, 248 al Legii insolvabilităţii. Afirmă că după intentarea procesului de insolvabilitate, s-a adresat de mai multe ori către membrii organelor de conducere a debitorului în vederea transmiterii documentaţiei şi ştampilei întreprinderii, însă toate demersurile au fost ignorate.

Remarcă că administratorul Valeriu Coşneanu se eschivează de la îndeplinirea obligaţiilor sale prevăzute de legea insolvabilităţii, precum şi de la cele stabilite de instanţa de insolvabilitate prin încheierea din 23 noiembrie 2013 şi prin hotărârea din 13 februarie 2014, fapt ce la determinat să se adreseze pentru eliberarea titlului executoriu, însă administratorul nu execută nici cerinţele executorului judecătoresc. Menţionează că prevederile art. 27 alin. (4) al Legii insolvabilităţii statuează că în cazul în care informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (3), inclusiv ştampila, nu sunt prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceştia vor fi traşi la răspundere patrimonială subsidiară şi/sau penală, sau contravenţională, în modul stabilit de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităţilor, informaţiile şi/sau documentele, cheltuielile urmând a fi încasate din contul persoanelor culpabile.

Solicită emiterea unei hotărâri privind atragerea la răspundere subsidiară în ordinea stabilită de art. 247-249 a Legii insolvabilităţii, în limitele sumei de 11504945,17 lei, a membrilor organelor de conducere şi a fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, după cum urmează: Valeriu Coşneanu – administrator, fondator, Ala Verbiţchi – contabil-şef, fondator, Teodor Coşneanu – fondator. 2 Ulterior, administratorul insolvabilităţii al SRL „Szarvasi FRP”, ÎI „Igor Purcel” a depus în instanţa de insolvabilitate cerere cu privire la încasarea remuneraţiei administratorului insolvabilităţii şi cerere de concretizare a pretenţiilor. În motivarea cererii a indicat că conform hotărârii comitetului creditorilor din 26 mai 2014, s-a stabilit salariul fix al administratorului insolvabilităţii, până la 01 mai 2014 în mărime de 8400 lei, iar după, în mărime de 9900 lei.

Cu referire la prevederile art. 70 alin. (13) al Legii insolvabilităţii indică că în cazul în care se constată că debitorul nu dispune de bunuri sau că bunurile lui nu pot acoperi cheltuielile procedurii de insolvabilitate sau ale procedurii falimentului, achitarea onorariului fix administratorului/lichidatorului, precum şi compensarea cheltuielilor aferente se trec în mod solidar, prin încheiere judecătorească, în obligaţia organelor de conducere ale debitorului consemnate la art. 247. Încheierea judecătorească se emite cu citarea administratorului/ lichidatorului, a membrilor organelor de conducere ale debitorului în a cărui obligaţie se cere trecerea acoperirii cheltuielilor masei debitoare, a preşedintelui comitetului creditorilor.

Încheierea poate fi atacată cu recurs de persoanele vizate în ea. Neprezentarea părţilor citate legal nu împiedică examinarea cauzei. Solicită încasarea în mod solidar din contul membrilor organelor de conducere Ala Verbiţchi – 3 %, Valeriu Coşneanu – 52 %, Teodor Coşneanu, în folosul ÎI „Igor Purcel”, remuneraţia administratorului insolvabilităţii pentru perioada 13 februarie 2014 – 01 mai 2014, 12999 lei şi pentru perioada 01 mai 2014 – 15 octombrie 2014, 54450 lei, în total 67449 lei.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 a fost admisă parţial cererea administratorului insolvabilităţii a SRL „Szarvasi FRP” cu privire la încasarea remuneraţiei şi s-a încasat de la Valeriu Coşneanu în beneficiul ÎI „Purcel Igor”, remuneraţia administratorului insolvabilităţii în sumă de 67449 lei, totodată fiind respinsă cerinţa administratorului insolvabilităţii ÎI „Purcel Igor” cu privire la încasarea remuneraţiei din contul contabilului SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi şi din contul fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu.

A fost admisă parţial cererea administratorului insolvabilităţii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere şi a fondatorilor SRL „Szarvasi FRP”, fiind atras la răspundere subsidiară Valeriu Coşneanu în limitele sumei de 25000 lei, cu încasarea de la Valeriu Coşneanu în beneficiul SRL „Szarvasi FRP” a sumei de 25000 lei, în rest, cererea administratorului insolvabilităţii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a contabilului şi a asociatului SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi şi din contul fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu, a fost respinsă.

La 21 noiembrie 2014, lichidatorul SRL „Szarvasi FRP”, Viorel Purcel a depus recurs preventiv împotriva hotărârii menţionate, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate în partea respingerii cererii privind atragerea la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a cererii privind atragerea la răspundere subsidiară şi încasarea în beneficiul SRL „Szarvasi FRP”, în ordinea stabilită de art. 247-249 a Legii insolvabilităţii, în limitele sumei de 11504945,17 lei, de la membrii organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP”, după cum urmează: Valeriu Coşneanu – administrator şi fondator, Ala Verbiţchi – contabil-şef şi fondator, Teodor Coşneanu – fondator.

În motivarea cererii a invocat dezacordul cu hotărârea nominalizată în partea contestată, considerând-o neîntemeiată. 3 La 26 ianuarie 2015, lichidatorul SRL „Szarvasi FRP”, Viorel Purcel a depus recurs motivat împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014. În motivarea acestuia a indicat că la 19 iunie 2014, administratorul insolvabilităţii al SRL „Szarvasi FRP” a depus în instanţa de insolvabilitate o cerere cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului, în limitele sumei de 11504945,17 lei. Invocă dezacordul cu hotărârea contestată în partea respingerii parţiale a cererii administratorului insolvabilităţii. Relatează că conform raportului administratorului insolvabilităţii, în urma examinării cererilor respective, de către instanţa de insolvabilitate au fost validate creanţe faţă de debitorul insolvabil în mărime de 11504945,17 lei.

În acelaşi timp, conform informaţiilor deţinute de către administrator, masa debitoare lipseşte, nefiind stabilită existenţa mijloacelor fixe, instalaţiilor, maşini, utilaje, tehnică, mijloace de transport, mijloacelor circulante, active financiare, active nemateriale. La fel, s-a constatat că apariţia stării de insolvabilitate poate fi imputabilă membrilor organelor de conducere, care, pe parcursul ultimilor ani de activitate, au creat prejudicii întreprinderii. Afirmă că unul din argumentele esenţiale pentru atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere, este faptul că aceştia în luna noiembrie 2013, conform dispoziţiilor de plată nr. 2, nr. 3, nr. 4 şi nr. 5 din 01 noiembrie 2013, au încasat beneficii din contul întreprinderii în mărime de 1818178,99 lei, iar procesul de insolvabilitate a fost intentat la cererea creditorului în temeiul hotărârii definitive şi irevocabile a Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 09 decembrie 2011, prin care a fost încasat de la SRL „Szarvasi FRP” în beneficiul SRL „Agrimatco-Service” a sumei de 1853798 lei. Remarcă că art. 49 al Legii privind societăţile cu răspundere limitată în coroborare cu prevederile Legii contabilităţii, obligă societatea să aprobe raportul financiar anual prin care se evaluează activele şi pasivele societăţii, se determină succesul şi insuccesul ei şi doar în cazul realizării beneficiilor, care acoperă pasivele, adunarea generală poate decide aprobarea repartizării beneficiilor între asociaţi în funcţie de cota de participaţie a fiecăruia la capitalul social sau în alt mod prevăzut de actul de constituire. Astfel, beneficiul societăţii este format după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi se distribuie asociaţilor proporţional cotei deţinute în capitalul social, în baza deciziei adunării generale a asociaţilor.

Consideră că concluzia primei instanţe precum că dividendele au fost achitate legal, este neîntemeiată, or, prevederile art. 40 alin. (2) al Legii privind societăţile cu răspundere limitată statuează că societatea nu este în drept să plătească asociaţilor profitul net a cărui distribuire s-a hotărât la adunarea generală a asociaţilor dacă, la momentul achitării, societatea este în stare de insolvabilitate sau poate ajunge în această stare în urma distribuirii acestuia. Mai relevă că instanţa de insolvabilitate a pus la baza concluziilor sale procesul-verbal nr. 2 a adunării fondatorilor SRL „Szarvasi FRP” din anul 2009, conform căruia aceştia au decis distribuirea profitului realizat în anii precedenţi, însă la materialele cauzei nu sunt acte care ar demonstra existenţa acestui profit.

Consideră că acest proces-verbal a fost întocmit de fondatorii întreprinderii, după intentarea procesului de insolvabilitate, pentru a acoperi fraudele şi încasările ilegale. Mai ales că directorul şi asociatul majoritar al întreprinderii V. Coşneanu a confirmat că 4 după controlul fiscal din 2010, toate actele pe perioada de până la 2010 au fost depozitate într-o încăpere a incubatorului unde au fost deteriorate de rozătoare, iar ulterior prezintă documente datate cu anul 2009. Cu referire la prevederile art. 248 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, consideră că apariţia stării de insolvabilitate a întreprinderii se datorează inclusiv acţiunilor fondatorilor acesteia.

Remarcă că instanţa de insolvabilitate eronat a statuat că în virtutea legii, asociaţii societăţii comerciale nu pot fi atraşi la răspundere subsidiară, chiar dacă, prin acţiunile sale, au cauzat insolvabilitate acesteia, iar Teodor Coşneanu şi Ala Verbiţchi nu pot fi atraşi la răspundere subsidiară deoarece nu fac parte din membrii organelor de conducere. Invocă că conform prevederilor art. 247 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfăşoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii.

Subliniază că prima instanţă a trecut cu vederea faptul că Ala Verbiţchi a activat în ultima perioadă în calitate de contabil al întreprinderii. Mai relatează că la 31 martie 2011, contabila SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi a extras din contul întreprinderii deţinut la BC „Moldova Agroinbank” suma de 20000 lei, cu destinaţia cheltuieli gospodăreşti, pe care ulterior i-a transmis spre decont administratorului societăţii, Valeriu Coşneanu, însă la dispoziţia de plată nu au fost anexate careva documente confirmative. La fel, în lipsa cărorva documente confirmative Valeriu Coşneanu a ridicat din casa SRL „Szarvasi FRP”, suma de 13500 lei, tot acesta ridicând şi suma de 1273000 în baza dispoziţiei de plată nr. 3 din 31 iulie 2011, în lipsa documentelor confirmative.

Sumele băneşti respective se pretind a fi incluse de către Ion Sorocean ca încasări din vânzări, în acest sens fiind întocmită dispoziţia de încasare nr. 3 din 31 iulie 2011. Mai indică că la 31 decembrie 2011, Valeriu Coşneanu a primit din nou spre decont de la SRL „Szarvasi FRP”, suma de 708070 lei, fiind întocmită dispoziţia de plată nr. 4 din 31 decembrie 2011, în lipsa actelor confirmative. Susţine că mijloacele financiare respective, la fel sunt incluse în casa întreprinderii de Ion Sorocean în sumă de 645301 lei şi de către Irina Agache în sumă de 62769 lei. Atenţionează că conform legislaţiei, operaţiunile de încasare a numerarului în casa întreprinderii urmează a fi însoţite obligatoriu de eliberarea unui bon fiscal întocmit de aparatul de casă, însă la toate operaţiunile indicate bonul nu a fost eliberat, iar pe numele întreprinderii nu este înregistrat nici un aparat de casă, ceea ce suplimentar demonstrează că sumele au fost ridicate ilegal.

Relevă că în baza documentelor indicate, se atestă că membrii organelor de conducere şi fondatorii SRL „Szarvasi FRP”, Valeriu Coşneanu, Ala Verbiţchi şi Teodor Coşneanu au extras ilegal din contul societăţii suma de 3832748,99 lei, iar instanţa de insolvabilitate fără o motivaţie obiectivă a dispus atragerea la răspundere subsidiară doar a lui Valeriu Coşneanu în limita sumei de 25000 lei. Insistă că în argumentarea soluţiei adoptate de prima instanţă s-a făcut trimitere la hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 13 martie 2012, conform căreia Valeriu Coşneanu ar fi fost deposedat de bunurile gajate în sumă de peste 2,8 mln. lei, în vederea stingerii 5 datoriei faţă de BC „Eximbank Gruppo Veneto Banca” SA, reprezentantul căreia nu a prezentat careva informaţii privind etapa procedurii de executare a acestei hotărâri.

Susţine că concluziile primei instanţe în acest sens sunt absolut neîntemeiate, deoarece problema stingerii unei părţi a creanţei faţă de BC „Eximbank Gruppo Veneto Banca” SA urma a fi examinată în raport cu creanţa validată a acestui creditor şi nu în raport cu temeiurile de atragere la răspundere subsidiară, mai ales nefiind clar raţionamentul instanţei de a încasa numai 25000 lei.

Un alt argument care incorect a fost tratat de către prima instanţă, este şi faptul că după intentarea procesului de insolvabilitate, membrii organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP” refuză să execute complet obligaţiile prevăzute de Legea insolvabilităţii şi cele stabilite de instanţa de insolvabilitate prin încheierea din 23 noiembrie 2013 şi hotărârea din 13 februarie 2014. Mai ales se va menţiona că aceştia au ignorat demersurile administratorului insolvabilităţii de a transmite către el documentaţia întreprinderii, fiind nevoit să se adreseze pentru eliberarea unui titlu executoriu în acest sens. Astfel, indică că în cadrul procedurii de executare Valeriu Coşneanu a transmis în mod selectiv doar o parte din documentele întreprinderii, însă care sunt insuficiente pentru efectuarea analizei complete a situaţiei economico-financiare a debitorului.

Mai afirmă că deşi la 16 aprilie 2014, administratorul insolvabilităţii Igor Purcel a transmis un demers către Valeriu Coşneanu prin care a solicitat eliberarea documentelor necesare, totuşi acesta a ignorat demersul cu toate că a fost recepţionat contra semnătură. Indică că din informaţia prezentată de executorul judecătoresc Nicolae Paşa rezultă că solicitarea administratorului insolvabilităţii din 16 aprilie 2014 a fost ignorată de Valeriu Coşneanu, care nu răspunde la apelurile telefonice, iar domiciliul lui real nu poate fi stabilit.

Subliniază că prima instanţă a menţionat că neprezentarea documentelor de către persoanele vizate nu constituie temei de atragere la răspundere subsidiară, cu toate că prevederile art. 27 alin. (4) al Legii insolvabilităţii prevede că în cazul în care informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (3), inclusiv ştampila, nu sunt prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceştia vor fi traşi la răspundere patrimonială subsidiară şi/sau penală, sau contravenţională, în modul stabilit de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităţilor, informaţiile şi/sau documentele, cheltuielile urmând a fi încasate din contul persoanelor culpabile.

Consideră că speţei îi sunt aplicabile art. 248 alin. (1) şi art. 14 ale Legii insolvabilităţii. Afirmă că pe parcursul ultimilor ani, SRL „Szarvasi FRP” a fost condusă de Valeriu Coşneanu în calitate de administrator, care este şi fondator cu 52 %, contabila Ala Verbiţchi, care de asemenea este fondator cu 3 % şi Teodor Coşneanu ce deţine 45 %, însă aceste persoane contrar prevederilor art. 10 alin. (2) al Legii insolvabilităţii nu s-au adresat cu cerere introductivă, prin acţiunile/inacţiunile acestora firma fiind dusă la insolvabilitate. Este de opinia că concluzia primei instanţe cu privire la atragerea la răspundere subsidiară doar a lui Valeriu Coşneanu, este una eronată, din motiv că contabila la fel era obligată să depună cerere introductivă.

La fel, eronat a fost stabilit că întreprinderea a ajuns în incapacitate de plată în anul 2012, când de fapt conform materialelor prezentate de creditori, debitorul a încetat să efectueze plăţile scadente încă din anul 2010. 6 Mai relevă că avocatul Sergiu Spoială a reprezentat interesele membrilor organelor de conducere şi fondatorilor, însă din mandatul anexat rezultă că acesta deţine împuterniciri doar de la Teodor şi Valeriu Coşneanu. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii instanţei de insolvabilitate din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, prin acţiunea înaintată în instanţa de insolvabilitate la 19 iunie 2014, Igor Purcel având la acel moment calitatea de administrator al insolvabilităţii al SRL „Szarvasi FRP”, a solicitat atragerea la răspundere subsidiară în ordinea stabilită de art. 247-249 a Legii insolvabilităţii, în limitele sumei de 11504945,17 lei, a membrilor organelor de conducere şi a fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, după cum urmează: Valeriu Coşneanu – administrator, fondator, Ala Verbiţchi – contabil-şef, fondator, Teodor Coşneanu – fondator, iar ulterior a solicitat şi încasarea în mod solidar din contul membrilor organelor de conducere în folosul ÎI „Igor Purcel”, remuneraţia administratorului insolvabilităţii pentru perioada 13 februarie 2014 – 01 mai 2014, 12999 lei şi pentru perioada 01 mai 2014 – 15 octombrie 2014, 54450 lei, în total 67449 lei.

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, instanţa de insolvabilitate, prin hotărârea din 12 noiembrie 2014 a admis parţial cererea administratorului insolvabilităţii a SRL „Szarvasi FRP” cu privire la încasarea remuneraţiei, încasând de la Valeriu Coşneanu în beneficiul ÎI „Purcel Igor”, remuneraţia administratorului insolvabilităţii în sumă de 67449 lei, şi respingând cerinţa administratorului insolvabilităţii ÎI „Purcel Igor” cu privire la încasarea remuneraţiei din contul contabilului SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi şi din contul fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu.

La fel, a fost admisă parţial cererea administratorului insolvabilităţii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere şi a fondatorilor SRL „Szarvasi FRP”, fiind atras la răspundere subsidiară Valeriu Coşneanu în limitele sumei de 25000 lei, cu încasarea de la acesta în beneficiul SRL „Szarvasi FRP” a sumei de 25000 lei, în rest, cererea administratorului insolvabilităţii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a contabilului şi a asociatului SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi şi din contul fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu, fiind respinsă.

Din conţinutul recursului declarat de lichidatorul SRL „Szarvasi FRP”, Viorel Purcel rezultă că acesta şi-a manifestat dezacordul faţă de hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 doar în partea respingerii cererii administratorului insolvabilităţii privind atragerea la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului în limita sumei solicitate.

Confirm prevederilor art. 248 alin. (1) Legea insolvabilităţii dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să 7 fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni: a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal; b) desfăşurarea unei activităţi comerciale în interes personal sub acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului şi/sau deturnarea (ascunderea) unei părţi din activul debitorului; d) procurarea de fonduri pentru debitor la preţuri exagerate; e) ţinerea unei contabilităţi fictive sau contrare prevederilor legii, precum şi contribuirea la dispariţia documentelor contabile, a documentelor de constituire şi a ştampilei; f) dispunerea continuării unei activităţi a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată; g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăţilor, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori; h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14;

i) comiterea altor acţiuni care au adus daune proprietăţii debitorului. Din analiza dispoziţiilor mai sus citate se evidenţiază că legiuitorul a stabilit indubitabil situaţiile în care membrii organelor de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană care au contribuit la apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, pot fi atraşi la răspundere subsidiară de către instanţa de insolvabilitate. La caz, după cum corect a menţionat şi prima instanţă, nu a fost demonstrat prin probe incontestabile şi pertinente, că apariţia stării de insolvabilitate a debitorului SRL „Szarvasi FRP” ar fi datorată unor anumite acţiuni prevăzute de art. 248 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, care pot fi imputabile contabilului şi asociatului SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi sau fondatorului SRL „Szarvasi FRP”, Teodor Coşneanu şi care ar demonstra intenţia acestora de fraudare a întreprinderii.

Astfel, cum este menţionat şi în cererea de recurs, unul din argumentele esenţiale pentru depunerea cererii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP”, îl constituie faptul că contabilul şi asociatul SRL „Szarvasi FRP”, Ala Verbiţchi cât şi fondatorul SRL „Szarvasi FRP” Teodor Coşneanu, au încasat în luna noiembrie 2013, conform dispoziţiilor de plată nr. 2, nr. 3, nr. 4 şi nr. 5 din 01 noiembrie 2013, beneficii din contul întreprinderii în mărime de 1818178,99 lei, iar procesul de insolvabilitate a fost intentat la cererea creditorului în temeiul hotărârii definitive şi irevocabile a Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 09 decembrie 2011, prin care a fost încasat de la SRL „Szarvasi FRP” în beneficiul SRL „Agrimatco-Service” a sumei de 1853798 lei.

Instanţa de recurs relevă, însă, că instanţa de insolvabilitate corect a reţinut că această situaţie nu poate fi considerată ca temei de apariţie a stării de insolvabilitate a debitorului SRL „Szarvasi FRP” din vina membrilor organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP” şi atragerea la răspundere subsidiară a acestora.

Or, actele cauzei denotă incontestabil că beneficiile, prin dispoziţiile de plată nr. 2, nr. 3 şi nr. 4 din 01 noiembrie 2013 în mărime de 1818178,99 lei, au fost încasate în favoarea administratorului, el şi fondator al SRL „Szarvasi FRP” Valeriu Coşneanu, contabilului, dânsa şi fondator - Ala Verbiţchi şi asociatului Teodor Coşneanu, în baza procesului-verbal nr. 2 a adunării fondatorilor SRL „Szarvasi FRP” din 29 martie 2010, 8 la care s-a examinat chestiunea cu privire la distribuirea fondului net pe anul 2009 şi acoperirea pierderilor anilor precedenţi din fondul de rezerve şi s-a hotărât ca pierderile anilor precedenţi să fie acoperite din contul fondului de rezerve, precum şi distribuirea profitului net pentru anul 2009 în mărime de 52 % lui Valeriu Coşneanu, în mărime de 45 % lui Tudor Coşneanu şi în mărime de 3 % Alei Verbiţchi (f. d. 12). Instanţa de recurs apreciază critic argumentul recurentului în sensul că acest proces-verbal neîntemeiat a fost pus la baza adoptării hotărârii contestate, acesta fiind întocmit de fondatorii întreprinderii, după intentarea procesului de insolvabilitate, pentru a acoperi fraudele şi încasările ilegale.

Asta deoarece procesul-verbal menţionat nu a fost contestat în conformitate cu prevederile art. 104 al Legii insolvabilităţii, care direct prevede că pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului: a) orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor; b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului făcute în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, cu excepţia actelor de îndeplinire a unor obligaţii morale sau actelor pentru binele public (de sponsorizare), în care generozitatea donatorului este proporţională patrimoniului său; c) tranzacţiile încheiate în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în care prestaţia debitorului este vădit mai mare decât cea primită; d) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive,

care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului; e) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunseră la scadenţă; f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o creanţă care era neasigurată în ultimele 4 luni anterioare înaintării cererii introductive sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanţe nu au ajuns la scadenţă până la data intentării procedurii de insolvabilitate; g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii introductive.

Astfel fiind, atât timp cât acest act juridic nu a fost contestat, fiind şi la moment în vigoare, legalitatea şi temeinicia lui nu poate fi pusă la îndoială. Ca urmare, este lipsită de suport legal şi susţinerea recurentului în sensul că directorul şi asociatul majoritar al întreprinderii Valeriu Coşneanu a confirmat că după controlul fiscal din 2010, toate actele pe perioada de până la 2010 au fost depozitate într-o încăpere a incubatorului unde au fost deteriorate de rozătoare, iar ulterior prezintă documente datate cu anul 2009. Mai mult că procesul-verbal vizat este datat cu anul 2010 şi nu cu 2009, după cum menţionează recurentul. 9 Distinct de cele menţionate mai sus, se constată a fi neîntemeiat şi argumentul recurentului în sensul că membrii organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP” şi-au atribuit beneficiile în mărime de 1818178,99 lei cu scopul de a se eschiva de la executarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău, prin care a fost încasată de la SRL „Szarvasi FRP” în beneficiul SRL „Agrimatco-Service” suma de 1853798 lei, care a şi stat la baza intentării procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Szarvasi FRP”. Or, pe lângă faptul că aceste afirmaţii nu au fost confirmate prin probe concludente, după cum rezultă din actele pricinii hotărârea judecătorească menţionată datează cu 09 decembrie 2011, adică ulterior emiterii procesului-verbal nr. 2 din 23 martie 2010, prin care s-a hotărât distribuirea profitului net între asociaţii întreprinderii.

De altfel, şi plata dividendelor în valoare de 1818178,99 lei a fost efectuată la 01 noiembrie 2013, adică anterior înaintării cererii introductive de către SRL „Agrimatco-Service” faţă de SRL „Szarvasi FRP”, care a fost depusă la 08 noiembrie 2013 şi admisă spre examinare de Curtea de Apel Chişinău la 21 noiembrie 2013. Instanţa de recurs reţine ca neîntemeiat şi argumentul recurentului precum că membrii organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP” au ignorat demersurile administratorului insolvabilităţii de a transmite documentaţia întreprinderii, or la materialele pricinii sunt anexate actele de primire-predare a documentelor SRL „Szarvasi FRP”, care au fost recepţionate de către administratorul insolvabilităţii Igor Purcel la 13 februarie 2014 şi 16 aprilie 2014 sub semnătură, inclusiv şi ştampila întreprinderii (f. d. 10-11), iar recurentul nu a indicat care anume acte nu au fost prezentate.

Nici argumentul recurentului precum că Valeriu Coşneanu a ridicat din casa SRL „Szarvasi FRP” suma de 13500 lei, suma de 1273000 în baza dispoziţiei de plată nr. 3 din 31 iulie 2011 şi suma de 708070 lei în baza dispoziţiei de plată nr. 4 din 31 decembrie 2011, în lipsa cărorva acte confirmative, nu poate constitui temei de admitere a recursului, deoarece argumentele menţionate nu au fost invocate de către administratorul insolvabilităţii nici în cererea de chemare în judecată cu privire la atragerea la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere a SRL „Szarvasi FRP” şi nici în cadrul examinării prezentei cauze în instanţa de insolvabilitate, prin urmare aceste temeiuri nu au constituit obiect de examinare în instanţa de insolvabilitate.

Pe când, în conformitate cu prevederile art. 442 alin. (1) CPC, instanţa de recurs judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Cât priveşte afirmaţiile recurentului precum că avocatul Sergiu Spoială deţine împuterniciri doar de la Teodor şi Valeriu Coşneanu, pe când în şedinţele de judecată a reprezentat şi interesele Alei Verbiţchi, instanţa de recurs la fel le respinge, deoarece acest fapt nu influenţează soluţia adoptată în pricina dată. Totodată, la caz se va evidenţia că hotărârea în partea încasării de la Valeriu Coşneanu, ca administrator al SRL „Szarvasi FRP”, a sumei de 25000 lei nu a fost contestată cu recurs, prin urmare este inoportun ca instanţa de recurs să se expune în privinţa legalităţii hotărârii instanţei de insolvabilitate în partea dată.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al 10 Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs în sensul celor descrise.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere că hotărârea primei instanţe în partea contestată este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurent sunt nejustificate şi se combat prin cele relatate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine hotărârea primei instanţe în partea prin care a fost respinsă cererea administratorului insolvabilităţii privind atragerea la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, reprezentată de lichidatorul Viorel Purcel.

Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrimatco-Service” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de Societatea cu Răspundere Limitată „Szarvasi FRP”, în partea prin care a fost respinsă cererea administratorului insolvabilităţii privind atragerea la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Ala Cobăneanu 11