2ra-263/15 — Constatarea nulităţii testamentului şi contractului de donaţie

Prima instanță: Judecătoria Cahul Dosarul nr. 2ra-263/15 Judecător: I. Cotea Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Eni, N. Bondarenco, V. Movilă DECIZIE 04 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinînd recursul declarat de Hioară Feodora şi recursul declarat de Hioară Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hioară Feodora împotriva lui Hioară Iurie privind constatarea nulităţii testamentului şi contractului de donaţie, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 16 septembrie 2014, prin care a fost casată parţial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013, fiind emisă hotărîre nouă, c o n s t a t ă : La 22 martie 2013, Hioară Feodora s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Hioară Iurie, solicitînd declararea nulităţii testamentului, autentificat la 09.10.2009, de secretarul Consiliului local Alexandru Ion Cuza, raionul Cahul, de la numele testatorului Hioară Ion, născut la 14.05.1943, pe numele Hioară Iurie; anularea contractului de donaţie din 28.06.2010, autentificat de notarul privat Oxana Chiciuc, de la numele donatorului Hioară Feodora, pe numele donatarului Hioară Iurie.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că dînsa la 01.04.1969 a înregistrat căsătoria cu Hioară Ivan. Pe parcursul vieţii împreună au crescut şi educat doi copii: Hioară Iurie născut la 14.10.1969 şi Hioară Eudochia născută la 14.05.1971, au construit casa de locuit situată în s. A. I. Cuza, r-1 Cahul. În perioada privatizării soțul şi reclamanta au primit titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren conform certificatelor eliberate la 14.03.2013 de OCT Cahul. Conform testamentului indicat, soțul Hioară Ion a testat toată averea sa, care-i aparținea la ziua decesului, inclusiv casa de locuit cu teren aferent, fără a ţine cont că 1/2 cotă parte a casei cu terenul aferent după lege îi aparţine reclamantei, şi toate terenurile agricole, situate în extravilanul s. Alexandru Ion Cuza, r-1 Cahul.

La momentul întocmirii testamentului soțul era grav bolnav, şi anume s-a aflat în comă de la 22.09.2009 pînă la 25.10.2009 - data decesului. Medicul de familie Bălan Nicolae în fiecare zi, inclusiv şi în ziua întocmirii testamentului, îi punea cîte o injecție (morfiu) pentru a-i ușura boala. Menţionează reclamanta, că nu este clar în ce mod a apărut la domiciliul lor secretarul Consiliului local, dna Inessa Balan, dacă soțul era grav bolnav şi reclamanta prin telefon nu a chemat-o; şi cum a fost verificată capacitatea de exercițiu a soţului, care el permanent se afla în comă. În prezenţa reclamantei feciorul a semnat testamentul în locul testatorului, adică în locul soţului, cînd în conformitate cu prevederile art.1460 Cod civil testamentul nu poate fi semnat de către persoana în favoarea căreia este făcut testamentul.

În afară de aceasta, în conformitate cu prevederile art.1463 Cod civil, notarul, o altă persoană care autentifică testamentul, martorii, precum şi persoana care a semnat testamentul, nu au dreptul, pînă la deschiderea succesiunii, să dea publicității date despre conţinutul testamentului, despre întocmirea, modificarea sau revocarea lui. Secretara Consiliului local, dna I. Bălan, nu a păstrat secretul testamentului, încredințînd să-1 semneze Hioară Iurie, în favoarea căruia s-a făcut testamentul. Consideră reclamanta că circumstanţele invocate mai sus denotă că testamentul s-a întocmit cu încălcări grave ale legislaţiei. Mai indică reclamanta că contractul de donaţie din 28.06.2010, prin care chipurile reclamanta de bună voie i-a donat feciorului toată averea sa, inclusiv cota- parte a casei de locuit şi toate terenurile agricole, a fost încheiat prin dol.

La 07.04.2010 pîrîtul, avînd un comportament dolosiv - viclean, i-a lămurit că trebuie să meargă cu el la un notar în or. Cahul, pentru a semna ui document precum că reclamanta îi încredințează pîrîtului să prelucreze terenurile agricole. Fiind încrezută în cuvintele pîrîtului, împreună s-au prezentat la notarul Oxana Chiciuc, unde deja documentul era întocmit, şi a semnat acel document, fără a-l citi. Apoi, menţionează reclamanta, că a aflat că fiul împreună cu notarul au înșelat- o şi dînsa a semnat declarația din 07.04.2010 precum că refuză de la cota-parte de moștenire care i se cuvine din averea rămasă după decesul soţului, decedat la 25.10.2009, în folosul pîrîtului. Notarul Chiciuc Oxana urma să-i lămurească reclamantei să nu dea declarație de renunțare de la moștenire, dar să întocmească un testament pe care în viață putea să-1 revoce oricînd, deoarece în conformitate cu prevederile art. 1536 Cod civil declarația de renunțare la succesiune este ireversibilă.

Ulterior, reclamanta a aflat că pîrîtul lucrează împreună cu soțul notarului la Biroul Vamal Cahul, şi din aceste considerente se denotă că notarul Chiciuc Oxana a urmărit interese proprii. Menţionează că după întocmirea documentelor în favoarea fiului, ultimul împreună cu nora au trecut-o pe reclamantă cu traiul într-o cameră rece, unde lipsesc condiţii elementare de trai, nu-i permit să se folosească de roada de pe cîmp: porumb, grîu furajer, practic reclamanta este lipsită de toate bunurile materiale care-i aparţin. Reclamanta nu dispune de altă locuinţă. La rugămintea reclamantei să-i întoarcă cota parte a casei de locuit şi terenurile agricole, pîrîtul a refuzat, lămurindu- i că juridic el este unicul proprietar al casei şi terenurilor agricole.

În drept pretenţiile acţiunii sunt întemeiate pe prevederile art. 228, 836, 1460, 1463, 1469 Cod civil, art. 5, 7, 166, 167 Cod de procedură civilă. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 22.04.2013 în proces au fost atrași în calitate de intervenienţi accesorii notarul Chiciuc Oxana şi secretarul Consiliului sătesc Alexandru Ioan Cuza r-1 Cahul - Balan Inessa (f.d.

47). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013: -A fost admisă acţiunea; -S-a repus Hioară Feodora în termenul de adresare în judecată cu prezenta acţiune; -S-a declarat parţial nul testamentul din 09 octombrie 2009 din numele lui Hioară Ion, născut la 14.05.1943, autentificat de către secretarul Consiliului local Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, în capătul testării casei de locuit şi terenului aferent situate în satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, lui Hioară Iurie; -S-a declarat nul contractul de donaţie din 28.06.2010 dintre Hioară Feodora şi Hioară Iurie, privind donarea terenurilor agricole, autentificat de către notarul Chiciuc Oxana; -S-a încasat de la Hioară Iurie în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 16 septembrie 2014: -A fost respins apelul declarat de Hioară Feodora; -A fost admis apelul declarat de Hioară Iurie; -S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013, în partea pretenţiilor privind nulitatea testamentului, fiind emisă hotărîre nouă în partea dată, prin care: -S-a respins acţiunea reclamantei Hioară Feodora împotriva pîrîtului Hioară Iurie pe capătul pretenției privind constatarea nulităţii absolute a testamentului întocmit la 09.10.2009 de testatorul Hioară Ion în favoarea lui Hioară Iurie, ca fiind neîntemeiată; -În rest hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013 s-a menţinut.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 decembrie 2014, Hioară Feodora a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie declarat nul testamentul întocmit de Hioară Ion pe numele lui Hioară Iurie. De asemenea, recurenta a solicitat anularea certificatelor de moștenitor testamentar nr. 122252, 12553, 12554 din 28.06.2010. În motivarea recursului, recurenta a invocat că atît decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale parțial. Consideră recurenta că testatorul în momentul semnării testamentului nu putea conștientiza și dirija acțiunile sale, or acestuia la acel moment i se administra morfina, care potrivit legislației în vigoare este un stupefiant.

La 12 ianuarie 2015, Hioară Iurie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 16 septembrie 2014, solicitînd casarea acesteia în partea menținerii hotărîrii Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013, referitor la declararea nulităţii contractului de donaţie din 28.06.2010, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere în totalitate a acţiunii înaintate de Hioară Feodora. În motivarea recursului reprezentantul recurentului a indicat că instanțele inferioare au omis să se expună asupra scurgerii termenului de prescripție. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 10.11.2014 (f.d.

134-138), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursurile se consideră declarate în termen. La 09 februarie 2015, Hioară Feodora a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Hioară Iurie, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2015, recursurile au fost declarate admisibile. În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezenţa părţilor. Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei şi referinţa prezentată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate, care urmează a fi respinse din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, „Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs”. Referitor la capătul de cerere privind declararea nulității testamentului lui Hioară Ion din 09 octombrie 2009, Colegiul menționează următoarele: Conform art. 1469 alin. (1) CPC, „Testamentul este nul dacă sînt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice”. Potrivit art. 225 Cod Civil, „Actul juridic încheiat de o persoană cu capacitate de exercițiu deplină într-un moment în care nu putea să conștientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze poate fi declarat nul de instanţa de judecată”.

Reieșind din sensul normelor legale enunțate, Colegiul menționează că pentru a putea declara nul un testament în baza incapacității testatorului la momentul întocmirii testamentului de a conștientiza sau dirija acțiunile sale, partea interesată urmează să prezinte probe pertinente și concludente în acest sens. Potrivit art. 122 alin. (1) CPC, „Circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante”. Avînd în vedere norma legală enunțată, Colegiul menționează că partea interesată nu a prezentat careva probe pertinente (înscrisuri) ce ar demonstra administrarea morfinei cet. Hioară Ion.

Deși avocatul reclamantei - Chircu Tudor invocă că defunctului i se administra morfina pentru a-i fi ușurate suferințele cauzate de boală, ceea ce a determinat imposibilitatea testatorului de a conștientiza/dirija acțiunile sale, Colegiul consideră că explicațiile participanților la proces nu pot servi drept probe admisibile ce ar demonstra existența temeiului de anulare a actului juridic conform art. 225 Cod Civil, or acestea sunt probe indirecte și nu pot fi puse la baza concluziilor instanței. De asemenea, Colegiul consideră că nu pot fi reținute cele invocate de reclamantă precum că Hioară Ion nu a semnat testamentul din 09 octombrie 2009, or la materialele dosarului nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra temeinicia pretenției respective, decît declarațiile contradictorii ale reclamantei Hioară Feodora și a intervenientului accesoriu Balan Inessa.

Conform art. 27 alin. (1) CPC, „Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanţilor la proces, în primul rînd a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare”. Astfel, reieșind din principiul disponibilității enunțat, Colegiul constată că reclamanta a avut posibilitatea de a solicita instanței dispunerea unei expertize în temeiul art. 148 CPC.

Avînd în vedere că reclamanta potrivit art. 118 CPC, nu a prezentat careva probe ce ar demonstra circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor sale, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel legal și întemeiat a constatat caracterul nejustificat al pretențiilor înaintate de Hioară Feodora cu privire la declararea nulității testamentului lui Hioară Ion din 09 octombrie 2009 și corect a casat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013 în această parte. Referitor la solicitarea Feodorei Hioară privind declararea nulităţii certificatelor de moștenitor testamentar nr. 122252, 12553, 12554 din 28.06.2010 înaintată în cererea de recurs, Colegiul menţionează că în cadrul examinării recursului nu pot fi înaintate noi pretenții.

Or, nefiind examinată de către instanţele inferioare, pretenţia respectivă se află în afara obiectului cercetării judecătoreşti în ordine de recurs. Totodată, Colegiul explică că Feodora Hioară este în drept să înainteze respectiva pretenţie în cadrul unui proces separat. Referitor la pretenția reclamantei Hioară Feodora privind declararea nulității contractului de donaţie din 28.06.2010, Colegiul menționează următoarele: Din materialele dosarului rezultă că la 28.06.2010 a fost încheiat contractul de donație prin care Hioară Feodora în calitate de donator, a donat fiului său- Hioară Iurie (donatar), terenurile agricole cu nr. cadastrale: 9410118.048, 9410103.582, 9410118.047 și 9410112.0005558, contractul fiind perfectat în grafia latină (f.d.

20- 21). Studiind materialele dosarului Colegiul conchide că atît semnătura aplicată de către reclamantă pe actele anexate la materialele cauzei, cît și cererea adresată Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2013 (f.d. 87), sunt întocmite cu ajutorul alfabetului chirilic. Totodată, în girul de autentificare aplicat de către notarul public Chiciuc Oxana, este indicat precum că părțile au citit personal conținutul acestui contract. Din acest considerent, Colegiul constată că poziția reclamantei precum că dînsa nu cunoaște grafia latină este întemeiată. Conform art. 199 alin. (1) Cod Civil, „Consimţămînt este manifestarea, exteriorizată, de voinţă a persoanei de a încheia un act juridic”. Avînd în vedere că consimțămîntul este una din condițiile de valabilitate a actului juridic, Colegiul menționează că consimțămîntul reclamantei la încheierea contractului de donație din 28.06.2010 a fost unul viciat.

Or reclamanta, necunoscînd grafia latină, a fost în imposibilitate de a cunoaște atît conținutul cît și efectele actului juridic pe care l-a semnat. De asemenea, în favoare concluziei respective Colegiul reține și faptul că bunurile imobile respective reprezintă unica sursă de existență a reclamantei. Prin urmare, Colegiul consideră că speței îi sunt aplicabile prevederile art. 228 alin. (2) Cod Civil, potrivit căruia „Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări”.

În conformitate cu art. 233 alin. (1) Cod Civil, „Persoana îndreptățită are dreptul să ceară anularea actului juridic pentru temeiurile stipulate la art. 227, 228 şi 230 în termen de 6 luni de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării”. Din materialele cauzei rezultă că reclamanta a aflat despre faptul că a donat terenurile agricole abia în luna octombrie 2012 cînd s-a adresat la notar pentru a concretiza ce fel de acte dînsa a semnat. Avînd în vedere că cererea de chemare în judecată a fost depusă la 22 martie 2013, Colegiul constată că reclamanta s-a adresat în instanța de judecată în termenul prevăzut de legislație. Astfel, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel corect a constatat existența viciului de consimţămînt al cet.

Hioară Feodora la încheierea contractului de donație din 28.06.2010 și corect a menținut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2013 în partea anulării contractului de donație din 28.06.2010. Reieșind din cele menționate, Colegiul conchide că recursurile declarate de Hioară Iurie și Hioară Feodora sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. Totodată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aplicarea corectă a normelor de drept materiale și procedural, urmează a fi menținută. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Hioară Feodora.

Se respinge recursul declarat de Hioară Iurie. Se menține decizia Curţii de Apel Cahul din 16 septembrie 2014 emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hioară Feodora împotriva lui Hioară Iurie privind constatarea nulităţii testamentului şi contractului de donaţie. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă