3ra-285/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Gafton dosarul nr. 3ra-285/15 instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana Ţurcanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ţurcanu împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Tatiana Ţurcanu şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 01 iulie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 13 noiembrie 2012, Tatiana Ţurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că este o persoană intern deplasată din raioanele de est ale Republicii Moldova, care a avut de suferit în urma acţiunilor de luptă pentru apărarea Independenţei şi Integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova. Dispune de adeverinţă prin care a fost recunoscută ca persoană refugiată şi forţată să-şi părăsească locul de trai aflat pe teritoriul Republicii Moldova din stânga Nistrului.

Susţine că în conformitate cu prevederile pct. l al Hotărârii Guvernului RM nr. 658 din 21 octombrie 1993, se asigură cu spaţiu locativ, conform legislaţiei locative în vigoare, familiile cetăţenilor care au fost nevoiţi să părăsească domiciliu din raioanele de est ale Republicii Moldova şi n-au avut posibilitatea să revină la locul precedent de trai ca urmare a participării lor la acţiunile militare de apărare a integrităţii şi independenţei Republicii Moldova sau a activităţii politice îndreptate împotriva separatismului, iar potrivit pct. 4 al Hotărârii menţionate, se permite ca excepţie, organelor autoadministrării locale, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor să ia la evidenţă şi să introducă în listele de îmbunătăţire a condiţiilor 1 locative, persoanele indicate în prezenta hotărâre, fără a ţine cont de vechimea în muncă şi de durata domicilierii lor (cu viza de reşedinţă) în localitatea dată.

Afirmă că prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1410 din 20 decembrie 2004 „Cu privire la planul de acţiuni privind asigurarea cu spaţiu locativ a persoanelor intern deplasate din raioanele de est ale Republicii Moldova”, Consiliul municipal Chişinău în executarea planului de acţiuni menţionat, a aprobat prin decizia nr. 22/25-1 din 27 aprilie 2005 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ din str. Ginta Latină Întreprinderii municipale - Direcţiei construcţii capitale a Consiliului Municipal Chişinău” şi prin decizia nr. 45/1 din 18 aprilie 2006 „Despre operarea unor modificări în deciziile adoptate anterior”, prin care a atribuit două terenuri de pământ din str. Ginta Latină şi str. N. Milescu Spătarul mun.

Chişinău pentru construcţia a două blocuri locative pentru persoanele intern deplasate din raioanele de est ale Republicii Moldova, care au avut de suferit în urma acţiunilor de luptă pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova. Menţionează că blocul locativ din str. N. Milescu Spătaru nr. 21/5 mun. Chişinău, este construit în baza acordului cadru de împrumut încheiat între Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în special pentru persoanele intern deplasate din raioanele de est ale Republicii Moldova. Mai indică că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2009, instanţa de judecată a admis integral acţiunea Tatianei Ţurcan, obligând Primăria mun.

Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău să o ia la evidenţă şi să o introducă în listele de îmbunătăţire a condiţiilor locative ca persoană intern deplasată din raioanele de est ale Republicii Moldova, hotărâre rămasă irevocabilă. Relatează că conform certificatului nr. 02-09/1178 din 14 septembrie 2012, eliberat de Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău, se confirmă faptul că Tatiana Ţurcanu şi Vlad Ţopa nu au participat la procesul privatizării locuinţelor pe teritoriul mun. Chişinău, iar conform certificatului nr. 0002/12/6972 din 26 septembrie 2012, eliberat de ÎS „Cadastru”, se confirmă că Tatiana Ţurcanu nu dispune de vre-un imobil înregistrat cu drept de proprietate pe teritoriul Republicii Moldova.

Susţine că problema abordată în cerere nu este soluţionată, în prezent împreună cu membrii familiei nu dispune de spaţiu locativ.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza prevederilor art. 1, 47, 53 a Constituţiei, Hotărârilor de Guvern nr. 658 din 21 octombrie 1993 şi nr. 1410 din 20 decembrie 2004, Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art. l, 28, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 37, 42, 43, 44, 55, 56, 57, 160 Codul cu privire la locuinţe, normelor internaţionale care reglementează drepturile şi protecţia socială a persoanelor intern deplasate (Principiile de Ghidare asupra Deplasării interne emise de Comisia pentru drepturile omului a Naţiunilor Unite în 1998), Recomandărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1334 (1997) şi nr. 1667 (2004) în privinţa situaţiei refugiaţilor şi persoanelor intern deplasate în Federaţia Rusă şi alte ţări ale CSI (inclusiv şi R. Moldova), art. 1, 2, 3, 5, 8, 16, 17, 20, 23, 24, 25, 26 Legii contenciosului administrativ, art. 5, 33, 59, 60, 85 alin. (1) lit. a) pct. 8, 166, 167, 168, 174, 175, 176, 177, 178, 277 CPC.

2 Solicită obligarea Primăriei mun. Chişinău, Consiliului municipal Chişinău de a emite actul administrativ – decizie/dispoziţie cu privire la repartizarea spaţiului locativ conform normelor stabilite în art. 42 Codul cu privire la locuinţe şi legislaţiei în vigoare. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 iulie 2014 a fost respinsă acţiunea. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 iulie 2014 a fost corectată eroarea materială evidentă din textul dispozitivului hotărârii primei instanţe din 01 iunie 2014 în „01 iulie 2014”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Tatiana Ţurcanu şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 12 ianuarie 2015, Tatiana Ţurcanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţei, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei recurate, considerând că la caz au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi normele de drept procedural. Menţionează că autorităţile Republicii Moldova au construit două blocuri locative din str. Ginta Latină 11/3 şi str. N. Milescu Spătarul 21/5 mun. Chişinău pentru persoanele intern deplasate din raioanele de est ale Republicii Moldova, care au avut de suferit în urma acţiunilor de luptă pentru apărarea Independenţei şi Integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.

Afirmă că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2009, instanţa de judecată a admis integral acţiunea Tatianei Ţurcan, obligând Primăria mun. Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău să o ia la evidenţă şi să o introducă în listele de îmbunătăţire a condiţiilor locative ca persoană intern deplasată din raioanele de est ale Republicii Moldova. După intrarea în vigoare a acesteia, s-a adresat cu o cerere către executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, prin care a solicitat să contribuie la executarea hotărârii nominalizate. Menţionează că potrivit încheierii executorului judecătoresc cu privire la primirea spre executare a documentului executoriu şi intentare a procedurii de executare s-a dispus intentarea procedurii de executare şi obligarea Consiliului municipal Chişinău să execute hotărârea menţionată odată cu primirea prezentei încheieri.

La 12 noiembrie 2012 documentul executoriu a fost restituit prin încheierea nr. 026-12-1198/10, iar hotărârea a rămas fără executare. Relatează că la 27 decembrie 12, executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu e emis o nouă încheiere cu privire la intentarea procedurii de executare nr. 018-921/12, însă, toate eforturile întreprinse nu au atins scopul urmărit. Pretinde că neexecutarea ulterioară a hotărârii îi va încălca dreptul garantat de art. 6 al Convenţiei Europene. Susţine că pe cazuri analogice, instanţele de judecată au admis cerinţele reclamanţilor cu privire la asigurarea cu spaţiul locativ. Consideră că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe contravin practicii CEDO, făcând referire la cauzele Olaru şi alţii versus Republica Moldova, 3 Bîzgu şi alţii versus Republica Moldova, Vartic Vasile, Ţurcan Ion, Tudoreanu Ion, Cerneţchi Elena, Luniov Elena versus Republica Moldova.

Indică că a făcut cunoştinţă cu decizia motivată a instanţei de apel după data de 14 noiembrie 2014 când acesta a fost expediată pentru cunoştinţă, considerând astfel recursul declarat în termen. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentei la 14 noiembrie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 151), iar ultima susţine că a recepţionat-o după data de 14 noiembrie 2014. Astfel, la caz se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a depus cererea de recurs la 12 ianuarie 2015, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Tatiana Ţurcanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei 4 prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Tatiana Ţurcanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Tatiana Ţurcanu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Tatiana Ţurcanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Dumitru Mardari 5