2ra-238/15 — Obligarea emiterii ordinului de eliberare, eliberarea certificatului de salariu

prima instanţă: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra-238/2015 instanţa de apel: L.Bulgac, N.Craiu, M.Guzun DECIZIE 11 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Elena Chior, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Chior împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Alimentelor cu privire la obligarea emiterii ordinului de eliberare din funcţie, efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă de tip nou, eliberarea certificatelor de salarizare şi încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Elena Chior şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 30 iunie 2014, c o n s t a t ă La 24 ianuarie 2014 Elena Chior a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Alimentelor cu privire la obligarea emiterii ordinului de eliberare din funcţie, efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă de tip nou, eliberarea certificatelor de salarizare şi încasarea prejudiciului material. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, pîrîţii i-au încălcat dreptul la eliberarea carnetului de muncă în corespundere cu prevederile Hotărîrii privind carnetul de muncă nr. 1449 din 24 decembrie 2007. Mai afirmă reclamanta că i-au fost încălcate drepturile stabile de art. 85, 86, 329, 330, 331, 332 din Codul muncii.

Solicită obligarea pîrîţilor de a elibera carnetul de muncă şi certificatele de salarizare pentru anii 1989-2013, obligarea emiterii ordinului de eliberare din funcţie începînd cu 08 octombrie 2013, obligarea indicării în carnetul de muncă a ordinelor privind angajarea şi eliberarea din funcţie şi încasarea prejudiciului material în mărime de 300 000 lei. La 06 mai 2014 Elena Chior a depus cerere de concretizare prin care a solicitat obligarea pîrîţilor de a emite ordinul de eliberare din funcţie începînd cu 06 mai 2014 şi eliberarea carnetului de muncă de tip nou, obligarea eliberării certificatelor de salarizare pentru întreaga perioadă de activitate pînă la 06 mai 2014 şi încasarea prejudiciului material în sumă de 450 000 lei.

Susţine reclamanta că Agenţia Naţională pentru Asigurarea Alimentelor în calitatea sa de succesor în drepturi al Inspectoratului general de stat pentru seminţe şi material săditor, urmează să emită ordinul de concediere a sa din funcţia detinută la propria dorinţă. Consideră că prejudiciul material în sumă de 450 000 lei urmează a fi încasat pentru absenţa forţată de la serviciu, deoarece în perioada dată reclamanta nu a avut posibilitatea de a se angaja la alt loc de muncă şi nefiindu-i eliberat carnetul de muncă de tip nou. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 30 iunie 2014 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Elena Chior şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 30 iunie 2014. La 18 noiembrie 2014 Elena Chior a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu dispunerea obligării pîrîţilor de a emite ordinul de concediere a recurentei în conformitate cu art. 88 alin. (1) lit. b), g), h) Codul muncii; obligarea eliberării certificatelor de salarizare pentru perioada de activitate, obligarea eliberării carnetului de muncă de tip nou şi încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea recursului a invocat că, la examinarea cauzei instanţa de apel a interpretat eronat legea, fapt care a dus la soluţionarea greşită a pricinii. Susţine recurenta că, concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele cauzei, instanţa a încălcat normele de drept material şi procedural.

Verificând argumentele invocate de Elena Chior în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi că necesită să fie admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014 şi restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, recursul declarat de Elena Chior la 17 decembrie 2014 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 este depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Materialele cauzei denotă cu certitudine că, reclamanta Elena Chior s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Alimentelor solicitînd obligarea pîrîtului Agenţia Naţională pentru siguranţa alimentelor să emită ordinul de eliberare din funcţie începînd cu 06 mai 2014, cu eliberarea carnetului de muncă de tip nou; obligarea pîrîtului să elibereze certificatele de salarizare pentru întreaga perioadă de activitate a reclamantei pînă la zi; încasarea din contul pîrîţilor a prejudiciului material în cuantum de 450 000 lei.

Astfel, drept temei pentru înaintarea cerinţei privind emiterea ordinului de eliberare, de către Elena Chior a fost invocat faptul că prin ordinul Inspecţiei de stat pentru seminţe nr. 25-K din 29 martie 1989, dînsa a fost numită în funcţia de agronom pentru analiza seminţei, însă pînă la zi nu a fost eliberată din această funcţie.

Tot aici, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că raporturile de muncă între Elena Chior şi angajatorul Inspectoratul de Stat pentru seminţe, în perioada respectivă au fost reglementate de Codul muncii al RM, adoptat la 25 mai 1973, şi abrogat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, în vigoare din 01 octombrie 2003. Prin urmare, instanţa de recurs consideră că instanţele inferioare corect au stabilit că, prin ordinul nr. 25-K din 29 martie 1989 emis de către Inspecţia republicană de stat pentru seminţe, a fost ordonată numirea în funcţia de agronom pentru analiza seminţelor Elena Chior, începînd cu 10 aprilie 1989. Conform ordinului nr. 155 din 02 august 1999, emis de către Ministerul Agriculturii a fost dispusă crearea a nouă Inspectorate de stat pentru seminţe şi material săditor cu statut de persoane juridice în judeţele: Bălţi, Cahul, Chişinău, Edineţ, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Tighina, Ungheni.

Potrivit scrisorii nr. 1 din 05 ianuarie 2000, emisă de către Inspectoratul republican de stat pentru seminţe şi material săditor, Inspectoratul de stat pentru seminţe Basarabeasca a fost lichidat începînd cu 02 august 1999, iar prin ordinul nr. 63 din 26 august 1999, emis de către Inspectoratul republican de stat pentru seminţe şi material săditor, a fost dispusă lichidarea Inspectoratului de stat pentru seminţe Basarabeasca începînd cu 26 august 1999, totodată au fost preîntîmpinaţi salariaţii întreprinderii despre disponibilizare în legătură cu lichidarea.

În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs reţine că angajatorul a ordonat disponibilizarea reclamantei şi ulterioara eliberare din serviciu, fapt confirmat prin ordinul nr. 32-C din 19 iulie 2000, emis de către Inspectoratul de Stat pentru seminţe, iar în temeiul cererii Elenei Chior, aceasta a fost numită în funcţia de agronom pe analiza seminţelor al Inspectoratului judeţean de stat pentru seminţe şi material săditor Lăpuşna. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie mai reţine că potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă, anexate la materialele pricinii de către reclamanta Chior Elena, în copie autentificată la 08 noiembrie 2000, Elena Chior a fost eliberată din funcţia de agronom pe analiza seminţelor al Inspectoratului de stat pentru seminţe şi material săditor.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 30 iunie 2014 acţiunea Elenei Chior împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Alimentelor cu privire la obligarea emiterii ordinului de eliberare din funcţie, efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă de tip nou, eliberarea certificatelor de salarizare şi încasarea prejudiciului material şi moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, hotătîre menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă, eronat, în argumentarea hotărîrii au făcut referire la prevederile Hotărîrii Guvernului privind carnetul de muncă nr. 1449 din 24 decembrie 2007, invocînd că Elena Chior a încetat raporturile de muncă cu angajatorul la 18 noiembrie 2000, adică anterior hotărîrii, respecitv nu sunt temeiuri de eliberare a carnetului de muncă de tip nou.

Or, conform pct. 2 – 5 a Hotărîrii Guvernului cu privire la carnetul de muncă nr. 867 din 28 noiembrie 1994, abrogată la 11 ianuarie 2008, se aprobă modelul carnetului de muncă. Carnetele de muncă de model nou se deschid pentru toţi lucrătorii atît pentru cei care posedă carnete de muncă de model vechi, cît şi pentru cei nou angajaţi. Odată cu punerea în aplicare a carnetelor de muncă de model nou, înscrierile în carnetele de muncă de model vechi nu se mai efectuează. Carnetele de muncă de model vechi cu toate înscrierile făcute pînă la data introducerii carnetelor de muncă de model nou rămîn valabile, iar înscrierile ulterioare se vor face în carnetul de muncă de model nou.

Iar, conform pct. 12 al Hotărîrii Guvernului cu privire la carnetul de muncă nr. 867 din 28 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, abrogată la 11 ianuarie 2008, carnetele de muncă se păstrează la administraţia întreprinderii ca imprimate de strictă evidentă, iar în caz de concediere a lucrătorului, i se înmînează acestuia. Conform pct. 19 al Hotărîrii Guvernului cu privire la carnetul de muncă nr. 867 din 28 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, abrogată la 11 ianuarie 2008, răspunderea pentru organizarea lucrărilor de completare, evidentă, păstrare şi eliberare a carnetelor de muncă se pune în sarcina conducătorului întreprinderii. Pentru completarea la timp şi corectă a carnetelor de muncă, pentru evidenta, păstrarea şi eliberarea lor poartă răspundere o persoană special împuternicită, numită printr-un ordin (dispoziţie) al conducătorului întreprinderii.

Pentru încălcarea regulilor stabilite în ce priveşte completarea, evidenta, păstrarea şi eliberarea carnetelor de muncă conducătorul întreprinderii sau persoana special împuternicită poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare. În speţă, instanţa de recurs consideră necesar a reţine că, recurenta a înaintat prezenta acţiune în vederea obţinerii carnetului de muncă de tip nou, a cretificatului privind salariile obţinute pe perioda efectiv lucrată, pentru a fi prezentate Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu scopul de a-i fi recalculată pensia. Totodată, Colegiul consideră eronată concluzia primei instanţe, precum că cerinţa Elenei Chior cu privire la eliberarea certificatului privind salariul este neîntemneiată, deoarece ultima a încetat raporturile de muncă în anul 2000, şi la moment nu are calitate de salariat, respectiv nu poate solicita acest certificat.

Or, conform art. 67 Codul muncii, angajatorul este obligat să elibereze salariatului, în termen de 3 zile lucrătoare, la cererea lui scrisă, un certificat cu privire la munca în cadrul unităţii respective, în care urmează să se indice specialitatea, calificarea, funcţia, durata muncii şi cuantumul salariului. Iar, conform pct. 20 şi pct. 31 al Hotărîrii Guvernului nr. 417 din 03 mai 2000 despre aprobarea Regulemantului cu privire la modul de calculare şi şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei, stagiul de cotizare se stabileşte în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii sau altei activităţi, care se includ în stagiul de cotizare, sau a documentelor eliberate de organizaţiile ierarhic superioare, precum şi de instituţiile de arhivă.

Documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare trebuie să fie adeverite prin semnătura conducătorilor şi ştampila întreprinderii, organizaţiei (secţiilor de cadre). Înscrierile în carnetul de muncă trebuie să fie executate în conformitate cu cerinţele Instrucţiunii privind modul de întocmire şi evidenţă a carnetelor de muncă la întreprinderi şi organizaţii, în vigoare la momentul completării carnetului de muncă. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conisderă că soluţia instanţei de apel este eronată, în cazul în care nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, deoarece instanţa de apel la adoptarea hotărîrii urma a ţine cont de prevederile normelor supra citate, mai mult ca atît, instanţa de apel nu s-a expus asupra peretenţiei recurentei Elena Chior de eliberare a certificatului de salariu, prin ce ultimei îi este încălcat dreptul la pensie.

În consecinţă, instanţa de recurs conchide că, instanţa de apel, care are atribuţii de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, şi ca urmare, a pronunţat o soluţie eronată. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Elena Chior. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Chior împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Alimentelor cu privire la obligarea emiterii ordinului de eliberare din funcţie, efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă de tip nou, eliberarea certificatelor de salarizare şi încasarea prejudiciului material, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ion Druţă Galina Stratulat