2r-162/15 — Evacuarea din spaţiul locativ

Prima instanţă: I. Rabei dosarul nr: 2r-162/15 Instanţa de apel: G. Polivcenco, A. Garbuz, S. Melnic DECIZIE 11 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Mihaela Ucraineţ, Olesea Ucraineţ, Aliona Ledeniova, Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac în pricina la cererea de chemare în judecată a Alionei Ledeniova, Nataliei Erohina, Olesei Ucraineţ, Mihaelei Ucraineţ împotriva Raisei Ucraineţ cu privire la evacuarea din spaţiul locativ împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel ca fiind depusă tardiv, apelanţii nesolicitând repunerea în termen constată: La 20 august 2010, Mihaela Ucraineţ, Olesea Ucraineţ, Aliona Ledeniova, Natalia Erohina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Ucraineţ cu privire la evacuarea din spaţiul locativ.

În motivarea acţiunii au invocat că prin hotărârea Judecătorie Râşcani, mun. Chişinău din 25 decembrie 2007, a fost admisă acţiunea lor despre modificarea contractului de privatizare a fondului locativ din 10 octombrie 2005 a locuinţei nr. 2 situat pe str. Prieteniei, or. Costeşti, r-nul Râşcani, contractul fiind modificat parţial şi a fost exclusă indicaţia cu privire la participarea Raisei Ucraineţ, cu anularea certificatului nr. 62 din 11 octombrie 202005 despre participarea ei cu drepturi egale la privatizarea gratuită a apartamentului menţionat, precum şi s-a încasat de la Raisa Ucraineţ suma de 4600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în beneficiul Iuliei Ucraineţ.

Susţine că, deşi la 02 aprilie 2008, a fost intentată procedura executorie nr. l00, care conform certificatului nr. 2 din 20 ianuarie 2010 eliberat de Consiliul raional Rîşcani şi informaţiei de la ÎS „Cadastru" filiala Rîşcani cu nr. 01.04/50 din 11 februarie 2010, pârâta refuză categoric de a elibera spaţiul locativ menţionat, iar OE Rîşcani refuză de a o evacua din acest apartament, motivând că o hotărâre judecătorească cu privire la evacuare nu există. Ulterior reclamanţii au solicitat evacuarea Raisei Ucraineţ, precum şi repararea prejudiciului material, care constă din cheltuielile de judecată în valoare 1 de 2500 lei, cheltuieli de transport în mărime de 200 lei, a sumei de 57600 lei pentru folosirea spaţiului locativ ilegal pe parcursul anilor 2007-2010 şi repararea prejudiciului moral în valoare de 500000 lei pentru fiecare reclamant, astfel suma totală fiind de 2062100 lei.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. l66, 238-246 CPC, 102, 103 Cod locativ. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 20 august 2014, acţiunea a fost respinsă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2014, a fost restituită cererea de apel înaintată de Aliona Ledeniova şi Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac, ca fiind depusă tardiv, apelanţii nesolicitând repunerea în termen. La 03 februarie 2015, Mihaela Ţurcan, Olesea Ucraineţ, Aliona Ledeniova şi Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac, au declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen, casarea integrală a încheierii instanţei de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare instanţei de apel.

În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală şi pasibilă de casare. Consideră că instanţa de apel eronat a ajuns la concluzia despre depunerea apelului peste termenul prevăzut de lege. Susţine că la adoptarea încheierii au fost admise erori şi din partea judecătorilor, deoarece doi membri ai completului de judecată care au emis încheierea recurată, au activat anterior în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Rîşcani, prin urmare erau obligaţi de a-şi declara autorecuzarea. Afirmă că anume această circumstanţă de fapt şi de drept, au dus la aprecierea eronată a mai multor împrejurări de fapt. Remarcă că nu s-a reacţionat la interpelările adresate în vederea trimiterii unei copii a hotărârii integrale redactate, astfel, creându-se în mod intenţionat, impedimente în vederea realizării dreptului nostru de a avea acces liber la justiţie.

Mai indică că copia hotărârii a fost expediată doar în adresa reprezentantului lor abia la 11 noiembrie 2014, ştiind cu certitudine că două din cele patru surori locuiesc în Federaţia Rusă, iar celelalte două – într-un sat, dintr-un alt raion. Susţine că principiul legalităţii unui proces judiciar ancorat în art. 1 CEDO, presupune nu doar respectarea tuturor normelor legale de ordin material şi procesual din partea participanţilor la proces, dar şi a instanţei de judecată la toate etapele de activitate a acesteia. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. La caz,se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 03 februarie 2015, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. 2 Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 11 decembrie 2014, Curtea de Apel Bălţi a dispus restituirea cererii de apel ca fiind depusă tardiv, apelanţii nesolicitând repunerea în termen. La adoptarea acestei soluţii instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Instanţa de recurs reţine ca justificată concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către Aliona Ledeniova, Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac, în afara termenului legal.

Astfel, conform prevederilor art. 362 alin. (1) CPC termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. La caz, se constată că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Rîşcani, a fost pronunţat la 20 august 2014, prin urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, expirând la 19 septembrie 2014. Cu toate acestea apelul de către Aliona Ledeniova, Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac, a fost depus numai la 24 septembrie 2014, prin urmare cu depăşirea termenului legal. Argumentul invocat în recurs precum că copia hotărârii motivate a fost expediată în adresa reprezentantului apelantelor doar la 11 noiembrie 2014, nu poate fi reţinut ca temei de a considera că apelul a fost depus în termen.

Asta deoarece în sensul prevederilor art. 362 CPC este cert că legiuitorul nu condiţionează termenul de declarare a apelului de momentul primirii copiei hotărârii motivate, fiind indiscutabil că în sensul prevederilor legale menţionate acest termen curge din momentul pronunţării dispozitivului hotărârii.

Este important de menţionat şi faptul că din materialele dosarului rezultă cert că dispozitivul hotărârii a fost pronunţat în prezenţa reprezentantului reclamantelor Ion Rohac, fapt ce direct rezultă din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 20 august 2014 (f. d. 84). Mai mult ca atât, reprezentantului Ion Rohac în aceeaşi zi, adică la 20 august 2014 a primit şi copia dispozitivului hotărârii adoptate, fapt confirmat prin semnătura acestui pe dovada de primire (f. d. 87). La acest segment, instanţa de recurs remarcă prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care expres prevăd că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii. 3 Or, mandatul anexat la materialele pricinii, denotă incontestabil că Aliona Ledeniova şi Natalia Erohina au acordat avocatului Ion Ion Rohac inclusiv şi împuternicirile cu privire la contestarea hotărârilor judecătoreşti cu apel şi recurs (f. d. 82). Astfel fiind, se atestă legalitatea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2014, prin care cererea de apel depusă de către Aliona Ledeniova, Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac, a fost restituită ca depusă tardiv. Pe cale de consecinţă se va menţiona şi faptul că, deşi cerere de apel a fost depusă tardiv, o solicitare cu privire la repunerea apelului în termen, în ordinea stabilită la art. 116 CPC, nu a fost înaintată.

Iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatei la un proces echitabil.

Instanţa de recurs respinge şi afirmaţia invocată în recurs precum că doi judecători din completul de judecată a instanţei de apel au activat în judecătoria Rîşcani, prin urmare aceştia urmau să se abţină de la judecarea prezentei cauze, or faptul că judecătorii au activat în judecătoria în care a fost adoptată hotărârea contestată nu constituie temei, prevăzut de art. 50 CPC, pentru abţinerea de la judecarea cauzei conform art. 52 CPC De altfel, avocatul Ion Rohac, ca reprezentat a recurentelor Aliona Ledeniova, Natalia Erohina, a participat în şedinţa de judecată a instanţei de apel din 11 decembrie 2014, fapt ce direct rezultă din procesul-verbal al şedinţei de judecată (f. d. 116-117), prin urmare acesta nu a fost lipsit de dreptul de a înainta recuzare acestor judecători, în cazul existenţei temeiurilor prevăzute la art. 50 CPC.

Totodată, instanţa de recurs distinge că, deşi recursul împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2014 este semnat şi de către Mihaela Ţurcan şi Olesea Ucraineţ, se constată că acestea nu sunt în drept de a depune un recurs împotriva încheierii menţionate, or cererea de apel a fost semnată doar de Aliona Ledeniova, Natalia Erohina şi avocatul Ion Rohac, ca urmare, prin încheierea contestată şi fiind restituită cererea de apel depusă de către Alionei Ledeniova şi Nataliei Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac. Faţă de cele ce preced şi având în vedere că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Mihaela Ţurcan, Olesea Ucraineţ, Aliona Ledeniova, Natalia Erohina, reprezentate de avocatul Ion Rohac. 4 Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2014 în pricina la cererea de chemare în judecată a Alionei Ledeniova, Nataliei Erohina, Olesei Ucraineţ, Mihaelei Ucraineţ împotriva Raisei Ucraineţ cu privire la evacuarea din spaţiul locativ. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Dumitru Mardari 5