2rh-46/15 — Declararea nulităţii testamentului

prima instanţă: A. Danilov dosarul nr. 2rh-46/15 instanţa de apel: N. Cernat A. Pahopol, A. Gavriliţa

Î N CH EIERE

18 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Nicolae Clima Judecătorii- Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma, Valeriu Doagă examinînd cererea de revizuire depusă de Grigore Trebeş, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Trebeş împotriva Pelaghiei Tudoreanu, intervenient accesoriu Viorica Şevciuc cu privire la declararea testamentului nul, încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, c o n s t a t ă La 06 iunie 2011 Grigore Trebeş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Pelaghiei Tudoreanu, intervenient accesoriu notarul public Viorica Şevciuc cu privire la declararea testamentului nul, încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a menţionat că, mama sa, Lidia Crasnopolscaia, a decedat la 29 noiembrie 2010, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. DC-IV 0847828. Perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii după decesul mamei nu a fost posibilă, deoarece în actele de identitate numele lor de familie diferă, aceasta se datorează faptului că, mama purta numele de familie pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl lui Feodor Trebeş, fapt confirmat prin extrasul de pe actul de căsătorie şi adeverinţa de naştere a lui Grigore Trebeş. Menţionează că, la 29 decembrie 2010 a depus o cerere la notarul public Oleg Gladîş, de acceptare a succesiunii, după decesul mamei Lidia Crasnopolscaia, decedată la 29 noiembrie 2010. Acceptând moştenirea, a solicitat deschiderea procedurii succesorale, fiindu-i eliberat certificatul de moştenitor, ceea ce confirmă dreptul la moştenirea patrimoniului rămas după defunctă.

În ziua depunerii declaraţiei de acceptare a succesiunii, a aflat, de la notarul Oleg Gladîş, că, în afară de el, conform datelor din baza Centrului de evidenţa a actelor notariale şi a debitorilor de pe lângă Ministerul Justiţiei al 1 Republicii Moldova, la patrimoniul ce-i aparţinea mamei - Lidia Crasnopolscaia mai pretinde şi Pelaghia Tudoreanu, domiciliată în mun. Chişinău, str. Ion Livescu, 11, care a depus o declaraţie de acceptare a succesiunii la notar. Mai menţionează că, din convorbirile pe care le avea cu mama în cadrul întâlnirilor, ultima de fiecare dată menţiona asupra faptului că este unicul moştenitor al averii succesorale. Întîlnindu-se cu Pelaghia Tudoreanu a fost preîntâmpinat într-o modalitate dură şi categorică, precum că el nu mai are ce căuta în apartamentul mamei, deoarece totul îi aparţine ei.

Ulterior a aflat că Pelaghia Tudoreanu deţine un testament din 05.10.2010 pe care la lăsat mama lui. Consideră că, testamentul din 05.10.2010 este lovit de nulitate, deoarece acesta a fost perfectat cu încălcările regulilor comune tuturor actelor juridice. Invocă că, Lidia Crasnopolscaia, s-a aflat la evidenţa medicului de familie Victoria Bacalu în cadrul Centrului Medicilor de Familie nr. 3 cu diagnosticul:„ Tumoare a intestinului subţire, st. IV. Metastaze retroperitoniale. Hemoragie cronică de tumoare. Anemie posthemoragică. Flebotromboză ". Afirmă că, la 08.03.2010, Lidia Crasnopolscaia a fost internată în secţia de terapie nr. 1 a Spitalului Clinic Municipal nr. 1, în mod de urgenţă, cu diagnosticul „Hipotensiune arterială.

Encefalopatie". În perioada 27 octombrie - 9 noiembrie 2010 Lidia Crasnopolscaia a fost spitalizată în secţia gastrologie a Institutului Oncologic cu diagnosticul: „Tumoare a intestinului subţire, cu metastaze retroperitoniale st. IV, gr. ci. IV. Hemoragie cronică din tumoare. Anemie posthemoragică. Flebotrombiză ilofemorală sub acută pe dreapta. Rezultatul citologic nr. 78878 - Metastază canceroasă". În această ordine de idei consideră că, există dubii în privinţa capacităţii de exerciţiu a mamei sale la momentul întocmirii testamentului. Consideră că, Pelaghia Tudoreanu a iniţiat procedura de testare a patrimoniului ce-i aparţinea Lidiei Crasnopolscaia anume la 05 octombrie 2010, cînd mama lui, Lidia Crasnopolscaia era într-o stare depresivă, indiferenţă totală de tot ce se întâmplă în jur.

Este convins de faptul că, voinţa mamei era alta, fapt cunoscut de Pelaghia Tudoreanu, care folosindu-se de incapacitatea mamei la acel moment de a judeca şi gândi, a facut-o să semneze acest act juridic, ceea ce contravine dispoziţiilor generale prevăzute de Codul Civil cu privire la moştenire. Susţine că, acţionând în mod ilegal, direct, având un interes de a acapara un bun patrimonial la care nu are nici o atribuţie legală, Pelagheia Tudoreanu l-a deposedat de moştenirea legală a patrimoniului ce-i aparţinea mamei sale, Lidia Crasnopolscaia. Solicită declararea nulităţii testamentului din 05.10.2010, întocmit de Lidia Crasnopolscaia, pe motiv că testamentul a fost semnat de către o persoană ce nu-şi dădea seama de acţiunile sale.

Totodată, solicită încasarea din contul Pelaghiei Tudoreanu în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în sumă de 7000 lei, compensarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 08 februarie 2013 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014 s-a admis apelul declarat de Grigore Trebeş, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 08 februarie 2013 şi s-a adoptat o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea, s-a declarat nul testamentul nr. 6045 din 05.10.2010, autentificat de notarul public Viorica 2 Şevciuc, prin care Lidia Crasnopolscaia a testat toată averea care la ziua decesului îi va aparţine cet.

Tudoreanu Pelagheia a.n. 21.10.1961, în rest cerinţele s-au respins. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, s-a admis recursul declarat de reprezentantul Pelaghiei Tudoreanu, avocatul Victor Potlog, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014 şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 08 februarie 2013. La 31 decembrie 2014, Grigore Trebeş a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014. În motivarea cererii de revizuire a invocat că, recursul declarat de reprezentantul Pelaghiei Tudoreanu, avocatul Victor Potlog este tardiv şi prin urmare instanţa de recurs nu putea să se pronunţe asupra legalităţii deciziei recurate.

De asemenea invocă faptul că, decizia a cărei revizuire se cere este greşită, rezultată din aprecierea eronată a probelor anexate la materialele pricinii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire declarată de Grigore Trebeş este inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul menţionează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres temeiurile pentru declararea cererii de revizuire Colegiul notează că revizuentul invocă drept temei de revizuire prevederile art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă, însă nu a indicat nici un argument în susţinerea acestui temei, ba mai mult ca atît acesta se referă asupra circumstanţelor de fapt care au constituit obiect de examinare şi nu mai pot fi reiterate în ordinea procedurii de revizuire. Din conţinutul cererii de revizuire Colegiul constată că, revizuentul nu a declarat vreun temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, nu a prezentat probe în sensul dovedirii circumstanţelor sau faptelor esenţiale ale pricinii care nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Instanţa de recurs relevă în acest sens, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii puterii lucrului judecat (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Ryabykh v. Russia, nr. 52854/99, § 52, ECHR 2003-IX). 3 Prin urmare, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate de revizuent nu şi-au găsit confirmare în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Grigore Trebeş ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Grigore Trebeş în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Trebeş împotriva Pelaghiei Tudoreanu, intervenient accesoriu Viorica Şevciuc cu privire la declararea testamentului nul, încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Valeriu Doagă 4