2rh-146/15 — Recunoaşterea dreoptului de posesiune şi folosinţă asupra terenului

prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2rh-146/15 instanța de apel: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu, instanța de recurs: I. Sîrcu, V. Clevadî, I. Oprea, I. Druță, T. Chișca-Doneva DECIZIE 03 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva examinînd cererea de revizuire depusă de către Marin Anastasia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Silin împotriva Anastasiei Marin și Oficiul Cadastral Teritorial mun.

Chișinău cu privire la constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra terenului, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Silin Raisa, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2014, c o n s t a t ă: La 01 aprilie 2011, Silin Raisa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anastasiei Marin și Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău cu privire la constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra terenului.

În motivarea acţiunii a indicat că conform certificatului nr. 5470 A din 14 august 2000 privind rezultatele inspectării casei de locuit cu construcții anexate, Taran Luca deținea în proprietate în mun. Chișinău, str. Voievozilor 1 „A”, bunurile imobile și anume anexa lit. „A” volumul - 95 m.p, cu suprafața totală de 29,3 m.p și suprafața locativă de 18,9 m.p, veranda lit. „a” cu suprafața de 4,6 m.p., veranda lit. „a” cu suprafața de 27,1 m.p, bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p, șura nr. 4 cu suprafața de 14,6 m.p, beci nr. 7 cu suprafața de 9 m.p. - construite fără autorizație, iar în lit. „A” - locativă nr. 2 cu suprafața de 19,9 m.p - mărită în suprafață din contul bucătăriei nr. 3 - fără autorizație.

Susţine că în temeiul contractului de înstrăinare a locuinței cu condiția întreținerii pe viață din 08 septembrie 2000 Taran Luca i-a transmis dreptul de proprietate asupra 4/5 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. Chișinău, str. Voievozilor, 1, format din 3 camere, cu suprafața de 67,2 m.p. inclusiv suprafața locativă 40,8 m.p, pe care se mai află: casa de locuit - lit. „A”, şura - 1, veceu - 5, beci -1, poartă - II, gard - III, gard - IV, situate pe un lot de 600 m.p, și anume asupra: lit. A (odaia locativă nr. 4-14,4 m.p., odaia locativă nr. 2 – 8,7 m.p., antreu nr. 1-3,3 m.p. și bucătăria nr. 3 – 8,6 m.p.) șura nr. 1 și beci nr. 1, contractul respectiv fiind înregistrat la OCT Chișinău la data de 11 octombrie 2000 cu nr. cadastral 010052215201. Contractul de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață din 08 septembrie 2000 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial mun.

Chișinău la 11 octombrie 2000 și i-a fost atribuit nr. cadastral - 010052215201. Ulterior, conform procesului-verbal de recepție finală nr. 184 din 15 decembrie 2000, a legalizat bunurile imobile individualizate drept anexa lit. „A”, veranda lit. „a2” cu suprafața de 4,6 m.p., veranda lit. „a” cu suprafața de 27,1 m.p., bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p., şura nr. 4 cu suprafața de 14,6 m.p., beci nr. 7 cu suprafața de 9 m.p. şi lit. „A” cu suprafața de locativă nr.2 cu suprafața de 19,9 m.p. - mărită în suprafață din contul bucătăriei nr.3, după care a înregistrat procesul-verbal la Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău la 21 februarie 2001, cu nr. cadastral 010052215201. Afirmă reclamanta că în baza contractului de donație din 21 noiembrie 2002, i-a donat lui Silin Ghenadii 1/5 cotă-parte din imobilul situat în mun.

Chișinău, str. Voievozilor ,1„A” și anume anexă - 1 locativă nr. 7 cu suprafața de 18,9 m.p., bucătăria cu suprafața de 10,4 m.p., veranda lit. 1 a2, şura - lit. 4. Iar în anul 2004, împreună cu Silin Ghenadii au încheiat un contract de donație prin care i-au donat Anastasiei Marin, 4/5 cote-părți din casa de locuit, și anume: lit.„A” (odaia de locuit nr. 4 cu suprafața de 14,4 m.p., odaia locativă nr. 2 cu suprafața de 8,7 m.p., odaia locativă nr. 7 cu suprafața de 18,9 m.p., antreul nr. 1 cu suprafața de 3,3 m.p., bucătăria nr. 3 cu suprafața de 8,6 m.p., bucătăria nr. 8-10,4 m.p., veranda lit. a2, şura nr. 4, beciul nr.1).

Astfel, conform p.2 al contractului de donație, 3/5 cote-părți din casa de locuit, îi aparține dînsei în baza contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, iar 1/5 cotă-parte din imobilul litigios îi aparține lui Silin Ghenadie, în baza contractului de donație din 21 noiembrie 2002. La fel susține că după încheierea contractului de donație cu Marin Anastasia relațiile dintre ele s-au înrăutățit, iar ultima a demolat neautorizat construcțiile, care nu i- au fost donate și a radiat bunurile demolate din Registrul bunurilor imobile. Solicită obligarea Anastasiei Marin să restabilească construcțiile demolate și anume: veranda lit.„a” cu suprafața de 27,1 m.p., bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p., beciul nr. 7 cu suprafața de 9,0 m.p.

și obligarea Oficiul Cadastral Teritorial mu. Chișinău să restabilească înregistrarea cadastrală a construcțiilor radiate și compensarea cheltuielilor de judecată. La 26 octombrie 2011, Silin Raisa a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând încasarea de la Marin Anastasia în beneficiul său despăgubirea în limita valorii bunului demolat format din bucătăria de vară nr. 1, cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6, cu suprafața de 12,7 m.p. și beciul nr. 7, cu suprafața de 9,0 m.p. amplasate pe suprafață de tren de 480 m.p., și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren pe care erau amplasate bunurile demolate după Silin Raisa.

La 28 noiembrie 2013, Silin Raisa a depus o cerere de completare a acţiunii, în care suplimentar la cererea inițială a invocat că prin demolarea intenționată a construcțiilor neautorizate Marian Anastasia abuziv și ilegal a privat-o de proprietate atît pe ea cît și pe soțul său Silin Ghenadii, împreună cu care au investit sume de bani considerabile în scopul îmbunătățirii edificării noilor construcții, inclusiv bunului imobil separat amplasat pe o suprafață de 480 m.p. Apreciază faptele Anastasiei Marin ca ilicite și produse cu rea-intenție din motiv că bunul pe care l-a demolat nu i-a fost transmis în proprietate, iar în conformitate cu prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil este responsabilă de a o despăgubi prin restabilirea bunurilor sau compensarea valorii acestora pentru reconstruirea ulterioară.

Solicită Silin Raisa încasarea despăgubirii în limita valorii bunului demolat constituit din bucătărie de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p. și beciul nr. 7 cu suprafața de 9,0 m.p., amplasate pe suprafață de teren de 480 m.p. și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren cu suprafața de teren de 480 m.p., pe care erau amplasate bunurile demolate iar în scopul determinării valorii bunului demolat numirea unei expertize (f.d. 44-50). În cadrul dezbaterilor judiciare, Silin Raisa a depus cerere de completare a acţiunii, prin care a solicitat încasarea valorii bunurilor demolate formate din bucătăria de vară nr. 1 cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6 cu suprafața de 12,7 m.p.

și beciul nr. 7 cu suprafața de 9,0 m.p., amplasat pe o suprafață de 480 m.p. în mărime de 95 714 lei, și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren cu suprafața de 480 m.p. pe care a fost amplasat imobilul demolat (f.d. 125). Ulterior, Silin Raisa a mai depus o cerere de completare a cerințelor în care a invocat că conform raportului de expertiză nr. 1348 din 08 septembrie 2013, valoarea bunului demolat format din bucătărie de vară nr. 1, cu suprafața de 15,8 m.p., anexa nr. 6, cu suprafața de 12,7 m.p., și beciul nr. 7, cu suprafața de 9,0 m.p., amplasat pe suprafața de teren de 480 m.p. este de 95 714 lei. În final solicită constatarea și încasarea valorii pagubei reclamante în cererea de chemare în judecată conform raportului de expertiză nr. 1348 din 08 septembrie 2013 în mărime de 95 714 lei și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra porțiunii de teren cu suprafața de 480 m.p.

pe are a fost amplasat imobilul demolat (f.d. 132). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Marin Anastasia în beneficiul Raisei Silin despăgubirea în limita valorilor bunurilor demolate în mărime de 95 714 lei și cheltuielile de judecată suportate în mărime de 253 lei, iar în total suma de 95967 lei, totodată fiind încasat de la Marin Anastasia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 500 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de către Marin Anastasia, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă integral ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, a fost admis recursul declarat de către Silin Raisa, casată decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2015, cererea de revizuire depusă de către Marin Anastasia a fost respinsă ca inadmisibilă. La 25 martie 2015, Marin Anastasia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea acesteia casarea deciziei instanței de recurs cu rejudecarea pricinii în instanța de recurs. În motivarea cererii de revizuire Marin Anastasia a invocat că decizia instanței de recurs urmează a fi supusă revizuirii deoarece în cadrul examinării cauzei în instanța de recurs a fost comis un viciu fundamental, or, de către instanțele naționale ea a fost expropriată de o parte din bunul imobil la care a pretins intimata cu viclenie.

Astfel, invocînd prevederile Protocolului nr. 1 adițional la Convenția CEDO, susține că instanța de recurs a constatat că prin contractul de donație din 16 martie 2004 Silin Raisa i-a donat Anastasiei Marin 4/5 din imobilul din str. Voievozilor nr 1 „A” mun. Chișinău, iar prin procesul-verbal de recepție finală nr. 184 din 15 decembrie 2000, Silin Raisa a legalizat bunurile la care pretinde, însă a lăsat fără apreciere faptul că după întocmirea proceselor-verbale de recepție finală a unor bunuri imobile și legalizarea încăperilor în anul 2000, toate aceste bunuri imobile în anul 2004 i-au fost donate ei pentru ce Silin Raisa a primit suma de 13 000 dolari SUA. Mai mult decît atît, contractul de donație a 4/5 din imobilul în litigiu a fost întocmit la 16 martie 2011, iar Silin Raisa a depus cererea de chemare în judecată la data de 01 aprilie 2011 și nu a solicitat repunerea în termen.

Menționează că circumstanțele invocate au devenit cunoscute după pronunțarea deciziei instanței de recurs, iar în conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, constituie temei de revizuire a decizie instanței de recurs din 17 decembrie 2014. La fel consideră revizuenta că prima instanță și instanța de recurs au constatat greșit situația de fapt și de drept și eronat au concluzionat că Raisei Silin îi aparțin 480 mp din terenul în litigiu, care de fapt îi aparține în totalitate ei, or, ea dispune în totalitate de 0,06 ha, în rest pînă la 1080 mp îi deține în drept de folosință și care aparțin organelor publice locale, iar Silin Raisa nu putea să construiască un bun imobil pe terenul care aparține cu drept de proprietate organelor publice locale și care nu i-a fost repartizat în scop de construcție niciodată nici unuia din posesori.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. După cum se constată la caz revizuenta Marin Anastasia cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. b), a invocat că la pronunțarea deciziei instanța de recurs a lăsat fără apreciere faptul că bunurile imobile legalizate de Silin Raisa în anul 2000, în anul 2004 i- au fost transmise ei, iar pentru aceasta Silin Raisa a primit suma de 13 000 dolari SUA.

La fel a menționat că contractul de donație a fost întocmit la 16 martie 2004, iar Silin Raisa s-a adresat în instanța de judecată la 01 aprilie 2011, fără a solicita repunerea în termen a acțiunii. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reține că în interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate de Marin Anastasia în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, deoarece circumstanțele invocate se referă la circumstanțe ce ţin de fondul cauzei și nu oferă careva fapte sau împrejurări noi ale pricinii. Prin urmare, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 451 al. (4) CPC, nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleaşi temeiuri. Însă, din materialele cauzei rezultă cert că la data de 14 ianuarie 2015 Marin Anastasia a depus cererea de revizuire împotriva decizie Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, invocînd aceleași circumstanțe și fapte (f.d. 30-32 Vol. II). Iar, prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2015, cererea de revizuire depusă de către Marin Anastasia a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d. 54-58 Vol. II). Indiferent de acest fapt la 25 martie 2015, Marina Anastasia, contrar prevederilor art. 451 alin.(4) CPC, în mod repetat a depus cererea de revizuire în baza aceloraşi temeiuri.

Astfel, deoarece temeiurile invocate în cererile de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, însă conform art.451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă şi având în vedere faptul că nu se admite depunerea repetată, în baza aceloraşi temeiuri, a cererii de revizuire, iar Marin Anastasia a depus cerere de revizuire în mod repetat Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Marina Anastasia ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269 – 270, art.453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Marin Anastasia împotriva deciziei Curții Supreme de Justiții din 17 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Silin împotriva Anastasiei Marin și Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău cu privire la constatarea valorii pagubei constituite din valoarea bunurilor demolate și recunoașterea dreptului de posesiune și folosință asupra terenului. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva