2ra-141/15 — Constatarea încălcării termenului rezonabil, repararea prejudiciului moral

dosarul nr.2ra-141/15 prima instanţă: Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău (V. Muntean) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (L. Popova, M. Moraru, A. Panov) DECIZIE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, examinînd cererile de recurs declarate de către Procuratura Generală a R. Moldova, Miron Maria, Miron Marcel şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Maria şi Miron Marcel către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Miron Maria şi Miron Marcel, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 20 august 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 22 mai 2014 reclamanţii Miron Maria şi Miron Marcel s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acestor cerinţe reclamanţii au invocat faptul că, la data de 26.10.2004 minorii Miron Marcel, a.n.1999 şi Talpă Alexandru, a.n.

2000, ambii locuitori ai satului Scoreni, raionul Străşeni, jucîndu-se, au intrat în postul de transformare PT-564s, situat în s. Scoreni, unde în interiorul acestuia ambii minori au fost electrocutaţi, iar ca urmare, la 11.07.2006 de către SUP a CPR Străşeni a fost pornită cauza penală nr. 2006330278 pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar la data 25.10.2010 de către SUP a CPR Străşeni a fost 1 pornită cauza penală nr. 2010330374 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, pe cînd la data de 01.11.2010 cauzele penale nr. 2006330278 – nr. 2010330374 au fost conexate într-o singură procedură, fiindu-atribuit nr. 2006330278. Suplimentar reclamanţii au relatat faptul că, procurorul Procuraturi raionului Străşeni, Andrei Lesnic, examinînd materialele cauzei penale nr.2006330278, doar la 28.01.2011 a emis ordonanţă de punere sub învinuire a persoanei vinovate Corpacean Ludmila Gheorghe, care conform Ordinului nr. 06-292 din 21.10.2003, întocmit de ÎCS „RED Centru” SA, la acel moment exercita funcţia de Şef al Filialei Reţele Electrice Străşeni, încriminîndu-i săvîrşirea infracţiunii prevăzute de articolul 298 lit. b) Cod penal.

Reclamanta Miron Maria a explicat că, fiind reprezentantul legal a reclamantului Miron Marcel, la 17.05.2008 a înaintat în cadrul procesului penal acţiune civilă, prin care a solicitat a o recunoaşte ca parte civilă, a atrage ca parte civilmente responsabilă compania ÎCS „RED Union Fenosa” SA, cu sediul mun.

Chişinău, str. A. Doga, 4, încasarea de la compania ÎCS „RED Union Fenosa” SA a pagubei materiale în mărime de 50 700 Euro şi a pagubei morale de 50 000 Euro în total constituind suma de 100 700 Euro, iar la 20.05.2008, procurorul în Procuratura r-lui Străşeni, Lesnic Andrei, examinînd materialele cauzei penale nr. 2006330278, a emis ordonanţă de recunoaştere calitate de parte civilă în cadrul procesului penal pe Miron Maria ca reprezentantul legal al reclamantului Miron Marcel, care a întocmit rechizitoriul la data de 31.03.2011, transmiţînd cauza spre judecare Judecătoriei Străşeni, care prin sentinţa emisă la 03.07.2012 a dispus achitarea inculpatei Corpacean Ludmila în baza art. 390 alin. (1), pct. 1, 396 Cod de procedură penală.

Nefiind de acord cu sentinţa Judecătoriei Străşeni din 03.07.2012, procurorul şi avocatul său au depus apel şi au solicitat casarea sentinţei de achitare a Judecătoriei Străşeni din 03.07.2012, cu pronunţarea unei noi decizii prin care inculpata Corpacean Ludmila să fie recunoscută vinovată de savîrşirea infracţiunii prevăzute de articolul 298 lit. b) Cod penal, cu admiterea acţiunii civile, care prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03.04.2013, au fost admise cererile de apel, a fost casată sentinţa Judecătoriei Străşeni din 03.07.2012 şi a pronunţat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care Corpacean Ludmila a fost recunoscută vinovată în comiterea infracţiunii prevăzute de art.298 lit. b) Cod penal şi i-a fost stabilită o pedeapsă de 4 ani închisoare, în baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicate inculpatei Corpacean Ludmila a fost suspendată pe un termen de probă de 3 ani.

Suplimentar reclamanta a relatat că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27.12.2013 cererile de recurs au fost admise, a fost casată decizia Curţii de Apel 2 Chişinău din 03.04.2013 şi menţinută sentinţa Judecătoriei Străşeni din 03.07.2012, prin care Corpacean Ludmila a fost achitată de savîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvîrşită de inculpată.

Reclamanta a explicat că, Miron Marcel la data de 26.10.2004 a fost electrocutat, însă din cauza că urmărirea penală, ba a fost suspendată, ba a fost reluată, rechizitoriul a fost întocmit abia la data de 31.03.2011, în instanţa de judecată procesul a durat pînă la data de 27.12.2013, dată cînd a fost pronunţată integral decizia Curţii Supreme de Justiţie pe marginea acestei cauze penale, menţionînd faptul că, procesul penal şi acţiunea civilă privind încasarea prejudiciului material şi moral înaintată de reclamant în cauza penală dată a fost excesiv de lungă pentru că a durat 9 ani, 8 luni şi 1 zi, motiv din care reclamanţii s-au adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată prin care au solicitat constatarea încălcării dreptului reclamanţilor Miron Maria şi Miron Marcel la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal, încasarea din contul bugetului de stat a echivalentului bănesc pentru compensarea prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, precum şi încasarea din contul bugetului de stat a tuturor cheltuielilor de judecată în mărime de 3 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 august 2014 acţiunea înaintată de Miron Maria şi Miron Marcel către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penala fost respinsă, ca neîntemeiată. La 10 septembrie 2014 Miron Maria şi Miron Marcel au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 august 2014, solicitînd, admiterea apelului şi casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Miron Maria şi Miron Marcel.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 august 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere parţială a acţiunii. S-a recunoscut ca fiind încălcat dreptul lui Miron Maria şi Miron Marcel la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal. S-a încasat din bugetului de stat în beneficiul lui Miron Maria şi Miron Marcel a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea s-a respins. La 24 noiembrie 2014 Procuratura Generală a R. Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 20 august 2014. 3 În motivarea recursului recurentul a indicat că consideră decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Susţine recurentul că, în materia pretinselor violări a duratei procedurilor penale, victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte persoane participante în proces în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat) nu pot pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale.

Cu alte cuvinte articolul 6 § 1 sub aspectul său penal poate fi invocat numai de persoana căreia i s-a înaintat o acuzaţie. O excepţie constituie situaţia cînd victima unei infracţiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluţionării aspectului civil, şi anume examinarea excesiv de lungă a acţiunii sale civile în cadrul procedurilor penale. În această situaţie poate fi apreciată şi durata procedurilor penale, dar începînd cu momentul înaintării acţiunii civile şi doar luîndu-se în consideraţie criteriile aplicabile procedurilor civile. Consideră că deoarece cauza penală nr. 2006330278 de învinuire a cet. Corpacean Ludmila Gheorghe în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, a fost remisă Judecătoriei Străşeni la data de 01 aprilie 2011, anume de la această dată urmează a fi calculat termenul de examinare a cauzei.

Se invocă că, instanţa de fond corect a constatat că tergiversarea examinării cauzei nu a avut loc din vina organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată dat fiind faptul că, iniţial nu se cunoştea care era persoana responsabilă de îndeplinirea cerinţelor Regulamentelor de securitate a postului de transformatoare PT-5641 amplasat în sat. Scoreni, r-nul Străşeni, precum şi a faptului cui aparţinea postul de transformatoare PT-6541.

Ulterior, au fost întreprinse nenumărate acţiuni de investigaţie, necesare în vederea elucidării tuturor circumstanţelor cauzei, şi anume: audierea martorilor pe parcursul perioadei anilor 2006-2010, în număr de 14 persoane; audierea reprezentanţilor legali a părţilor vătămate minore; efectuarea expertizelor medico-legală a minorilor Miron Marcel şi Talpă Alexandru (17.07.2006); efectuarea expertizei tehnice a utilajului postului de transformatoare PT-5641 (17.09.2008 -11.03.2009); stabilirea indicaţiilor de către procurorul care a condus urmărirea penală, cît şi de către procurorul ierarhic superior, prin care erau necesare de a fi efectuate de către reprezentanţii organului de urmărire penală în termeni cît mai restrînşi; efectuarea interpelărilor în adresa diferitor instanţe în vederea stabilirii persoanei cu funcţie de răspundere care era responsabilă de îndeplinirea cerinţelor regulamentelor de securitate a postului de transformatoare PT- 5641 amplasat în sat.

Scoreni, r-nul Străşeni, însă de fiecare dată erau primite răspunsuri evazive, care nu arătau la persoana care se făcea vinovată de neglijenţa 4 stabilită. Abia la 15.02.2010, prin scrisoarea nr. 06/06-03967 parvenită de la ÎCS „Red Union Fenosa” SA, s-a constatat că, în perioada 21.10.2003 -12.09.2005 în calitate de şef al Filialei Străşeni a activat dna Corpacean Ludmila, iar în funcţia de şef al serviciului întreţinere a filialei Străşeni în perioada 27.12.2004 -12.05.2005 a activat cet. Mîndrilă Nicolae; audierea bănuiţilor (Corpacean Ludmila şi Mîndrilă Nicolae); înaintarea învinuirii şi respectiv, aducerea la cunoştinţa persoanelor vizate conform prevederilor legale, precum şi întreprinderea altor activităţi care necesită timp.

Prin urmare, Procuratura Generală a R. Moldova consideră pretenţia reclamanţilor privind durata nerezonabilă a actinii civile în cadrul procedurii penale ca neîntemeiată, deoarece examinarea îndelungată a cauzei penale s-a datorat atît complexităţii cauzei, cît şi comportamentului participanţilor, care au beneficiat de dreptul său de a ataca pe căi legale actele judecătoreşti, de a înainta cereri de amînare a şedinţelor de judecată. Or, dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mod obligatoriu urmează a fi coroborat cu alte garanţii ale procesului echitabil prevăzute de legislaţie, precum legalitatea, disponibilitatea şi egalitatea în drepturi a participanţilor, contradictorialitatea procesului, principii care în ansamblul lor materializează dreptul părţii la un proces echitabil.

Examinarea cauzei este doar una din componentele dreptului la un proces echitabil, şi prin urmare, nu poate prevala asupra acestuia din urmă. La 27 noiembrie 2014 Miron Maria şi Miron Marcel au depus cerere de recurs, solicitînd casarea parţială a deciziei instanţei de apel, în partea respingerii acţiunii înaintate, cu emiterea unei nou hotărîri de admitere integrală a acţiunii şi anume a dispune încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi a sumei de 7000 cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică.

În motivarea recursului recurenţii au invocat că Miron Marcel a fost electrocutat la data de 26.10.2004, însă din cauza că urmărirea penală ba a fost suspendată ba a fost reluată, rechizitoriul a fost întocmit abia la data de 31.03.2011, şi în instanţa de judecată procesul a durat pînă la data de 27.12.2013, dată cînd a fost pronunţată integral Decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie pe marginea acestei cauze penale. Procesul penal şi acţiunea civilă privind încasarea prejudiciului material şi moral înaintată de reclamant în cauza penală dată a fost excesiv de lungă pentru că a durat 9 ani 8 luni şi 1 zi. Durata dată a unui proces, nu este rezonabilă avînd în vedere miza procesului pentru reclamanţi şi diligenta specială pe care cauza o impunea autorităţilor, lipsa de complexitate a obiectului cererii, care potrivit art. 6 alin. (1) din Convenţie reprezintă o încălcare.

La fel, Ministerul Justiţiei al R. Moldova la 27 ianuarie 2015 a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, solicitînd 5 admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Totodată au indicat că în cazul dacă instanţa de recurs va stabili că acţiunea este întemeiată, a solicitat modificarea deciziei instanţei de apel în sensul diminuării sumei prejudiciului moral. În motivarea recursului s-a invocat că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, în materia pretinselor violări a duratei procedurilor penale, victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte persoane participante în proces în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat) nu pot pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale.

Astfel, art. 6, § 1 sub aspectul său penal poate fi invocat numai de persoana căreia i s-a înaintat o acuzaţie. O excepţie reprezintă situaţia cînd victima unei infracţiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluţionării aspectului civil şi anume examinarea excesiv de lungă a acţiunii sale civile în cadrul procedurilor penale. Din sensul normei citate, reţine că durata procedurilor penale poate fi apreciată începînd cu momentul înaintării acţiunii civile şi doar luîndu-se în consideraţie criteriile aplicabile procedurilor civile. La caz, efectuînd un calcul al perioadei de timp ce poate fi invocată de către intimat/reclamant în justificarea termenului rezonabil de desfăşurare a urmăririi penale şi judecare a cauzei penale, desprinde că de la 20.05.2008 (recunoscut oficial ca parte civilă) urmează a fi calculat termenul rezonabil (în mediu 3 ani).

Mai mult ca atît, instanţa de apel la emiterea deciziei din 05.11.2014 a apreciat arbitrar poziţia participanţilor la proces şi a dat dovadă de o examinare superficială a criteriilor de apreciere a duratei procedurilor, care sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părţilor care include aprecierea comportamentului reclamantului şi a autorităţilor, şi miza (interesul) pentru reclamant. În acest context, în partea ce ţine de durata judecării cauzei penale, atrage atenţia instanţei de recurs că judecarea cauzei timp de 2 ani 8 luni (în fond, apel, recurs) s-a datorat complexităţii cauzei, şi nu în ultimul rînd, a comportamentului participanţilor la proces şi a reprezentanţilor acestora.

Or, drept temeiuri de amînare a examinării litigiului din speţa principală au servit înaintarea cererilor de amînare din partea participanţilor la proces, a demersului cu privire la reclamarea înscrisurilor, citarea altor participanţi la proces pentru elucidarea tuturor circumstanţelor cauzei, neprezentarea la examinarea cauzei a unor participanţi a procesului din motive necunoscute instanţei (reclamant, pîrît, reprezentanţilor părţilor, intervenienţi), necesităţii prezentării unor probe suplimentare/contraprobe, înaintarea cererilor privind acordarea termenului pentru a face cunoştinţă cu materialele prezentate şi materialele cauzei în ansamblu, de acordare a termenului pentru susţinerile verbale, precum şi întreprinderea altor 6 activităţi care necesită timp.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs reţine că recursul declarat de Miron Maria şi Miron Marcel la 27 noiembrie 2014 şi recursul declarat de Procuratura Generală la 24 noiembrie 2014 sunt declarate în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC. În ce priveşte recursul declarat de Ministerul Justiţiei a R. Moldova la 27 ianuarie 2015, instanţa de recurs consideră că acesta nu a omis termenul de declarare a recursului, or la materialele cauzei persistă informaţia de pe poşta electronică, care confirmă că decizia motivată a instanţei de apel a fost expediată la 03.12.2014, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale, şi recursul se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Miron Maria şi Miron Marcel neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar recursurile declarate de Ministerul Justiţiei al R. Moldova şi Procuratura Generală a R. Moldova întemeiate şi care urmează a fi admise cu modificarea deciziei instanţei de apel în partea cuantumului prejudiciului moral încasat, cu micşorarea sumei acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Din materiale dosarului s-a stabilit că Miron Maria şi Miron Marcel au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al R. Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu judecarea cauzei în fost, prima instanţă a ajuns la concluzia respingerii acţiunii ca neîntemeiate. Judecînd apelul declarat de Miron Maria şi Miron Marcel, instanţa de apel a stabilit temeinicia acestuia, pe care l-a admis, pronunţînd o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, a fost recunoscut ca fiind încălcat dreptul lui Miron Maria şi Miron Marcel la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal.

S-a încasat din bugetului de stat în beneficiul lui Miron Maria şi Miron Marcel a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea s-a respins. Analizînd materialele dosarului Colegiul ajunge la concluzia că decizia recurată 7 a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural, însă la aprecierea mărimii prejudiciului moral, instanţa nu a ţinut cont de toate probele şi circumstanţele cauzei, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de modifica decizia în această parte.

Potrivit art. 2 alin. (1) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform art. 2 alin. (6) a Legii menţionate, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

Convenţia Europeană al Drepturilor Omului garantează, în art. 6 pct. 1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa”. Cerinţa Convenţiei trebuie raportată la fiecare caz în parte, luînd în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei şi exercitarea căilor de atac.

Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea incertitudinii în care se găsesc părţile prin restabilirea, cît mai curînd posibil, a drepturilor încălcate şi prin reinstaurarea legalităţii, care trebuie să guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanţie a unui proces 8 echitabil. Conform art. (5) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată.

La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Reglementări similare se regăsesc şi în art. 41 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se excesiv şi vădit exagerate. Or, acordarea prejudiciului moral în cauzele de tergiversare, este condiţionat de către legiuitor prin constatarea faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil, conform art. (5) al Legii nr. 87 din 21.04.2011. Actele cauzei denotă că în urma electrocutării minorului Marcel Miron, a.n.

28.10.1999, care a avut loc la data de 26 octombrie 2004, Miron Maria ca reprezentantă legală a fiului său s-a adresat cu cerere la organele de urmărire penală pentru a fi investigat cazul, şi intentat procesul penal. Astfel, se atestă faptul că procedura de urmărire penală a decurs un timp îndelungat, de repetate ori a fost intentat procesul, apoi clasat, la data de 20.05.2008 a fost recunoscută apelanta ca parte civilă în proces, iar rechizitoriul a fost întocmit doar la 31.03.2011. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală nr.2006330278 de învinure a cet. Corpacean Ludmila Gheorghe în comiterea infracţiunii prevăzute de art.298 lit. b) CP, a fost remisă Judecătoriei Străşeni la data de 01 aprilie 2011, examinarea căreia a durat pînă la 03.07.2012, iar şedinţa în cauză instanţa a pronunţat sentinţa de achitarea inculpate Corpacean Ludmila şi respingerea acţiunii civile.

Ca urmare, procurorul în Procuratura r-lui Străşeni, Andrei Lesnic la data de 17.07.2012 a declarat apel împotriva sentinţei din 03.07.2012 în privinţa inculpatei 9 Corpacean Ludmila, iar la data de 02.10.2012 a depus apel şi avocatul părţii vătămate. Astfel, examinarea cauzei penale în ordine de apel a durat pînă la 03.04.2013, cînd a fost adoptată decizia Curţii de Apel Chişinău, prin care au fost admise cererile de apel, a fost casată sentinţa Judecător Străşeni din 03.07.2012 cu pronunţarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit de prima instanţă.

Ne fiind de acord cu soluţia în cauză, la data de 21.05.2013 avocatul părţii civile Miron Marcel-Nicolae Buza a depus recurs în latura civilă împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03.04.2013, iar la data 27.05.2013 avocatul inculpatei Eduard Digore a depus cerere de recurs asupra deciziei în cauză, ulterior la data de 03.06.2013 reprezentantul părţii civilmente Oleg Tănase a depus cerere de recurs asupra deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03.04.2013.

În urma examinării cererilor de recurs, prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din data 03.12.2013 a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat în latura civilă de avocatul Nicolae Buza în numele părţii vătămate Marcel Miron, au fost admise recursurile ordinare declarate de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila şi de avocatul Oleg Tănase în numele părţii civilmente responsabile ÎCS „Red Union Fenosa” a fost casată decizia instanţei de apel şi menţinută sentinţa instanţei de fond privind achitarea inculpatei.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei examinarea procesului penal şi a acţiunii civile privind încasarea prejudiciului material şi moral înaintată de reclamantă în cauza penală dată a durat 5 ani şi 6 luni şi 14 zile, termen care în opinia instanţei de recurs urmează a fi calculat începînd cu înaintarea acţiunii civile în procesul penal, termen vădit nejustificat de mare, care atestă faptul încălcării dreptului recurenţilor-reclamanţi la judecarea în termen rezonabil a cauzei. În acest sens, instanţa de recurs remarcă prevederile art. 6 § 1 CEDO, care statiează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.

Prin urmare, tergiversarea examinării cauzei a avut loc din vina organului de urmărire penală sau a instanţei judecată, dat fiind faptul că iniţial nu se cunoştea care era persoana responsabilă de îndeplinirea cerinţelor Regulamentelor de securitate postului de transformatoare PT-5641 amplasat în sat. Scoreni, r-r Străşeni, precum şi a faptului cui aparţinea postul de transformate PT-6541.

Ulterior, au fost întreprinse nenumărate acţiuni de investiga necesare în vederea elucidării tuturor circumstanţelor cauzei, şi anume audierea martorilor pe parcursul perioadei anilor 2006-2010, în număr de 14 persoane; audierea reprezentanţilor legali a părţilor vătămate minore; efectuarea expertizelor medico-legale a minorilor Miron Marcel şi Talpă Alexandru 10 (17.07.2006); efectuarea expertizei tehnice a utilajului postului de transformatoare PT-5641 (17.09.2008 11.03.2009); stabilirea indicaţiilor de către procurorul care a condus urmărirea penală, cît şi de către procurorul ierarhic superior, prin care erau necesare de a fi efectuate de către reprezentanţii organului urmărire penală în termeni cît mai restrînşi; efectuarea interpelărilor în adresa diferitor instanţe în vederea stabilirii persoanei cu funcţie de răspundere care era responsabilă de îndeplinirea cerinţe regulamentelor de securitate a postului de transformatoare PT-5641 amplasat în sat.

Scoreni, r-nul Străşeni, însă de fiecare dată erau prin: răspunsuri evazive, care nu arătau la persoana care se făcea vinovată neglijenţa stabilită. Abia la 15.02.2010, prin scrisoarea nr. 06/06-03967 parvenită de la ÎCS „Red Union Fenosa” SA, care a constatat că în perioada 21.10.2003 - 12.09.2005 în calitate de şef al Filialei Străşeni a activat dna Corpacean Ludmila, iar în funcţia de şef al serviciului întreţinere a filialei Străşeni în perioada 27.12.2004-12.05.2005 a activat Mîndrilă Nicolae; audierea bănuiţilor (Corpacean Ludmila şi Mîndrilă Nicolae); înaintarea învinuirii şi respectiv, aducerea la cunoştinţa persoanelor vizate conform prevederilor legale, precum şi întreprinderea altor activităţi care necesită timp.

Totodată, instanţa de apel corect a constatat că tergiversarea examinării cauzei se datorează în mare măsură organului de urmărire penală, ce se confirmă prin faptul că procedura de audiere a martorilor a durat în perioada anilor 2006-2010, dar care nu a fost dificilă din punct de vedere factologic sau juridic, nu prezintă nici o complexitate pentru organul de urmărire penală, deoarece, anchetatorii execută practic zilnic astfel de operaţiuni, pe cînd reclamanţii Miron Maria şi Miron Marcel precum şi avocatul acestora au avut un comportament activ în cadrul examinării cauzei date, participînd la toate şedinţele de judecată, iar tergiversarea examinării cauzei, se datorează în mare parte comportamentului organului de urmărire penală şi a instanţelor de judecată, care nu au întreprins toate măsurile necesare pentru a examina cauza dat în termenului rezonabili.

Ţinînd cont de circumstanţele menţionate, instanţa de recurs conchide că instanţa de apel corect a constatat în bază echitabilă, încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil prin încălcarea termenilor rezonabile de judecare a pricinii. În acelaşi timp, acordarea reclamantului a sumei de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, chiar şi în situaţia de tergiversare a examinării cauzei, din 2008, cînd reclamanta Miron Maria a fost recunoscută ca parte civilă în cauza penală, este contrară principiului de recuperare echitabilă a unei recompense morale.

Este de menţionat, că în procesul examinării cauzei, s-a dispus efectuarea diverselor expertize, cauza penală a fost suspendată în vederea stabilirii persoanei vinovate, prin ce se denotă o complexitate a litigiului şi o examinare într-o perioadă, relativ excesivă, faţă de cerinţele de examinare în termen rezonabil, aceste 11 circumstanţe constituind una din excepţiile de imposibilitate a soluţionării cauzei şi anume examinarea excesiv de lungă a cauzei penale. Colegiul menţionează, că aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile de apreciere.

Astfel, în cauzele Josan, § 18, Mazepa, § 42, Holomiov, § 137 cu referinţe au fost apreciate ca criterii de examinare a cerinţelor de încălcare a termenului rezonabil complexitatea cauzei, complexitatea infracţiunii, necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de martori sau părţi în proces, ori elemente de extraneitate, existenţa altor proceduri paralele, etc., comportamentul părţilor care include aprecierea comportamentului reclamantului şi a autorităţilor (întîrzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, consecutivitatea şedinţelor, planificarea unei ordini a şedinţelor cu pauze îndelungate), etc., miza (interesul) pentru reclamant relevă importanţa sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

Urmează de luat obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi că suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare şi că sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se pretenţii excesive şi vădit exagerate.

Reieşind din jurisprudenţa CEDO în materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, că sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 EURO şi 2500 EURO, pentru 5 sau 10 ani şi că cea mai mică sumă de CEDO s- a acordat în cauza Deservire SRL, 600 EURO, pentru 6 ani şi cea mai mare în cauza Cravcenco, 3000 EURO, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de muncă, Colegiul consideră că acordarea unei despăgubiri morale în valoare de 25000 mii lei ar constitui o satisfacţie echitabilă pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei. În sensul declarat, recursurile Ministerului Justiţiei a R. Moldova şi Procuraturii Generale a R. Moldova sunt fondate prin cele expuse, de aceea decizia instanţei de apel este necesar de modificat prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral încasat.

În ce priveşte recursul declarat de Miron Maria şi Miron Marcel acesta urmează a fi respins, or cum a fost invocat mai sus, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant. Astfel, interesul născut şi actual a reclamanţilor (părţii vătămate în cauza penală) a fost emitent prin tergiversarea examinării acţiunii civile în cadrul procesului penal, care a fost finalizat prin achitarea inculpatei la 03 decembrie 2013. Prin urmare, constatarea încălcării 12 termenului rezonabil în coraport cu suma acordată cu titlu de prejudiciu moral, în opinia instanţei de recurs poate fi considerată ca o satisfacţie echitabilă reclamanţilor.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se excesiv şi vădit exagerate. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Miron Maria şi Miron Marcel şi a admite recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei a R. Moldova şi Procuraturii Generale a R. Moldova în sensul expus în decizia dată.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a), e), CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Miron Maria şi Miron Marcel. Se admit recursurile declarat de către Ministerul Justiţiei a R. Moldova şi Procuraturii Generale a R. Moldova. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Maria şi Miron Marcel către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale şi a acţiunii civile în cadrul procesului penal, prin micşorarea sumei prejudiciului moral încasat, de la 100000 lei pînă la 25000 lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Svetlana Novac Judecătorul Tatiana Vieru Valentina Clevadî Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 13