2ra-3/15 — Recuperarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: G. Bîrsan dosarul nr. 2ra-3/15 instanţa de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, V. Harmaniuc DECIZIE 11 februarie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Iuliana Oprea examinând recursul declarat de către Consiliul raional Edineţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vornic Mina împotriva Consiliului raional Edineţ, intervenient accesoriu Primăria orașului Edineț cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, venitul ratat şi prejudiciul moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Vornic Mina, casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2012 și emisă o nouă hotărârea prin care acțiunea a fost admisă parțial, constată: La 02 februarie 2012, Vornic Mina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Edineţ cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, venitul ratat şi prejudiciul moral.

În motivarea acţiunii a indicat că bunelul său, Berbeca Nistor, născut în anul 1898, şi bunica, Berbeca Anna, născută în anul 1898, ambii fiind originari și locuitori ai satului Stolniceni raionul Edineţ, la 06 iulie 1949 au fost supuși represiunilor politice. Menționează că în urma deportării le-a fost confiscată toată averea pe care o dețineau în proprietate privată inclusiv și imobilul situat în satul Stolniceni raionul Edineţ. Susține că, ulterior, Berbeca Nistor și Berbeca Anna au fost reabilitați, însă nu le- a fost restituită averea confiscată ilegal şi nici valoarea acesteia. Afirmă că buneii săi nu au solicitat restituirea averii confiscate și nici valoarea acesteia în temeiul Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, din motiv că au decedat până la adoptarea acestei legi, și nici mama sa nu a solicitat restituirea averii confiscate ilegal sau valoarea acesteia.

Invocă că avînd calitate de moştenitor legal a buneilor săi, la 21 aprilie 2011, s-a adresat cu o cerere către Comisia raională Edineţ pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate, prin care a solicitat restituirea valorii bunurilor 1 confiscate în urma represiunilor politice, însă, prin hotărârea nr. 14/2 din 15 noiembrie 2011, cererea sa a fost respinsă. Solicită încasarea din contul Consiliului raional Edineţ în beneficiul său a valorii bunurilor confiscate de la bunelul său Berbeca Nistor în urma represiunilor politice în sumă de 7 880 206,43 lei, a venitului ratat în sumă de 182 206 lei şi în contul reparării prejudiciului moral a sumei de 500 000 lei, cît şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 13 martie 2012, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria orașului Edineţ. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2012, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2012, a fost respins apelul declarat de către Vornic Mina şi menţinută hotărârii primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 martie 2013, a fost admis recursul declarat de către Vornic Mina, casată decizia instanței de apel și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel din 17 aprilie 2014, a fost admis apelul declarat de către Vornic Mina, casată integral hotărârea primei instanțe şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial şi încasat din contul Consiliului raional Edineţ în beneficiul lui Mina Vornic suma de 230 118 lei cu titlu de despăgubire pentru averea confiscată. În rest acțiunea a fost respinsă. La 11 iunie 2014, Consiliul raional Edineț a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural Menţionează că în conformitate cu prevederile pct.5 al Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și cererea de restituire a bunurilor sau de compensarea a valorii acestora urmează a fi anexate, în mod obligatoriu, certificatul de moștenitor și actele ce confirmă starea rudeniei cu persoana supusă represiunii politice dacă cererea este depusă de moștenitorii persoanei supuse represiunii politice.

Cu referire la dispoziţiile citate şi la art. 12 a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, apreciază drept eronate concluziile instanţei de apel cu referire la faptul că Vornic Mina este moștenitorul soților Berbeca, cît şi referirea în acest sens la certificatul de calitate de moștenitor, eliberat de către notarul Antofciuc Alexandru la 29 martie 2010, deoarece, acest înscris nu are valoare de certificat de moștenitor şi respectiv, nu atestă dreptul de proprietate dobândit prin moștenire. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din 17 aprilie 2014, a fost expediată în adresa recurentului la data de 16 mai 2014 și recepționată de către Consiliul raional Edineţ la 19 mai 2014, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție (f.d.208).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 11 iunie 2014, în termen. 2 În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Din materialele pricinii rezultă incontestabil că Berbeca Nistor, născut în anul 1898, şi Berbeca Ana născută în acelaşi an, originari şi locuitori ai satului Stolniceni raionul Bratuşani, fiind persoanele asupra cărora în anul 1949 au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe – au fost reabilitaţi de către organele MAI RSSM, fapt ce se confirmă prin certificatul de reabilitare nr. 21- 1132/08-7606 din 30 octombrie 2008 (f.d. 7) Din aceleaşi certificat, se atestă faptul că conform Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 Berbeca Nistor şi Berbec Ana au fost recunoscuţi ca victime ale represiunilor politice.

Prin certificatul de calitate de moştenitor legal eliberat la 29 martie 2010 se confirmă faptul că Vornic Mina este moştenitor al patrimoniului succesoral al lui Berbeca Nistor, decedat la 03 mai 1970, fapt ce confirmă dreptul lui de a solicita, în temeiul Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, restituirea bunurilor confiscate, naţionalizate sau recuperarea valorii acestora (f. d. 10). Iar prin copiile actelor eliberate de Serviciul arhivă, se atestă faptul confiscării averii de la persoanele supuse represiunilor politice (f. d. 8-10).

La fel, din actul averii confiscate pe numele lui Berbeca Nistor, eliberat de Serviciul Arhivă raionul Edineţ, rezultă că Berbeca Nistor la momentul supunerii represiunilor politice în anul 1949 dispunea de averea compusă din: o casa de locuit, 2 saraiuri, o moară de apă, hambar din lemne – 1 buc., o masă din lemn, dulapuri din lemn – 2 buc., sofcă – 1 buc., butoaie din lemn – 3 buc., piele de oi – 3 buc., plug – 2 buc., o vacă şi un viţel, porci – 4 cap., găini – 10 cap, ovine – 7 cap., cai – 2 cap., ştiubei – 5 buc., făină de porumb – 200 kg., secară – 60 kg, porumb – 450 kg, grîu de iarnă – 50 kg, fasole – 20 kg, cît şi mai mult de 10 ha de pămînt (f.d. 8-12).

Ca urmare, Vornic Mina, în calitatea sa de moştenitor legal a buneilor săi Berbeca Nistor şi Berbeca Ana, la 21 aprilie 2011 s-a adresat cu cerere către Comisiei Specială a Consiliului raional Edineţ, prin care a solicitat restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, însă prin hotărîrea nr. 14/2 din 15 noiembrie 2011 cererea lui Vornic Mina a fost respinsă pe motiv că Berbeca Nistor nu cade sub incidenţa Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, fiind deja despăgubit, confirmînd faptul cu certificatul Primăriei satului Stolniceni nr. 236 din 04 aprilie 2011, care a fost întocmit în baza datelor Serviciului de arhivă Edineţ, fondul 41, inventarul 5, dosarul 25, fila 199, 17.01.1989) (f.d.

59). Nefiind de acord cu hotărârea Comisiei, precum şi cu respingerea cererii, Vornic Mina s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Edineţ solicitînd încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în sumă de 7 880 206,43 lei, a venitului ratat în sumă de 182 206 lei şi în contul reparării prejudiciului moral a sumei de 500 000 lei, cît şi compensarea cheltuielilor de judecată. 3 Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză şi având ca obiect al litigiului prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerea acesteia integral ca fiind neîntemeiată.

Instanţa de apel judecând apelul declarat de către Vornic Mina, a ajuns la concluzia admiterii apelului, ilegalităţii hotărârii primei instanţe şi corect a emis o nouă hotărâre prin care a admis parţial acţiunea şi a încasat din contul Consiliului raional Edineţ în beneficiul lui Mina Vornic suma de 230 118 lei cu titlu de despăgubire pentru averea confiscată, iar în rest a respins acţiunea ca neîntemeiată. În speţă se reţine că decizia instanţei de apel, a fost adoptată în limitele competenţei, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a prevederilor Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Astfel, conform reglementărilor cuprinse în art. 12 alin. (2) şi (3) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice cu modificările şi completările ulterioare, nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice. În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Iar, aliniatul (7) al aceluiaşi articol, direct indică că în cazul în care bunurile nu s- au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luându-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii. De asemenea, dispoziţiile art. 12 alin. (9) lit. b) al Legii citate stipulează că valoarea bunurilor imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii. Costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Prin raport de evaluare a proprietăţii imobiliare nr. 7149/14 din 01 aprilie 2014, rezultă că valoarea bunurilor imobile confiscate în urma represiunilor politice de la familia Berbeca constituie 109173 lei (f.d. 179-188), iar valoarea de piaţă a bunurilor mobile confiscate constituie 120 945, calculul în acest sens fiind efectuat în temeiul certificatelor eliberate de ÎM „Piaţa Orăşenească” din or. Edineţ, Întreprinderea Silvică de Stat Edineţ şi de Direcţia pentru statistică a raionului Edineţ (f.d. 19-21).

Reieşind din constatările relatate prin prisma cadrului legal aplicabil în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, ajunge la concluzia temeiniciei soluţiei instanţei de apel cu privire la admiterea acţiunii parţial şi recuperarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice în sumă de 230 118 lei, or având ca bază obligaţia probaţiunii în judecată, statuată la art. 118 CPC, reprezentantul Consiliului raional Edineţ nu a făcut dovada faptului că Berbeca Nistor a beneficiat de compensaţia în sumă de 6774 ruble stabilită ca compensaţie pentru averea confiscată de la Berbeca Nistor.

4 La acest segment prezintă relevanţă şi faptul că în cadrul dezbaterilor judiciare intimatul Vornic Mina a insistat asupra aspectului că nimeni din familia lui Berbeca Nistor n-a primit compensaţia bănească în sumă de 6774 ruble, circumstanţă care nici într-un fel nu a fost combătută de către recurent, mai mult că nici Primăria Stolniceni raionul Edineţ nu a confirmat faptul primirii acestor mijloace băneşti de către membrii familiei Berbeca (f.d. 17). Aşa fiind, faţă de considerentele expuse şi în raport de dispoziţiile art. 12 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, justificat instanţa de apel a concluzionat că Vornic Mina dispune de dreptul de beneficia de recuperarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice prin achitarea compensaţiei ce la caz s-a dovedit de a fi în mărime de 230 118 lei.

Sunt lipsite de sens şi apreciate critic de instanţa de recurs susţinerile recurentului cu privire la faptul că certificatul de calitate de moştenitor eliberat de notarul Antofciuc Alexandru, şi prezentat de Vornic Mina în susţinerea cererii cu privire la recuperarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice nu are valoare de certificat de moştenitor şi nu atestă dreptul de proprietate dobîndit prin moştenire. Aceasta deoarece, certificatul de calitate de moştenitor prin prisma prevederilor art. 1558 alin.(1) Cod civil, se eliberează dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor.

În sensul normei enunţate este de înţeles că prin certificatul de calitate de moştenitor se constată doar calitatea de moştenitor. El se eliberează la cererea expresă a moştenitorilor, atunci cînd nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului, precum şi în cazul în care determinarea acestora necesită operaţiuni de durată. Iar, pentru a nu crea confuziune, în certificatul de calitate de moştenitor se va indica expres scopul acestuia şi faptul că certificatul de moştenitor va fi eliberat ulterior, bineînţeles, în situaţia în care moştenitorul respectiv va accepta moştenirea.

Cu referire la normele enunţate instanţa de recurs constată că Vornic Mina a acceptat succesiunea în baza Legii în urma decesului lui Berbeca Nistor, respectiv, devenind moştenitor al patrimoniului succesoral a ultimului, fapt care şi a fost confirmat prin certificatul de calitate de moştenitor, şi acre arestă dreptul lui de a solicita, în temeiul Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, restituirea bunurilor confiscate, naţionalizate sau recuperarea valorii acestora. Prin urmare, sunt apreciate critic susținerile recurentului precum că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importantă pentru soluționarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs. 5 Astfel fiind instanța de recurs reține că instanța de apel în situația dedusă judecării corect au ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia parţial.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Consiliul raional Edineţ și a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Consiliul raional Edineţ. Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Vornic Mina împotriva Consiliului raional Edineţ cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Iuliana Oprea 6