2rh-48/15 — Constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate, recunoașterea dreptului de posesiune și folosinta asupra terenului

prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2rh-48/15 instanța de apel: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu, instanța de recurs: I. Sîrcu, V. Clevadî, I. Oprea, I.Druţă, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 25 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Petru Moraru examinînd cererea de revizuire depusă de către Marin Anastasia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Silin împotriva Anastasiei Marin și Oficiul Cadastral Teritorial mun.

Chișinău cu privire la constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra terenului, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Silin Raisa, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2014, c o n s t a t ă: La 01 aprilie 2011, Silin Raisa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anastasiei Marin și Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău cu privire la constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra terenului.

În motivarea acţiunii a indicat că conform certificatului nr. 5470 A din 14 august 2000 privind rezultatele inspectării casei de locuit cu construcții anexate, Taran Luca deținea în proprietate în mun. Chișinău, str. Voievozilor 1 „A”, bunurile imobile și anume anexa lit. „A” volumul - 95 m.p, cu suprafața totală de 29,3 m.p și suprafața locativă de 18,9 m.p, veranda lit. „a” cu suprafața de 4,6 m.p., veranda lit. „a” cu suprafața de 27,1 m.p, bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p, șura nr. 4 cu suprafața de 14,6 m.p, beci nr. 7 cu suprafața de 9 m.p. - construite fără autorizație, iar în lit. „A” - locativă nr. 2 cu suprafața de 19,9 m.p - mărită în suprafață din contul bucătăriei nr. 3 - fără autorizație.

Susţine că în temeiul contractului de înstrăinare a locuinței cu condiția întreținerii pe viață din 08 septembrie 2000 Taran Luca i-a transmis dreptul de proprietate asupra 4/5 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. Chișinău, str. Voievozilor, 1, format din 3 camere, cu suprafața de 67,2 m.p. inclusiv suprafața locativă 40,8 m.p, pe care se mai află: casa de locuit - lit. „A”, şura - 1, veceu - 5, beci -1, poartă - II, gard - III, gard - IV, situate pe un lot de 600 m.p, și anume asupra: lit. A (odaia locativă nr. 4-14,4 m.p., odaia locativă nr. 2 – 8,7 m.p., antreu nr. 1-3,3 m.p. și bucătăria nr. 3 – 8,6 m.p.) șura nr. 1 și beci nr. 1, contractul respectiv fiind înregistrat la OCT Chișinău la data de 11 octombrie 2000 cu nr. cadastral 010052215201. Contractul de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață din 08 septembrie 2000 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial mun.

Chișinău la 11 octombrie 2000 și i-a fost atribuit nr. cadastral - 010052215201. Ulterior, conform procesului-verbal de recepție finală nr. 184 din 15 decembrie 2000, a legalizat bunurile imobile individualizate drept anexa lit. „A”, veranda lit. „a2” cu suprafața de 4,6 m.p., veranda lit. „a” cu suprafața de 27,1 m.p., bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p., şura nr. 4 cu suprafața de 14,6 m.p., beci nr. 7 cu suprafața de 9 m.p. şi lit. „A” cu suprafața de locativă nr.2 cu suprafața de 19,9 m.p. - mărită în suprafață din contul bucătăriei nr.3, după care a înregistrat procesul-verbal la Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău la 21 februarie 2001, cu nr. cadastral 010052215201. Afirmă reclamanta că în baza contractului de donație din 21 noiembrie 2002, i-a donat lui Silin Ghenadii 1/5 cotă-parte din imobilul situat în mun.

Chișinău, str. Voievozilor ,1„A” și anume anexă - 1 locativă nr. 7 cu suprafața de 18,9 m.p., bucătăria cu suprafața de 10,4 m.p., veranda lit. 1 a2, şura - lit. 4. Iar în anul 2004, împreună cu Silin Ghenadii au încheiat un contract de donație prin care i-au donat Anastasiei Marin, 4/5 cote-părți din casa de locuit, și anume: lit.„A” (odaia de locuit nr. 4 cu suprafața de 14,4 m.p., odaia locativă nr. 2 cu suprafața de 8,7 m.p., odaia locativă nr. 7 cu suprafața de 18,9 m.p., antreul nr. 1 cu suprafața de 3,3 m.p., bucătăria nr. 3 cu suprafața de 8,6 m.p., bucătăria nr. 8-10,4 m.p., veranda lit. a2, şura nr. 4, beciul nr.1).

Astfel, conform p.2 al contractului de donație, 3/5 cote-părți din casa de locuit, îi aparține dînsei în baza contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, iar 1/5 cotă-parte din imobilul litigios îi aparține lui Silin Ghenadie, în baza contractului de donație din 21 noiembrie 2002. La fel susține că după încheierea contractului de donație cu Marin Anastasia relațiile dintre ele s-au înrăutățit, iar ultima a demolat neautorizat construcțiile, care nu i- au fost donate și a radiat bunurile demolate din Registrul bunurilor imobile. Solicită obligarea Anastasiei Marin să restabilească construcțiile demolate și anume: veranda lit.„a” cu suprafața de 27,1 m.p., bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p., beciul nr. 7 cu suprafața de 9,0 m.p.

și obligarea Oficiul Cadastral Teritorial mu. Chișinău să restabilească înregistrarea cadastrală a construcțiilor radiate și compensarea cheltuielilor de judecată. La 26 octombrie 2011, Silin Raisa a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând încasarea de la Marin Anastasia în beneficiul său despăgubirea în limita valorii bunului demolat format din bucătăria de vară nr. 1, cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6, cu suprafața de 12,7 m.p. și beciul nr. 7, cu suprafața de 9,0 m.p. amplasate pe suprafață de tren de 480 m.p., și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren pe care erau amplasate bunurile demolate după Silin Raisa.

La 28 noiembrie 2013, Silin Raisa a depus o cerere de completare a acţiunii, în care suplimentar la cererea inițială a invocat că prin demolarea intenționată a construcțiilor neautorizate Marian Anastasia abuziv și ilegal a privat-o de proprietate atît pe ea cît și pe soțul său Silin Ghenadii, împreună cu care au investit sume de bani considerabile în scopul îmbunătățirii edificării noilor construcții, inclusiv bunului imobil separat amplasat pe o suprafață de 480 m.p. Apreciază faptele Anastasiei Marin ca ilicite și produse cu rea-intenție din motiv că bunul pe care l-a demolat nu i-a fost transmis în proprietate, iar în conformitate cu prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil este responsabilă de a o despăgubi prin restabilirea bunurilor sau compensarea valorii acestora pentru reconstruirea ulterioară.

Solicită Silin Raisa încasarea despăgubirii în limita valorii bunului demolat constituit din bucătărie de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p. și beciul nr. 7 cu suprafața de 9,0 m.p., amplasate pe suprafață de teren de 480 m.p. și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren cu suprafața de teren de 480 m.p., pe care erau amplasate bunurile demolate iar în scopul determinării valorii bunului demolat numirea unei expertize (f.d. 44-50). În cadrul dezbaterilor judiciare, Silin Raisa a depus cerere de completare a acţiunii, prin care a solicitat încasarea valorii bunurilor demolate formate din bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p.

și beciul nr. 7 cu suprafața de 9,0 m.p., amplasat pe o suprafață de 480 m.p. în mărime de 95 714 lei, și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren cu suprafața de 480 m.p. pe care a fost amplasat imobilul demolat (f.d. 125). Ulterior, Silin Raisa a mai depus o cerere de completare a cerințelor în care a invocat că conform raportului de expertiză nr. 1348 din 08 septembrie 2013, valoarea bunului demolat format din bucătărie de vară nr. 1, cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6, cu suprafața de 12,7 m.p., și beciul nr. 7, cu suprafața de 9,0 m.p., amplasat pe suprafața de teren de 480 m.p. este de 95 714 lei. În final solicită constatarea și încasarea valorii pagubei reclamante în cererea de chemare în judecată conform raportului de expertiză nr. 1348 din 08 septembrie 2013 în mărime de 95 714 lei și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren cu suprafața de 480 m.p.

pe are a fost amplasat imobilul demolat (f.d. 132). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Marin Anastasia în beneficiul Raisei Silin despăgubirea în limita valorilor bunurilor demolate în mărime de 95 714 lei și cheltuielile de judecată suportate în mărime de 253 lei, iar în total suma de 95967 lei, totodată fiind încasat de la Marin Anastasia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 500 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de către Marin Anastasia, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă integral ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, a fost admis recursul declarat de către Silin Raisa, casată decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe. La 14 ianuarie 2015, Marin Anastasia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de recurs şi reexaminarea pricinii în ordine de recurs. Îşi întemeiază cererea de revizuire pe prevederile art. 449 lit. b) CPC, invocând că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu i-au putut fi cunoscute.

Susține că decizia instanței de recurs este ilegală și urmează a fi supusă revizuirii, deoarece la adoptarea acesteia a fost comis un viciu fundamental, prin exproprierea ei de o parte din bunul imobil la care intimata a pretins prin viclenie, astfel, au fost încălcate prevederile Protocolului nr. 1 adițional al Convenției Europene a Dreptului Omului, care indică că orice persoană sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică în condițiile prevăzute de lege. Cu referire la norma citată invocă că prin decizia, revizuirea a căreia se solicită la caz,, a fost constatat faptul că prin contractul de donație din 16 martie 2004, Silin Raisa i-a donat 4/5 cote părți din casa de locuit din str. Voievozilor 1 „A”, mun.

Chișinău, situată pe un teren cu suprafața de 0,06 ha și anume toată averea ultimei, ceea ce reprezintă 4/5 din imobilul litigios. Totodată, instanța de recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel şi faptul că conform procesului-verbal de recepţie finală nr. 184 din 15 decembrie 2000 Silin Raisa a legalizat bunurile la care pretinde, însă toate acestea bunuri imobile au fost donate în beneficiul său, pentru ce Silin Raisa a primit suma de 13000 dolari SUA. La fel, menţionează că contractul de donație a 4/5 din imobilul în litigiu a fost întocmit la 16 martie 2004, însă, Silin Raisa a depus cererea de chemare în judecată la 01 aprilie 2011, astfel fiind omis termenul de prescripție, fără a solicita şi repunerea în termen conform prevederilor art. 266, art. 267 și art. 271 din Cod civil.

Consideră că atât instanța de fond cât și instanța de recurs la emiterea hotărârilor eronat au concluzionat precum că intimata deține dreptul de proprietate asupra 480 m.p. din terenul litigios, deoarece, de fapt dânsa deține dreptul de proprietate asupra 0,06 ha de teren, situat în mun. Chișinău, str. Voievozilor, nr.1 „A”, iar 1080 m.p. îl deține cu drept de folosință și care aparțin organelor publice locale, respectiv, Silin Raisa nu putea să construiască un bun imobil pe teren ce aparține cu drept de proprietate organelor publice locale. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuenta în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultima nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele invocate, inclusiv şi acelor ce ţin de termenul înaintării acţiuni în judecată invocate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege.

Pe când, în sensul normei enunţate este de înţeles ca faptele invocate trebuie să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată şi să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, însă revizuenta Marin Anastasia, în marea parte oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei, referindu-se la material probator care a constituit obiect de studiu în cadrul judecării pricinii, fapt ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire. În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea, în sensul declarat, se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Aici Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de menţionat şi faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Marin Anastasia împotriva deciziei Curții Supreme de Justiții din 17 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Silin împotriva Anastasiei Marin și Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău cu privire la constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra terenului. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Petru Moraru