2ra-412/15 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-412/15 prima instanţă: I. Ghizdari instanţa de apel: T. Duca, S. Procpciuc, E. Grumeza ÎNCHEIERE 12 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni împotriva lui Braşoveanu Dinu, intervenient accesoriu întreprinderea cu capital străin „BN-Proalim” societate cu răspundere limitată, cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2014, prin care apelul declarat de banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 06 mai 2014, c o n s t a t ă: La data de 14 ianuarie 2013, banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Braşoveanu Dinu, intervenient accesoriu întreprinderea cu capital străin „BN-Proalim” societate cu răspundere limitată, cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii a invocat reclamantul că, la 11.09.2007, SRL „Astrilax”, din numele căreia acţiona cet. Scutelnic Liuba, avînd calitatea de administrator şi asociat al acestei societăţi, s-a adresat către BC „Moldindconbank” SA cu cerere prin care a solicitat un credit în sumă de 520 000,00 EUR. Examinînd documentele financiare, dar şi documentele juridice confirmative referitor la capacitatea juridică a societăţii, la data de 25.09.2007, între BC „Moldindconbank” SA şi SRL „Astrilax”, din numele căreia acţiona cet. Scutelnic Liuba, a fost semnat contractul de credit cu nr. 76 (2007), conform căruia, banca i-a acordat SRL „Astrilax”, credit în sumă de 520 000,00 EUR, cu termen final de rambursare, data de 25.10.2010.

Destinaţia creditului era procurarea mijloacelor de transport. Menţionează reclamantul că a doua zi de la semnarea contractului, la cererea SRL „Astrilax”, banca a virat mijloacele băneşti acordate în credit Companiei Fondea Capital LLP, care conform contractului nr. 31/RO din 14.09.2007, urma să livreze SRL „Astrilax” cinci autocamioane DAF XF FT şi cinci semiremorci cu 1 frigider, mijloacele de transport, dar care, nu au fost real livrate în Republica Moldova către SRL „Astrilax”. Mai indică reclamantul că pentru a-şi confirma calitatea şi drepturile conferite, administratorul a prezentat extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice din 03.09.2007, fiind unicul act recunoscut care certifică cine este administratorul şi asociatul acestei societăţi comerciale.

Conform acestui extras administrator şi asociat unic al societăţii respective era cet. Scutelnic Liuba. Analizînd decizia Camerei înregistrării de Stat a MDI, prin care cet. Scutelnic Liuba a fost exclusă din registru ca asociat unic, fiind inclus în cele din urmă cet. Braşoveanu Anatolie, se constată că data acestei decizii corespunde cu data extrasului prezentat băncii de cet. Scutelnic Liuba. Susţine, că înregistrînd la data de 03.09.2007, în oficiul teritorial al CÎS a or. Ungheni, modificările în registrul de stat referitor la calitatea sa de asociat al SRL „Astrilax”, cet. Braşoveanu Anatolie în calitate de asociat, a decis totuşi să lase pe administrator să activeze în continuare, fără a-l înlocui cu altul.

La obţinerea creditului în sumă de 520 000,00 EUR, Braşoveanu Anatolie, a acţionat împreună cu administratorul întreprinderii Scutelnic Liuba, dar şi cu fratele său Braşoveanu Dinu. Întru asigurarea rambursării în termen a creditului acordat, SA „Articole de Tîmplărie”, unde acţionar majoritar este Braşoveanu Dinu, în calitate de debitor ipotecar, a ipotecat Băncii conform contractului de ipotecă nr. 5313 din 25.09.2007, terenul de pămînt cu nr. cadastral 0100308.064, destinaţie - Baza de producţie (neproductive), cu suprafaţa de 0,85 ha, situat în mun. Chişinău, sect. Ciocana, str. Uzinelor 171/2, cu construcţiile amplasate pe el: clădire de producere, cu suprafaţa totală la sol de 1631,3 m.p., nr .cadastral 0100308.064.01 şi depozit cu suprafaţa totală la sol de 223,3 m.p., nr. cadastral 0100308.064.02, evaluat de părţi la preţul de 8.624.500 lei.

Prin încheierea contractului de credit nr. 76 (2007) din 25.09.2007 şi la fel, prin încheierea contractului de ipotecă nr. 5313 din 25.09.2007, părţile şi-au manifestat acordul spre naşterea anumitor drepturi şi obligaţii, respectiv, între acestea stabilindu-se raporturi juridice. Mai indică reclamantul, că în temeiul contractelor de credit, în urma acordării creditului de către creditor, debitorul are obligaţia de a rambursa, achitînd de asemenea, dobînda şi alte plăţi prevăzute de contract. Menţionează, că SRL „Astrilax” nu şi-a onorat obligaţiile cu privire la rambursarea creditului şi de plată a dobînzilor pentru utilizarea lui, fapt prin care a încălcat atît prevederile legale cît şi condiţiile contractuale, termenul de rambursare a creditului şi de achitare a plăţilor aferente acestora a expirat încă la data de 25.10.2010.

Relevă, că Dinu Braşoveanu, fiind acţionar majoritar a SA „Articole de Tîmplărie”, avînd drept scop împiedicarea executării dreptului de ipotecă, crearea impedimentelor şi opunerea cu înverşunare transmiterii bunurilor gajate în posesia Băncii pentru a fi comercializate în scopul stingerii datoriilor formate conform contractului de credit, a înaintat o acţiune neîntemeiată, total nefondată împotriva BC „Moldindconbank” SA, privind anularea contractului de ipotecă 5313 din 25.09.2007. 2 De asemenea, Braşoveanu Anatolie, care acţionează din numele fratelui său Braşoveanu Dinu, a depus la Judecătoria Centru o cerere de chemare în judecată cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de credit nr. 76(2007) din 25.09.2007, încheiat între BC „Moldindconbank” SA şi SRL „Astrilax” conform căruia, celei din urmă, i-a fost acordat un credit în sumă de 520 000,00 EUR.

Totodată, cet. Braşoveanu Anatolie, a solicitat recunoaşterea nulităţii şi a contractului de ipotecă nr. 5313 din 25.09.2007, încheiat între BC „Moldindconbank” SA şi SA „Articole de Tîmplărie”, conform căruia, a fost asigurată rambursarea creditului acordat SRL „Astrilax” în sumă de 520 000,00 EUR prin ipotecarea bazei de producere situată în mun. Chişinău, str. Uzinelor, 171/2. Menţionează că, înainte de obţinerea creditului de 520 000,00 EUR, în baza contractului a cărui nulitate a solicitat-o Braşoveanu Anatolie, la data de 06.09.2007, SRL „Astrilax”, a mai beneficiat de un credit în sumă de 122 000,00 EUR, în baza aceloraşi documente justificative şi de asemenea, după ce cet. Braşoveanu Anatolie a devenit asociat unic, dar al cărui nulitate nu a solicitat.

Conform art. 1398, alin. (1) Cod Civil RM, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Prin acţiunile ilicite ale d-lui Dinu Braşoveanu, îndreptate împotriva executării de către bancă a dreptului de ipotecă şi stingerii datoriilor create, BC „Moldindconbank” SA, i-a fost cauzat prejudiciul material sub formă de venit ratat, în mărime de 3 057 475.03 EUR. Cere BC „Moldindconbank” SA, încasarea de la Braşoveanu Dinu, în beneficiul BC „Moldindconbank” SA prejudiciul în mărime de 3057475,03 euro şi încasarea taxei de stat în mărime de 50 000 lei.

Prin încheierea judecătoriei Făleşti din 18 decembrie 2013, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu ÎCS „BN-Proalim” SRL. Prin hotărârea judecătoriei Făleşti din 06 mai 2014, acţiunea a fost respinsă. La data de 06 mai 2014, BC „Moldindconbank” SA a declarat apel nemotivat, apoi la 07 iulie 2014, a declarat apel motivat împotriva hotărârii, solicitînd admiterea apelului şi casarea hotărârii cu emiterea a unei noi hotărîri. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2014, apelul declarat de BC „Moldindconbank” SA, a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 06 mai 2014. La data de 17 ianuarie 2015, BC „Moldindconbank” SA, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat recurentul că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Instanţa a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; precum şi a interpretat în mod eronat legea. Susţine recurentul că instanţa eronat a interpretat prevederile art. 1236 alin. (1) din Codul Civil al Republicii Moldova, atunci cînd a stabilit că calcularea dobînzilor (care este venitul de bază a unei bănci comerciale), în temeiul 3 contractului de credit nr. 76(2007) din 25.09.2007, faţă de SRL „Astrilax” cu încasarea prejudiciului din contul cet. Dinu BRAŞOVENU ar constitui o îmbogăţire fără justă cauză a BC „Moldindconbank” S.A.

În aceeaşi ordine de idei, indică recurentul că eronată este şi constatarea instanţei potrivit căreia, prin aplicarea sechestrului la cererea cet. Dinu Braşoveanu asupra bunurilor imobile obiect al contractului de ipotecă nr. 5313 din 25.09.2007, încheiat între BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor, şi SA „Articole de Tîmplărie”, în calitate de debitor ipotecar, şi care a servit drept asigurare a rambursării creditului obţinut de SRL „Astrilax” conform contractului de credit nr. 76 (2007) din 25.07.2007, nu a fost adus un prejudiciu băncii, dar cet. Dinu Braşoveanu şi-a conservat dreptul pe perioada examinării cererii de chemare în judecată privind declararea nulităţii contractului de ipotecă nominalizat.

Consideră recurentul, că o astfel de abordare este contrară prevederilor art. 182 alin. (2) Cod de Procedură Civilă al Republicii Moldova, care statuează că dacă hotărîrea de respingere a acţiunii reclamantului a devenit irevocabilă, pîrîtul este în drept să intenteze împotriva lui acţiune în reparaţie a prejudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a acţiunii, luate la cererea acestuia, indiferent de vinovăţia reclamantului. Mai mult, susţine recurentul că, instanţa de fond, nu a luat în consideraţie probele indirecte prezente la dosar şi constatate în cadrul şedinţelor de judecată, şi anume faptul că Anatolie Braşoveanu a acţionat din numele cet. Dinu Braşoveanu ori acţiunile acestora, cum rezultă din materialele dosarului, au fost coordonate şi bine puse la punct în vederea împiedicării exercitării de către bancă a unui drept real prin aplicarea măsurilor de asigurare a diferitelor acţiuni neîntemeiate într-un final.

Într-o altă ordine de idei, indică recurentul că şi Curtea de Apel Bălţi, examinînd apelul înaintat de BC „Moldindconbank” SA şi pronunţînd decizia din 14.10.2014, efectuează o incursiune în capitulul XXXIV secţiunea 1 din Codul Civil al Republicii Moldova, dar fără a atrage atenţia la art. 1398 alin. (2) din Codul Civil al Republicii Moldova, care indică expres faptul că prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege şi fără a fi coroborate cu prevederile art. 182 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova.. Recurentul învederează că, reieşind din prevederile art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995, BC „Moldindconbank” SA este o instituţie financiară, iar activitatea de bază a acesteia este acordarea creditelor persoanelor fizice şi juridice din depozitele acceptate de la persoane fizice şi juridice.

Mai menţionează recurentul că instanţa de apel, în decizia sa, se referă şi la Recomandările Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, statuate în Hotîrărea privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24.10.2003” şi anume, a punctului 41, care, susţine, că se atribuie perfect speţei, or, prejudiciu a apărut în timpul acţiunii sechestrului şi prejudiciul constă în venitul ratat de bancă în urma acţiunilor întreprinse de către cet. Dinu Braşoveanu. În fapt, instanţa, la acest compartiment, se referă la punctul 19 din Hotărîrea explicativă „Cu privire la aplicarea de către 4 instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24.10.2003”, care nu are nici o legătură cauzală cu speţa.

Complementar, relevă recurentul, că prin acţiunile cet. Dinu Braşoveanu, îndreptate împotriva executării de către bancă a dreptului de ipotecă şi stingerii datoriilor create, BC „Moldindconbank” SA, i-a fost cauzat prejudiciul material sub formă de venit ratat, în mărime de 3 057 475.03 lei. La data de 10 martie 2015, avocatul, Ciofu Vitalie, în interesele clientului său, Dinu Braşoveanu, a depus referinţă la recursul declarat de BC „Moldindconbank” SA, pe care îl consideră inadmisibil şi solicită respingerea lui în sensul respectiv. Examinînd cererea de recurs declarată de BC „Moldindconbank” SA, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC. În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor 5 fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material şi procedural.

Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel s-au pronunţat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă 6