2ra-358/15 — Modificarea modului de achitare a energiei termice şi obligarea excluderii sumei

prima instanță: V. Caisîn dosarul nr. 2ra-358/15 instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza, ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare a Asociației Obștești „Societatea pentru Protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” în interesele membrilor asociaţiei Romanciuc Ghenadii și Vieru Svetlana împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cu privire la modificarea modului de achitarea și obligarea excluderii sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societății pe Acțiuni „Cet-Nord”, admis apelul declarat de către Asociația Obștească „Societatea pentru Protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 mai 2014, în partea respingerilor cerințelor privind modificarea modului de achitare și obligarea excluderii sumei cu titlu de costul de energiei termice calculate pentru apartamentul deconectat de la sistemul centralizat de încălzire și emisă în acest sens o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, în rest hotărârea a fost menținută, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2013,

AO „Societatea pentru Protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” în interesele membrilor asociaţiei Romanciuc Ghenadii și Vieru Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la modificarea modului de achitarea și obligarea excluderii sumei. În motivarea acţiunii a indicat că apartamentul nr.60 amplasat în mun. Bălți str. Larisa 7, este situat într-un bloc locativ cu 5 etaje și anume în partea din colț de la etajul 5, în care lipsește etajul tehnic. Susțin că apartamentul menționat nu are contact cu părțile exterioare care radiază energia termică produsă de SA „Cet-Nord”. Menționează că vecinul lor care locuiește la etajul 4 în blocul litigios, la fel este deconectat integral de la sistemul centralizat de încălzire, iar în scara casei este demontat sistemul de încălzire.

Indică că, nudul elevator în subsolul casei nu este izolat și este în proprietatea SA „Cet-Nord”, care în orice caz asigură casa cu energia termică prin intermediul nudului elevator. Consideră că sunt neîntemeiate obligații ce ţin de achitarea plăţii pentru încălzirea energiei termice în mărime de 10% din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului litigios. Solicită modificarea modului de achitare a energiei termice pentru apartamentul nr. 60, situat în mun. Bălți, str. Larisa nr. 7, ce aparține cu drept de proprietate Svetlanei Vieru, și obligarea SA „Cet-Nord” să excludă pentru achitare a sumei cu titlu de costul pierderilor energiei termice, calculate pentru acest apartament.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 mai 2014, acțiunea a fost admisă parțial fiind obligat SA „Cet-Nord” să modifice modul de achitare a energiei termice pentru apartamentul nr. 60 situat în mun. Bălți, str. Larisa 7, ce aparține cu drept de proprietate Svetlanei Vieru, care a fost deconectat integral de la sistemul centralizat de încălzire și obligat SA „Cet-Nord” să excludă pentru achitare din contul proprietarului consumator Vieru Svetlana a sumei cu titlu de costul pierderilor energiei termice calculate pentru apartamentul nr. 60 situat în mun. Bălți str. Larisa, 7 și încasat de la SA „Cet-Nord” în beneficiul statalului taxa de stata în sumă de 270 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către SA „Cet-Nord”, admis apelul declarat de către AO „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, casată parțial hotărârea primei instanțe în partea respingerii cerințelor modificării modului de achitare și obligarea excluderii sumei cu titlu de costul energiei termice calculate pentru apartamentul deconectat de la sistemul centralizat de încălzire și emisă în acest sens, o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel invocat prevederile pct. 8, pct. 81, pct. 82, pct. 83, pct. 10 din Anexa 7 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale, şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării/reconectării acestora de la sistemele de încălzire și alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 cu modificările introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, care indică că din momentul deconectării încăperilor consumatorilor de la sistemul de încălzire a blocului locativ necontorizat furnizorul va efectua în baza datelor prezentate de gestionar, recalcularea sarcinii de proiect a blocului locativ respectiv.

Iar cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii instanța de aapel a reținut că evidența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentarea cu apă și de canalizare în perioada rece și necesitatea încălziții locurilor de uz comun este pusă în sarcina gestionării fonului de locuințe, iar SA „Cet-Nord” nu a demonstrat cu certitudine prin probe pertinente și concludente existența și mărimea pierderilor de energie termică în subsolul blocului locativ situat în mun. Bălți, str. Larisa 7. La 23 decembrie 2014, SA „Cet-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Susține că apartamentul nr. 6 situat în mun. Bălți, str. Larisa 7, care aparține cu drept de proprietate Svetlanei Vieru a fost deconectat integral de la energie termică centralizată la data de 03 octombrie 2012 conform actului nr.4468-1. Menționează că intimata fiind proprietara apartamentului litigios este totodată coproprietara a proprietății comune a casei situate în mun. Bălți, str. Larisa 7, care prezintă în sine un complex unic al proprietății imobiliare prevăzut pentru trai, iar potrivit prevederilor art. 12 al Legii nr. 913 din 30 martie 2000, privind condominiului în fondul locativ, proprietarul este obligat să mențină în stare bună și să repare la timp locuințele/încăperile ce îi aparțin pe propria sa cheltuială.

Proprietarii participă la cheltuieli pentru întreținerea și reparația proprietății comune în condominiu în modul stabilit de prezenta lege și de alte acte legislative și normative. Consideră că instanța de apel la emiterea decizie eronat a concluzionat precum că societatea nu a demonstrat cu certitudine prin probe pertinente și concludente existența și mărimea pierderilor de energie termică în subsolul blocului locativ situat în mun.

Bălţi, str. Larisa 7, deoarece, existența acestor pierderi normative și mărimea lor este deja prevăzută în cuantum de 20 % din costul unui metru pătrat în Anexa 7 pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2008 cu modificările introduse în Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011. Susține că societatea le-a calculat intimaților pierderile normative pentru energie termică din subsolul tehnic care menține în stare funcțională sistemele inginerești de alimentație cu apă și canalizare în perioada rece a anului cu doar 10 %, ci nu cu 20% deoarece, din cele 4 elemente constructive ale blocului locativ unde locuiesc intimații de facto există numai 2 elemente și anume turul și returul, ne fiind țevi de tranzit și aparat de încălzit pe scara acestui bloc locativ.

Afirmă că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor eronat au concluzionat precum că potrivit actelor legislative evidența pierderilor normative a energiei termice în subsoluri și etaje tehnice este pusă în sarcina gestionarilor fondului locativ, deoarece, conform prevederilor pct. 10 Hotărârii Guvernului 191 din 19 februarie 2002, în sarcina gestionarului sânt puse nu numai pierderile lunare de energie termică cauzate de scurgeri şi cele produse în sectoarele neizolate din subsol. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Cet-Nord” este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SA „Cet-Nord” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SA „Cet-Nord” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „Cet-Nord” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari