2rhc-1/15 — Încasarea datoriei si dobânzii de întârziere

prima instanţă: S. Namaşco dosarul nr. 2rhc-1/15 (Judecătoria Economică de Circumscripţie) instanţa de apel: L. Popova, A. Nogai, L. Bulgac (Curtea de Apel Chișinău) instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, T. Chişca – Doneva (Curtea Supremă de Justiție) ÎNCHEIERE 25 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea examinând cererea de revizuire depusă de către Serviciul Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Arhivep” împotriva Întreprinderii de stat „Centrul resurselor informaţionale de stat „Registru” şi Serviciului Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere; şi la cererea reconvenţională a Întreprinderii de stat „Centrul resurselor informaţionale de stat „Registru” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Arhivep” şi Serviciului Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, cu privire la rezilierea contractelor de antrepriză, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014 prin care recursul declarat de către Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost declarat inadmisibil,

c o n s t a t ă La 02 iunie 2010 SRL „Arhivep” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS CRIS „Registru” cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 octombrie 2008 și 17 octombrie 2008 a încheiat cu ÎS CRIS „Registru” contractele de antrepriză nr. nr. 14, 18 și 23, având ca obiect efectuarea lucrărilor de proiectare, design arhitectural și încălzire geotermică la reconstrucția Palatului Căsătoriilor de pe adresa mun. Chișinău, str. Al. Mateevici nr. 74, ale căror beneficiar final este Serviciul Stare Civilă, la acel moment aflat în subordinea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova.

Conform pct. 3.1. și 3.2. din contractele respective, ÎS CRIS „Registru” s-a obligat să achite executorului SRL „Arhivep” costul lucrărilor efectuate după finisarea acestora, calculat în baza tarifelor concordate de părți. Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 01/390 din 26 martie 2009, semnat de către SRL „Arhivep”, ÎS CRIS „Registru”, Serviciul Stare Civilă și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, atestă faptul că executorul a efectuat lucrări de proiectare a sistemului de încălzire geotermal și design (intern și exterior) la obiectul Palatul Căsătoriilor, în sumă totală de 1 731 249,50 lei. Menționează reclamanta că în pofida faptului recepționării lucrărilor respective ca fiind executate calitativ și în termenii stabiliți de contract, ÎS CRIS „Registru” nu și-a onorat obligațiunile contractuale de achitare a costului acestora.

La 11 mai 2010 SRL „Arhivep” a adresat către ÎS CRIS „Registru” o somație prin care a cerut achitarea datoriilor restante pentru prestarea lucrărilor și serviciilor efectuate conform contractelor de antrepriză încheiate, care însă a fost refuzată. Având în vedere imposibilitatea soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, cere reclamanta SRL „Arhivep” încasarea în beneficiul său de la ÎS CRIS „Registru” a datoriei restante în mărime de 1 731 249,50 lei, precum și compensarea cheltuielilor suportate la plata taxei de stat. Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor în care a indicat că beneficiarul final al lucrărilor și serviciilor prestate la obiectul Palatul Căsătoriilor, este Serviciul Stare Civilă, care de asemenea urmează a fi antrenat în prezenta pricină în calitate de copârât.

Totodată, reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar de la ÎS CRIS „Registru” și Serviciul Stare Civilă în beneficiul său a datoriei de bază în mărime de1 731 249,50 lei, dobânzii de întârziere pentru perioada 01 iunie 2010 – 02 februarie 2011 în sumă de 184 480,22 lei și compensației pentru plata taxei de stat în mărime de 51 937,49 lei. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 03 februarie 2011 în prezentul proces în calitate de intervenient accesoriu a fost antrenat Serviciul Stare Civilă. Ulterior, la 26 ianuarie 2012, ÎS CRIS „Registru” a depus cerere reconvenţională împotriva SRL „Arhivep” şi Serviciului Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, cu privire la rezilierea contractelor de antrepriză.

În motivarea acțiunii ÎS CRIS „Registru” a indicat că la momentul încheierii contractelor de antrepriză litigante, Serviciul Stare Civilă s-a aflat în subordinea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, însă ulterior, conform Hotărârii de Guvern nr. 389 din 17 mai 2010 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea și funcționarea respectivului Minister, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, Serviciul Stare Civilă a fost exclus din subordinea Ministerului 2 Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor și transferat în subordinea Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Menționează ÎS CRIS „Registru” că dacă ar fi prevăzut schimbarea respectivă, în mod evident nu ar fi încheiat cu SRL „Arhivep” contractele de antrepriză nr. 14 și nr. 18 din 06 octombrie 2008, nr. 23 din 17 octombrie 2008. Mai indică că conform hotărârii Curții de Conturi nr. 54 din 16 septembrie 2011 privind raportul auditului tematic privind serviciile de interes public prestate de către ÎS CRIS „Registru”, se atestă existența datoriei restante de 7 861 900 lei de la Serviciul Stare Civilă formată ca rezultat al finanțării reconstrucției Palatului Căsătoriilor din mun. Chișinău, fapt ce demonstrează cu certitudine beneficiarul final și real al lucrărilor și serviciilor prestate de către SRL „Arhivep”.

Consideră ÎS CRIS „Registru” că este net dezavantajată în cazul menținerii în vigoare a contractelor de antrepriză litigante, în temeiul art. 623 alin. (1) și (5) Cod Civil dânsa fiind îndreptățită să solicite rezilierea acestor contracte din motivele enunțate supra, iar SRL „Arhivep” este în drept să pretindă în temeiul art. 1398 Cod Civil de la Serviciul Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova restituirea prestației în pofida faptului că raportul obligațional anterior a decăzut. Cere ÎS CRIS „Registru” rezilierea contractelor de antrepriză nr. 14 și nr. 18 din 06 octombrie 2008, nr. 23 din 17 octombrie 2008 încheiate cu SRL „Arhivep” și respingerea acțiunii ultimei față de ÎS CRIS „Registru” cu eliberarea sa de răspundere civilă în prezenta speță.

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 17 februarie 2012 a fost admisă integral acţiunea SRL „Arhivep” şi respinsă ca fiind neîntemeiată acţiunea reconvenţională a ÎS CRIS „Registru”, fiind încasată de la ÎS CRIS „Registru” şi Serviciul Stare Civilă în mod solidar în beneficiul SRL „Arhivep” datoria în sumă de 1 731 249,50 lei, dobânda de întârziere în mărime de 429 593,60 lei şi 50 000 lei compensaţia pentru taxa de stat achitată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Serviciul Stare Civilă, admis apelul declarat de către ÎS CRIS „Registru”, casată hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 17 februarie 2012 în partea încasării în mod solidar de la ÎS CRIS „Registru” şi Serviciul Stare Civilă în beneficiul SRL „Arhivep” a datoriei şi dobânzii de întârziere, şi emisă în această parte o hotărâre nouă prin care s-a încasat de la Serviciul Stare Civilă în beneficiul SRL „Arhivep” datoria în sumă de 1 731 249,50 lei, dobânda de întârziere în mărime de 429 593,60 lei şi 50 000 lei compensaţia pentru taxa de stat şi s-a respins acţiunea SRL „Arhivep” privind încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere în mod solidar de la ÎS CRIS Registru, fiind menţinută hotărârea primei instanţe în partea respingerii cererii reconvenţionale a ÎS CRIS Registru.

3 Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014 recursul declarat de către Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost declarat inadmisibil. La 04 iulie 2014 Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014. Revizuentul în motivarea cererii de revizuire a invocat că la 04 aprilie 2014 prin scrisoarea nr. 06-1844 a solicitat ÎS Serviciul de Stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor prezentarea informației referitor la expertizarea lucrărilor efectuate la Palatul Căsătoriilor din mun. Chișinău, la care la 15 aprilie 2014 a recepționat rezultatele verificării documentațiilor de proiect și deviz efectuate de instituția respectivă în a. 2010, abia atunci cunoscând că a fost pronunțat aviz negativ asupra documentației de construcție prezentate de către SRL „Arhivep”.

Astfel, s-a depistat că în documentația de deviz prezentată verificării, au fost incluse consumuri excesive de manoperă/materiale și prețuri de 6 ori mai mari decât cele medii pe piață, iar actele referitoare la încălzirea geotermală nu au conținut documentația de proiect necesară. Susține revizuentul că Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova și ÎS CRIS „Registru” au ascuns premeditat avizul negativ pronunțat de ÎS Serviciul de Stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor.

Mai invocă că ÎS CRIS „Registru” a încheiat cu SRL „Arhivep” contracte simulate întrucât calitatea de proiectant al sistemului de încălzire geotermală realmente a avut-o agentul economic SIA “Geolat”, iar executorul lucrărilor de design interior și exterior a fost SA “Arhitecon”, și nicidecum SRL „Arhivep”, fapt probat prin concluziile reflectate în hotărârea Curții de Conturi nr. 43 din 15 octombrie 2009, despre care revizuentul nu a cunoscut decât la 30 aprilie 2014, după ce s-a adresat cu un demers în acest sens la 23 aprilie 2014. Mai indică Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova că în adresa dânsului, în urma finalizării examinării ordinare a cauzei, a parvenit informația de la Procuratura Anticorupție prin scrisoarea nr. 2832 din 22 mai 2014, că la 23 decembrie 2009 a fost pornită cauza penală nr. 2009978268 în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod Penal (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de către factorii de decizie ai Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova la efectuarea lucrărilor de reconstrucție a Palatului Căsătoriilor din mun.

Chișinău, soldată cu urmări grave. Urmărirea penală pe cauza respectivă a fost suspendată, însă prin ordonanța Procuraturii Anticorupție la 17 mai 2014 a fost reluată din nou, în acest sens fiind înștiințat și revizuentul. Procuratura Anticorupție a transmis cauza penală conform competenței la Direcția generală a urmării penale a Centrului Național Anticorupție pentru efectuarea urmării penale în continuare, fiind date indicații de ridicat documentația de proiectare și cartea tehnică la efectuarea lucrărilor de reconstrucție a Palatului Căsătoriilor și de numit o nouă expertiză tehnică în construcții.

4 Relatează că nu a putut cunoaște despre iregularitățile enunțate mai devreme deoarece abia la sfârșitul lunii mai 2014 a recepționat respectiva scrisoare de la Procuratura Anticorupție, iar Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, deși a fost familiarizat cu informațiile respective mult înainte, încă din a. 2009 când a fost intentat dosarul penal ulterior suspendat și recent reluat, le-a tăinuit pentru a-și proteja imaginea și reputația atât de la instanțele de judecată investite cu soluționarea pricinii civile, cât și de la alți participanți la proces. Consideră revizuentul Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova că motivele invocate supra se încadrează în temeiurile declarării revizuirii prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, iar încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014 a cărei revizuire se cere, urmează a fi casată.

Totodată subliniază că prezenta cerere de revizuire are scopul de a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției comise anterior și nu afectează principiul securității raporturilor juridice consacrat de art. 6 paragraf 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Solicită revizuentul admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014 şi reexaminarea admisibilității recursului declarat anterior, cu admiterea ulterioară a acestuia.

La 04 noiembrie 2014 Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a depus un supliment la cererea de revizuire anterioară, în care a indicat că ÎS CRIS „Registru” și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova cu rea-credință au tăinuit neregulile existente în documentația de proiect și devizul de cheltuieli perfectate de către SRL „Arhivep”, precum și au ascuns faptul bănuirii factorilor de decizie din cadrul Ministerului respectiv în depășirea atribuțiilor de serviciu la efectuarea lucrărilor de reconstrucție a Palatului Căsătoriilor din mun. Chișinău, prejudiciind astfel statul și, în mod nemijlocit, Serviciul Stare Civilă, care este impus să achite sume de bani considerabile în pofida situației că realitatea calculării acestora este pusă la îndoială inclusiv de către organele Procuraturii.

Ulterior, la 10 februarie 2015 revizuentul a mai depus un supliment la cererea de revizuire anterioară, în care și-a exprimat dezacordul cu concluziile instanței de apel din textul deciziei din 26 septembrie 2013, recursul declarat împotriva căreia a fost considerat inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014 a cărei revizuire se cere. Enunță că la cazul speței Serviciul Stare Civilă gestionează cu titlu de comodatar în baza contractului de comodat nr. 02/05/018 din 01 ianuarie 2005 imobilul supus restaurației, lucrările asupra acestuia nefiind încă finisate, iar starea de reconstrucție fiind conservată din cauza regulilor semnificative constatate de Curtea de Conturi.

Susține că contractul de comodat a expirat la 31 decembrie 2014, iar în legătură cu acest fapt și calitatea de comodatar a Serviciului Stare Civilă a încetat. Astfel, având în vedere că imobilul este proprietatea Consiliului mun. Chișinău, acesta urmează a fi gestionat în continuare de autoritățile municipale sau eventual de altă persoană, fiind alogic să se pretindă ca Serviciul Stare Civilă să preia toate datoriile existente din trecut doar pentru simplul fapt de gestionare a clădirii. De asemenea, relatează că la 19 5 decembrie 2014 Palatul Căsătoriilor a fost inspectat de către Comisia de inspectare a Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, prin care s-a adeverit că imobilul respectiv e în stare conservată de reconstrucție, respectiv Serviciul Stare Civilă nu a avut nici o posibilitate de a utiliza bunul conform destinației.

Sub un alt aspect, consideră nefondată aprecierea Curții de Apel Chișinău precum că Serviciul Stare Civilă este succesor în drepturi și obligații a Ministerului Dezvoltării Informaționale sau Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, beneficiind de lucrări pentru care s-a angajat anume Ministerul. Subliniază că cu referire la Serviciul Stării Civile nu există nici o hotărâre de Guvern prin care să fie dispusă reorganizarea Ministerului Dezvoltării Informaționale ce să implice drept finalitate preluarea unor datorii contractuale ale acestui din urmă. Consideră că circumstanțele invocate suplimentează cererea depusă anterior și condiționează admiterea acesteia.

La 15 iulie 2014, 04 noiembrie 2014 și 11 februarie 2015 în adresa SRL „Arhivep”, ÎS CRIS „Registru” și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova au fost expediate spre cunoştinţă copia cererii de revizuire și a suplimentelor la aceasta depuse de către Serviciul Stare Civilă. La 29 iulie 2014 ÎS CRIS „Registru” a depus referință la respectiva cerere de revizuire, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acesteia și a solicitat respingerea ei ca fiind inadmisibilă.

Susține că Serviciul Stare Civilă din momentul încheierii contractelor litigante a participat la grupul de lucru în cadrul comisiilor de comun cu antreprenorul SRL „Arhivep”, a semnat procesele-verbale necesare, a contribuit la definitivarea documentației de proiect și deviz, angajarea și contabilizarea legală a cheltuielilor, precum și transmiterea din gestiunea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în gestiunea sa a tuturor documentelor corespunzătoare și cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de reconstrucție și restaurare a Palatului Căsătoriilor din mun. Chișinău. La 13 august 2014 și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova a depus referință la cererea de revizuire a Serviciului Stare Civilă, în care a indicat că acesta este întocmită cu numeroase abateri procedurale, iar motivele invocate nu se încadrează în temeiurile declarării revizuirii.

Consideră că situația expusă nu este relevantă și nu permite revizuirea hotărârii pronunțate, iar probele prezentate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire, nu întrunesc condițiile admisibilității și pertinenței. Ulterior, la 14 noiembrie 2014 ÎS CRIS „Registru” a depus referință suplimentară la cererea de revizuire a Serviciului Stare Civilă, în care a reiterat motivele invocate în referința anterioară și a specificat că efectuarea lucrărilor de reconstrucție a Palatului Căsătoriilor nu a fost necesară pentru ÎS CRIS „Registru”, beneficiarul final fiind anume Starea Civilă, respectiv întreprinderea nu poate fi ținută să suporte careva cheltuieli financiare în acest sens. Totodată a invocat că o eventuală admitere a cererii de revizuire ar înfrânge principiul securității raporturilor juridice consacrat de art. 6 paragraf 1 din Convenţiei Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

6 La 23 februarie 2015 ÎS CRIS „Registru” a depus un supliment la referințele anterioare în care a enunțat că motivele invocate de revizuent sunt în contradicție cu art. 449 lit. b) CPC, Serviciul Stare Civilă din momentul încheierii contractelor de antrepriză în litigiu participând la grupul de lucru în cadrul comisiilor de comun cu antreprenorul, iar necesitatea efectuării unor lucrări pentru Palatul Căsătoriilor privește exclusiv revizuentul care beneficiază de prerogative unice la înregistrarea actelor de stare civilă, inclusiv căsătorii.

În aceeași zi, 23 februarie 2015, și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova a depus un supliment la referință, în care a indicat că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de către Serviciul Stare Civilă, în circumstanțele în care aceasta contravine art. 449 lit. b) CPC, va constitui o încălcare a principiului procesului echitabil în aspectul securității raporturilor juridice, consfințit de cadrul normativ intern și art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. SRL „Arhivep” nu a depus referință la cererea de revizuire a Serviciului Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 noiembrie 2014 a fost corectată din oficiu eroarea de ordin tehnic strecurată în textul încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014 prin indicarea în antetul încheierii în locul datei greșite „05 martie 2013” data calendaristică corectă „05 martie 2014”.

Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire a Serviciului Stare Civilă în raport cu obiecțiile expuse de ÎS CRIS „Registru” și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire - devenirea cunoscută a unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esenţial este ca revizuientul să nu fi ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe (sau fapte) şi nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaşte. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale şi obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile.

7 Conform art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege. În acest context, se reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de regula lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Instanţa de revizuire consideră că motivele invocate de către revizuentul Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova referitor la faptul că a obținut informații noi ce vizează iregularități în construcția Palatului Căsătoriilor din mun.

Chișinău, și anume emiterea de către ÎS Serviciul de Stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor unui aviz negativ asupra documentației de deviz și proiectare prezentate de SRL „Arhivep”, nu pot fi reţinute ca temeiuri legale de revizuire, în condiţiile în care revizuientul putea oricând pe parcursul judecării anterioare a pricinii să caute şi să prezinte în 8 faţa instanţelor investite cu soluţionarea speţei informațiile respective, concluziile negative ale ÎS Serviciului de Stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor datând cu 15 aprilie 2010. Astfel, revizuentul nu a fost împiedicat în nici un mod să prezinte probele menţionate la examinarea ordinară a pricinii, precum şi nu a demonstrat că a întreprins cuantumul măsurilor necesare pentru a cunoaşte anterior faptele şi circumstanţele pe care le consideră ca fiind esenţiale, fiind stopat de careva împrejurări ce nu depind de voinţa sa.

Referitor la argumentul revizuentului Serviciul Stare Civilă precum că ÎS CRIS „Registru” a încheiat cu SRL „Arhivep” contracte simulate cu privire la proiectarea sistemului de încălzire geotermală și lucrărilor de design interior și exterior la Palatul Căsătoriilor din mun. Chișinău, executorii acestora fiind de fapt SIA “Geolat” SA “Arhitecon”, fapt probat prin concluziile reflectate în hotărârea Curții de Conturi nr. 43 din 15 octombrie 2009, despre care revizuentul nu a cunoscut decât la 30 aprilie 2014, după ce a s-a adresat cu un demers în acest sens la 23 aprilie 2014, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că acesta de asemenea nu se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii.

Or, hotărârea Curții de Conturi nr. 43 din 15 octombrie 2009 privind Raportul auditului corectitudinii utilizării mijloacelor financiare pentru executarea lucrărilor de reconstrucție și restaurare a Palatului Căsătoriilor, precum și respectivul Raport, ce relevă nerespectarea întocmai a normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, achizițiilor publice și gestionării patrimoniului cu depășirea limitei maxime aprobate a cheltuielilor în vederea reconstrucției și restaurării Palatul Căsătoriilor, sunt anexate la materialele prezentei cauze (f.d. 61- 66, Vol. I), neconstituind deci careva circumstanțe noi, care nu au putut fi cunoscute revizuentului, fiind tăinuite cu rea-credință de ÎS CRIS „Registru” și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova pentru a-și proteja imaginea și reputația atât de la instanțele de judecată investite cu soluționarea pricinii civile, cât și de la alți participanți la proces,.

Mai mult decât atât, Hotărârea enunțată a Curții de Conturi nr. 43 din 15 octombrie 2009, a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 189-190/34 din 22 decembrie 2009, devenind astfel de cunoștință notorie. În același context, instanța de revizuire notează că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2013 (f.d. 286-293, Vol. I), prezenta cauză a fost restituită spre rejudecare în instanța de apel anume din motivul că lipsesc rezultatele verificării documentației de proiect și deviz privind lucrările de reconstrucție și restaurare la Palatul Căsătoriilor, în sens dacă suma solicitată de SRL „Arhivep” corespunde rezultatelor verificării, făcându-se mențiune expresă despre eventualele nereguli depistate de către Curtea de Conturi la construcția imobilului.

În asemenea circumstanțe, afirmațiile revizuentului Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind necunoașterea și imposibilitatea cunoașterii mai înainte despre constatarea abaterilor, inclusiv 9 neregulilor financiare, la edificarea obiectului Palatul Căsătoriilor din mun. Chișinău, nu sunt decât declarative. Cât despre argumentul revizuentului referitor la reluarea de către Procuratura Anticorupție prin ordonanța din 17 mai 2014 a urmăririi penale în cauza penală nr. 2009978268 în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod Penal (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de către factorii de decizie ai Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova la efectuarea lucrărilor de reconstrucție a Palatului Căsătoriilor din mun.

Chișinău, soldată cu urmări grave, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că înscrisul menționat – ordonanța Procuraturii Anticorupție din 17 mai 2014, la momentul pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere, 05 martie 2014, nu a existat în realitate, nesatisfăcând deci criteriul obiectiv obligatoriu. Totodată, se reține că reluarea urmării penale, inclusiv în vederea numirii unei expertize tehnice în construcții, nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC și nu constituie temei legal de revizuire.

Pe marginea argumentelor revizuentului privind dezacordul cu anumite concluzii ale Curții de Apel Chișinău expuse în textul deciziei din 26 septembrie 2013, recursul declarat împotriva căreia a fost considerat inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014 a cărei revizuire se cere, instanța reține că acestea se referă la fondul prezente cauze, demonstrând nemulțumirea Serviciului Stare Civilă cu hotărârea pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Or, calitatea de comodatar al revizuentului, faptul inspectării obiectului supus reconstrucției și eventuala lipsă a hotărârii de Guvern prin care să fie dispusă reorganizarea Ministerului Dezvoltării Informaționale cu prescrierea preluării unor datorii contractuale ale acestui din urmă de către Serviciul Stare Civilă, nu se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii.

Deci, argumentele enunţate sunt abuzive și nu pot fi admise ca temeiuri acceptabile şi concludente în vederea retractării unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. 10 Având în vedere că motivele invocate de către revizuent sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Serviciul Stare Civilă de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Arhivep” împotriva Întreprinderii de stat „Centrul resurselor informaţionale de stat „Registru” şi Serviciului Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere; şi la cererea reconvenţională a Întreprinderii de stat „Centrul resurselor informaţionale de stat „Registru” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Arhivep” şi Serviciului Stare Civilă de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, cu privire la rezilierea contractelor de antrepriză.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 11