3ra-163/15 — Contestarea actelor administrative, recuperarea prejudiciului moral

prima instanță: L. Lupaşcu, dosarul nr. 3ra-163/15 instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi, ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare a lui Guriţanu Ilie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale mun.

Chișinău și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de calculare şi achitare a indemnizației lunare viagere şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea Judecătoriei Drochia din 16 septembrie 2014, în partea încasării prejudiciului moral, în rest hotărârea Judecătoriei Drochia din 16 septembrie 2014 a fost menținută, c o n s t a t ă: La 11 iulie 2014, Guriţanu Ilie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia și Casei Naționale de Asigurări Sociale mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de calculare și achitare a indemnizației lunare viagere și încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că până în anul 2010 a activat în funcția de președinte a Judecătoriei Drochia, iar conform Decretului Președintelui Republicii Moldova din 27 mai 2010, dânsul a demisionat din această funcție. Menționează că la momentul demisionării salariul său constituia 5 550 lei, însă, totodată primea și pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% față de salariul mediu lunar. Susține că conform prevederilor art. 26 alin.(4) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995, cu privire la statutul judecătorului, judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau indemnizația lunară viageră.

Drept urmare, la 06 mai 2013, s-a adresat cu cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău, solicitând recalcularea indemnizației lunare viagere în temeiul prevederilor art. 26 alin.(5) din Legea nr. 544 din 20 iunie 1995, cu privire la statutul judecătorului și prevederile Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013, privind salarizarea judecătorilor, însă, prin răspunsul din 11 iunie 2014, cererea a fost respinsă. Invocă dezacordul cu răspunsul menționat, deoarece, acesta contravine prevederilor art.26, art. 32 al Legii nr. 544 din 20 iunie 1995, cu privire la statutul judecătorului. Insistă că prin tergiversarea recalculării indemnizației lunare viagere pe parcursul unui an, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, care a fost estimat în sumă de 50 000 lei.

Solicită recunoașterea ilegalității refuzului nr. II-03/04-4652 din 11 iunie 2014 a Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea indemnizației lunare viagere, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale mun. Chișinău și Casei Teritorială de Asigurări Sociale Drochia să-i recalculeze indemnizația lunară viageră, efectuând recalculările respective începând cu 01 ianuarie 2014 și încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale mun. Chișinău și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 16 septembrie 2014, acțiunea a fost admisă, fiind recunoscut drept ilegal refuzul nr. II-03/04-4652 emis de către Casa Naţională de Asigurări Sociale mun.

Chișinău la 11 iunie 2014 și obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia și Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău să recalculeze indemnizația lunară viageră în privința lui Guriţanu Ilie cu efectuarea calculelor respective începând cu 01 ianuarie 2014, conform legislației în vigoare despre majorarea salariului judecătorului și încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău în beneficiul lui Guriţanu Ilie suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău, casată hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

În motivarea deciziei, instanța a invocat prevederile art. 26 alin.(4), (5) al Legii nr. 544 din 20 iulie 1995, cu privire la statutul judecătorului, art. 4 alin.(1), (2), art. 10 lit. a) al Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013, privind salarizarea judecătorilor care indică că salariul de funcție al judecătorilor se stabilește în funcție de nivelul instanței judecătorești la care acesta își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcție de judecător.

Salariul de funcție al judecătorilor din cadrul instanței judecătorești se stabilește în cuantum de : c) 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are vechime în muncă în funcția de judecător de peste 12 ani, iar de la 01 ianuarie 2014, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute de articolul 4. Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că Gurițanu Ilie având un stagiu de muncă în funcția de judecător pe perioadă mai mare de 30 de ani, este îndreptățit să beneficieze în temeiul art. 26 alin.(4), (5) al Legii cu privire la statutul judecătorului, de indemnizația viageră lunară în cuantum de 90% din salariul de funcție a judecătorului, iar începând cu 01 ianuarie 2014, în temeiul Legii nr. 32 din 21 ianuarie 2014, salariul mediu al judecătorului a fost majorat cu 80 % și astfel urma a fi recalculată și indemnizația viageră lunară calculată lui Gurițanu Ilie.

La 05 decembrie 2014, Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiuni. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală, neîntemeiat și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Susține că Guriţanu Ilie s-a adresat către centrul național cu cerere privind recalcularea indemnizației lunare viagere de judecător în temeiul Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013, privind salarizarea judecătorilor, prin care a fost majorat salariul mediul al judecătorului cu 80 %, însă, prin răspunsul nr. II-03/04-4652 din 11 iunie 2014, cererea sa a fost respinsă.

Afirmă că întemeiat și legal a respins cererea intimatului cu privire la recalcularea a indemnizației lunare viagere, dat fiind faptul că după declararea neconstituționalității prevederilor art. 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995, cu privire la statutul judecătorului în redacția Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, privind modificarea completarea unor acte legislative, Parlamentul prin Legea nr. 153 din 12 iulie 2012, a propus o nouă soluție legislativă pentru art. 26 alin.(5) din Legea nr. 544 din 20 iunie 1995. Cu referire la prevederile art. 26 alin.(5) al Legea nr. 544 din 20 iunie 1995, care indică că dacă judecătorul demisionat are vechime în funcția de judecător de cel puțin 20 de ani, acesta beneficiază de o indemnizație lunară viageră de 80 %; de la 25 la 30 de ani - de 85%; de la 30 la 35 de ani –de 90%; de la 35 la 40 de ani –de 95 %; de la 40 de ani şi mai mult de – 100 % față de salariul mediu plătit în funcția respectivă de judecător, ținându-se cont de indexarea salariului, susține că norma citata în redacția nouă prevedea doar posibilitatea de stabilire a indemnizației viagere şi de indexare a acesteia.

Consideră că indemnizația viageră a judecătorului urma a fi recalculată doar în cazul dacă salariul judecătorilor se indexa, însă, prin Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013, privind salarizarea judecătorilor, salariul judecătorilor au fost majorate ci nu indexate, respectiv, indexarea salariului și majorarea salariului nu urmează a fi confundate, deoarece, acestea au sensuri diferite. La fel, indică că cerințele intimatului privind recalcularea indemnizației viagere pentru anul 2014, sunt lipsite de suport juridic, deoarece, acestea au fost întemeiate în baza prevederilor art. 26 alin.(4), (5) al Legii nr. 544 din 20 iulie 1995, cu privire la statutul judecătorului, care au fost abrogate, fapt ce este inadmisibil, or, o normă de drept abrogată nu mai produce efecte juridice.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale mun.

Chișinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva