3ra-81/15 — Contestarea actului administrativ; încetarea proprietătii comune si stabilirea liniei de hotar prin divizarea cotelor detinute

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA

dosar nr.3ra-81/15 prima instanță: Judecătoria Buicani mun. Chișinău (judecător L.Pruteanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători: S.Caitaz, A.Nogai, A.Doga) DECIZIE 11 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru, Valentina Clevadî Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către reprezentantul Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun. Chișinău, Scorținschi Eleonora, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Bîscal Galina și Bîscal Veaceslav împotriva Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, privind contestarea actului administrativ, și acțiunea reconvențională înaintată de Primăria or. Durlești, mun. Chișinău, împotriva lui Bîscal Galina și Bîscal Veaceslav,intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Oficiul Cadastrului Teritorial Chişinău privind stabilirea hotarelor între terenurile învecinate şi partajul acestora, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 11 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Primăria și Consiliul or. Durlești, mun. Chișinău, și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 februarie 2014, prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă, a c o n s t a t a t: La 21.11.2012, reclamanții Bîscal Galina şi Bîscal Veaceslav s-au adresat în judecată cu acțiune împotriva pârâților Primăria și Consiliul or.

Durlești, mun. Chișinău, intervenient accesoriu OTC al Cancelariei de Stat, prin care au solicitat anularea parțială a deciziei nr.2.12.2 din 10.02.2012 a Consiliului Local or. Durleşti, obligarea pârâților să încheie contractul de vânzare-cumpărare a terenului şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate. În motivarea acţiunii, reclamanții a indicat că la 25.06.2012 reclamantul Bîscal Galina a asistat la şedința Comisiei pentru reglementarea proprietății funciare a Consiliului or. Durleşti, la care a fost examinată problema ocupării abuzive de către aceasta a terenului administrației publice locale din str. Podgorenilor 39, or. Durleşti, şi a fost avertizata că i se va retrage terenul menţionat, iar procedura a fost demarată.

Reclamantul a menționat că nu i s-a explicat temeiul retragerii terenului, nu i-a fost prezentată nici o decizie şi nici nu i s-a comunicat când va avea loc această procedură. Astfel, la 18.07.2012, a expediat în adresa Primăriei or. Durleşti o interpelare prin care a solicitat să-i fie eliberate copii de pe decizia de retrage a terenului deținut, precum şi temeiurile juridice privind adoptarea acestei decizii. Tot atunci, la 18.07.2012, a înaintat o cerere în adresa OTC al Cancelariei de Stat, prin care a adus la cunoştinţă situația creată, solicitând verificarea legalității acțiunilor Comisiei pentru reglementarea proprietății funciare a Consiliului or. Durleşti şi luarea măsurilor pentru înlăturarea încălcărilor menționate, cu dispunerea suspendării executării deciziei indicate până la examinarea legalității acesteia.

A relevat, că la 22.08.2012, în adresa sa a parvenit scrisoarea Primăriei or. Durleşti, nr.93 8/12 din 17.08.2012, prin care a fost informat că terenul este proprietatea administrației publice locale și e ocupat abuziv de reclamant și că în rezultatul examinării documentației este posibilă formarea bunului imobil din or. Durleşti str. Podgorenilor 39. Totodată, a fost eliberată și copia deciziei Consiliului Local or. Durleşti, nr.2.12.2 din 10.02.2012. A indicat, că la 22.09.12 a înaintat o cerere prealabilă administrației publice locale şi OTC al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat revocarea parțială a deciziei Consiliului or. Durleşti nr.2.12.2 din 10.02.2012, pct.1.9, ce vizează bunul imobil cu nr. cadastral 0121102199 și controlul legalității acestei decizii.

A menționat, că prin răspunsul nr.1157/12 din 16.10.2012 la cererea prealabilă, recepționat la 17.10.2012, Primăria or. Durleşti a informat că revocarea deciziei Consiliului or. Durleşti nr. 2.12.2 din 10.02.12 în privinţa p.1.9 nu este posibilă, deoarece terenul aferent casei de locuit din or. Durleşti, str. Podgorenilor 39, a fost format conform Legii nr.1308 din 25.07.1997 şi Legii nr.354 din 28.10.2004. Astfel, reclamanții considera că decizia Consiliului or. Durleşti nr.2.12.2 din 10.02.2012, pct.1.9, ce vizează bunul imobil cu nr. cadastral 0121102199, este ilegală şi neîntemeiată, deoarece lotul cu suprafaţa de 700 m2 a fost atribuit lui Bîscal Veaceslav în folosință provizorie în temeiul deciziei Primăriei or.

Durleşti, acest drept fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile, iar decizia Consiliului or. Durleşti a fost emisă în timp ce actele menționate nu au fost anulate, fiind în vigoare. Mai considera, că decizia este ilegala din motivul ca imobilul cu nr. cadastral 0121102199, situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Podgorenilor 39, este proprietate comună pe cote-părți și nu este împărțit în natură, nefiind stabilite hotarele fixe a părților coproprietarilor, urmare a cărui fapt din posesia pretinsă ilegală ar putea fi retrasă chiar şi partea de teren pe care sunt construite casa şi construcțiile accesorii ale reclamanților. La 25.09.2012, reclamanții au înaintat pârâților o cerere prin care au solicitat sa le fie vânduta cota administrației publice locale de 58,68% a terenului cu nr. cadastral 0121102199, dar li s-a refuzat prin răspunsul nr.1156/12 din 16.10.12.

Totodată, Primăria or. Durleşti a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Bîscal Galina şi Bîscal Veaceslav, intervenient accesoriu Oficiul Cadastrului Teritorial Chişinău, prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar a terenului cu nr. cadastral 0121102199, amplasat în or. Durleşti, str. Podgorenilor 39, între Primăria or. Durleşti, de pe o parte, și Bîscal Galina şi Bîscal Veaceslav, de pe altă parte, conform proiectului de formare a bunului imobil din 31.05.2012. A mai solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți dintre Primăria or. Durleşti și Bîscal Galina şi Veaceslav în privinţa terenului nominalizat, prin divizarea acestuia proporțional cotelor deținute, și anume Primăriei or.

Durleşti - 58,68%, iar lui Bîscal Galina şi Veaceslav - 41,32%, adică conform proiectului de formare a 2 bunului imobil din 31.05.2012 și dispunerea operării modificărilor în Registrul bunurilor imobile. În susținerea pretenţiilor, Primăria or. Durleşti a făcut referire la art.art: 393 alin.(1), 394 alin.(1), 499 alin.(1),(4) Cod Civil, menționând ca pentru realizarea deciziei Consiliului or. Durleşti, nr.2.12.2 din 10.02.2012, prin care a fost format bunul imobil din str. Podgorenilor 39, or. Durleşti, s-a comandat elaborarea proiectului privind divizarea cu stabilirea hotarelor generale a bunului imobil cu nr. cadastral 121102199, cu suprafaţa de 0,1452 ha, în două bunuri imobile. Însă, propunerea de semnare a fost ignorată de către Bîscal Galina şi Veaceslav, ceea ce împiedică administrația publica locală să dispună de dreptul său de proprietate.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18.02.2014, a fost admisă parțial acţiunea înaintată de către Bîscal Galina și Veaceslav împotriva Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun. Chișinău, intervenient accesoriu OTC al Cancelariei de Stat. S-a dispus anularea parțială a deciziei Consiliului or. Durleşti, nr.2.12.2 din 10.02.2012 „Cu privire la formarea bunului imobil”, şi anume pct.1.9 ce ține de formarea bunului imobil cu nr. cadastral 0121102199, amplasat în or. Durleşti, str. Podgorenilor 39. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost respinsă integral acțiunea reconvențională înaintată de Primăria or. Durlești, mun. Chișinău, împotriva Bîscal Galina și Veaceslav, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru” și OCT Chişinău privind stabilirea hotarelor între terenurile învecinate şi partajul acestora.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 11.09.2014, a fost respins apelul declarat de Primăria și Consiliul or. Durlești, mun. Chișinău, fiind menținută hotărârea primei instanțe din 18.02.2014. Invocând ilegalitatea hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, reprezentantul Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun. Chișinău, Scorținschi Eleonora, a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești pronunțate și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă. În motivarea recursului a invocat art.432 CPC și consideră că instanțele judecătorești inferioare au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material și procedural ce guvernează prezentul raport juridic litigios, pronunțând hotărâri neîntemeiate și ilegale.

Recurentul a menționat că instanțele inferioare au pronunțat hotărâri judecătorești ignorând normele de drept material, nu s-au expus asupra tuturor aspectelor juridice esențiale pentru soluționarea prezentei cauze și nu au elucidat deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii. Totodată, consideră că la emiterea hotărârilor recurate, instanțele judecătorești inferioare nu au ținut cont de normele juridice aplicabile pricinii, referindu-se la următoarele acte normative: Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului, Legea privind actele legislative și Codul Civil.

Intimații și intervenienții accesorii nu a depus referință la cererea de recurs, ceea ce nu împiedică examinarea recursului potrivit art.439 alin.(2) CPC. Analizând legalitatea hotărârilor judecătorești atacate, în raport cu materialele dosarului, circumstanțele pricinii și normele de drept aplicabile prezentei cauze, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii 3 Supreme de Justiţie consideră necesar de admis ca întemeiat recursul declarat de către reprezentantul Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun. Chișinău, Scorținschi Eleonora, a casa hotărârile instanțelor judecătorești inferioare și a emite o nouă hotărâre de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1), lit.b) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. În conformitate cu art.434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Prin prisma acestei norme instanța de recurs constată că cererea de recurs din 19.11.2014 este depusă în termen legal, deoarece la materialele cauzei nu sunt date că recurentul a recepționat pentru cunoștință copia deciziei instanței de apel din 11.09.2014.

Problema de drept în prezenta acțiune este raportată la normele de drept material cu privire la condițiile principale și particularitățile formării bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, divizarea bunului imobil, privatizarea terenurilor aferente, vânzarea terenurilor proprietate publică, categoriile de acte legislative, conținutul dreptului de proprietate, instalarea liniei de demarcare a hotarului, litigii privind hotarul; dobândirea drepturilor reale supuse înscrierii – aspecte reglementate în mai multe acte normative și Codul Civil al Republicii Moldova. Aprecierea soluționării juste a cauzei date revine instanței de recurs din prisma problemelor de drept identificate și următoarelor norme de drept ce guvernează prezentul raport juridic litigios.

În conformitate cu dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, nr.354 din 28.10.2004, „La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiţii principale: a) bunurile formate să corespundă destinaţiei iniţiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinaţiei să se facă în cadrul procedurii de formare sau pînă la iniţierea ei; b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinaţiei sau ale cărui condiţii de utilizare vor fi înrăutăţite; c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituţii de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate construcţiei cu conducte de apă, cu canalizare etc.; e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ- teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se intersectează cu hotarele diferitelor unităţi administrativ-teritoriale; h) proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcţiilor, forma şi dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite în legislaţia cu privire la urbanism”.

Potrivit art.11 alin.(1-3) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, nr.354 din 28.10.2004, „(1) Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărţirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat şi încetarea proprietăţii comune. (2) În caz de divizare a bunului imobil proprietate comună, coproprietarii, înainte de a încheia contractul de împărţire, vor asigura elaborarea documentaţiei de formare a bunurilor imobile. 4 (3) Înregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare şi a drepturilor de proprietate asupra lor se efectuează în temeiul contractului de împărţire a proprietăţii comune, la care se anexează planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile formate”.

Conform art.17 alin.(1) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, nr.354 din 28.10.2004, „Pentru a obţine permisiunea de formare a unui bun imobil proprietate a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, persoana interesată depune o cerere la autoritatea împuternicită cu administrarea bunului imobil respectiv”. În corespundere cu art.53 alin.(2) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice, nr.121 din 04.05.2007, „Actele în al căror temei proprietarii de bunuri privatizate sau de întreprinderi private deţin în posesiune şi folosinţă terenurile aferente lor, cu excepţia contractelor de arendă, se anulează”.

Potrivit art.4 alin.(10) din Legea privind prețul normativ şi modul de vânzare- cumpărare a pământului, nr.1308 din 25.07.1997 „Terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află. În cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislaţiei”. Conform art.6 alin.(3) din Legea privind actele legislative, nr.780 din 27.12.2001, „Actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală.

În caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special”. Potrivit art.315 alin.(1) Cod Civil „Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului”, iar la art.393 Cod Civil este prevăzut că „(1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel”. Conform art.394 alin.(1) Cod Civil „(1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor.

Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porţiunea disputată. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite, în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului, hotarul se stabileşte, la cererea unei părţi, de către instanţa de judecată”. În corespundere cu art.499 alin.(1) și (4) Cod Civil, este prevăzut că drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobândi atât între părți, cât şi față de terți numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voință dintre părți și că hotărârea judecătorească irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul administrativ va înlocui acordul de voință sau, după caz, consimțământul.

5 Fiind investită cu judecarea cauzei, având ca obiect contestarea actului administrativ, pe de o parte, și stabilirea hotarelor între terenurile învecinate şi partajul acestora, pe de altă parte, instanțele judecătorești inferioare au ajuns la concluzia admiterii acțiunii inițiale și respingerii acțiunii reconvenționale. Reieșind din natura juridică a problemelor și normelor de drept aplicabile pricinii, reiterate de instanța de recurs, raportate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărârile instanțelor judecătorești inferioare sunt neîntemeiate și ilegale. Instanța de recurs a ajuns la această concluzie, urmare încălcării și aplicării eronate a normelor de drept material de către instanțele judecătorești inferioare, și anume în situația când instanța de apel a ignorat faptul că bunul imobil litigios, cu suprafaţa de 0,07 ha, format conform pct.1.9 al Consiliul or.

Durleşti, mun. Chișinău, din 10.02.2012, nr.2.12.2, întrunește condițiile prevăzute la art.7alin.(1) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile,nr.354 din 28.10.2004, respectiv poate fi format ca bun imobil separat potrivit proiectului de formare a bunului imobil, anexat la materialele dosarului și recepționat de ÎS „Cadastru” la 26.11.2012. Instanţa de apel eronat a interpretat și prevederile art.17 alin.(1) din aceeași Lege nr.354 din 28.10.2004, unde este stabilită procedura de formare a bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, și anume la inițiativa persoanelor interesate, dar nu a proprietarului, care este Consiliul or. Durleşti, în speță.

Instanțele judecătorești inferioare au ignorat faptul că potrivit deciziei Consiliului or. Durleşti nr.1/2 din 18.08.1995, anexată la materialele dosarului și înregistrată la OCT, din start o parte a bunului imobil litigios a fost atribuit reclamanților în folosință permanentă, iar altă parte în folosință temporară. Prin urmare, conform pct.1.9 a deciziei nr.2.12.2 din 10.02.2012, a fost doar înregistrat bunul imobil cu suprafaţa de 0,07 ha, care exista în natură încă din anul 1995 şi care este proprietatea administrației publice locale, ceea ce chiar intimații au menționat în cererea de chemare în judecată.

Totodată, ținând cont de faptul că inițial o parte a bunului imobil litigios a fost atribuit în folosință temporară, rezultă că nu era necesar acordul intimaților la formarea bunului imobil respectiv, deoarece a fost retras din folosința temporară a reclamanților prin efectul legii, şi anume în corespundere cu art.53 alin.(2) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice, nr.121 din 04.05.2007. De asemenea, instanțele judecătorești inferioare au ignorat faptul că toate construcțiile înregistrate cu drept de proprietate după intimați sunt situate pe terenul ce aparține cu drept de proprietate acestora, nefiind situate pe terenul aflat în folosință temporară, situație constatată în judecată prin examinarea planului de amplasament al construcțiilor şi amenajărilor, eliberat de OCT Chişinău nr.1.

Pe de altă parte, instanţa de apel a ignorat prevederile art.4 alin.(10) din Legea privind prețul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, nr.1308 din 25.07.1997. Reieșind din această normă legală, rezultă că organele administrației publice locale sunt obligate să formeze bunul imobil şi să-1 înregistreze la oficiul cadastral pentru ca ulterior să poată fi înstrăinat conform legislației şi anume prin licitație publică. Din prisma dispozițiilor Legii nr.1308 din 25.07.1997, instanțele judecătorești inferioare au ignorat și prevederile care acordă autorităților publice locale dreptul de 6 a forma bunuri imobile de sine stătătoare, ținând cont de faptul că, în speță, recurentul a respectat condițiile prevăzute în Legeanr.354 din 28.10.2004.

Instanța de recurs menționează, că Legea nr.1308 din 25.07.1997 este o lege specială, iar actele normative la care au făcut referire instanțele judecătorești inferioare, au un caracter general. Astfel, conform prevederilor art.6 alin.(3) din Legea privind actele legislative, nr.780 din 27.12.2001, în caz de divergență între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeași forță juridică, se aplică norma actului legislativ special. În ceea ce privește respingerea cererii reconvenționale înaintate de Primăria or. Durleşti împotriva lui Bîscal Galina şi Veaceslav privind stabilirea hotarelor, instanţa de apel a motivat prin faptul că recurentul nu a adus nici o probă că intimații ar fi refuzat împărțirea bunului imobil proprietate comună.

Instanța de recurs menționează în acest sens, că instanțele judecătorești inferioare nu a ținut cont de faptul că în şedința de judecată intimații au declarat expres dezacordul lor privind împărțirea bunului imobil proprietate comună şi nici nu au negat faptul că nu doresc divizarea bunului imobil din str. Podgoreni 39, or. Durlești, mun. Chișinău. Or, conform art.123 alin.(6) CPC, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Pe de altă parte, conform art.315 alin.(1) Cod Civil, proprietarul posedă, folosește şi dispune în exclusivitate de bunul pe care îl deține în proprietate. Astfel, celelalte persoane au obligația să nu împiedice exercitarea dreptului de proprietate de către administrația publică locală, în speță.

Referitor la aprecierea instanțelor judecătorești inferioare precum că ilegalitatea deciziei Consiliului or. Durleşti rezultă din nerespectarea prevederilor art.17 alin.(2) lit.c) a Legii nr.354 din 28.10.2004, unde este prevăzut că la cererea de formare a bunului imobil se anexează acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil sau al proprietarilor bunurilor imobile adiacente, care pot fi lezați în drepturi la formarea bunului imobil, instanța de recurs menționează următoarele. Din perspectiva normelor de drept aplicabile pricinii, respectiva concluzie a instanțelor judecătorești inferioare este eronată și reieșind, totodată, din faptul că prin decizia Consiliului or.

Durleşti, nr.2.12.2 din 10.02.2012, pct.1.9, a fost format un bun imobil ce aparține administrației publice locale, iar drepturile patrimoniale ale intimaților nu au fost afectate, după cum atestă circumstanțele pricinii. Astfel, ținând cont de materialele dosarului și circumstanțele cauzei raportate la cadrul normativ reiterat, instanța de recurs consideră că prin hotărârile instanțelor judecătorești inferioare au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material ce guvernează prezentul raport juridic litigios și ca rezultat neîntemeiat a fost admisă acțiunea inițială și respinsă acțiunea reconvențională.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că prezentul recurs se conformează prevederilor art.432 CPC și urmează a fi admis, deoarece instanțele judecătorești inferioare nu au dat aprecierea corespunzătoare argumentelor invocate de recurent și a motivelor care au stat la baza respingerii lor, pronunțând hotărâri judecătorești neîntemeiate. Având în vedere că nu este necesară verificarea unor dovezi suplimentare, circumstanțele pricinii fiind stabilite de instanțele judecătorești inferioare, însă 7 normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărârile instanțelor judecătorești inferioare și a emite o nouă hotărâre prin care se respinge acțiunea inițială și se admite acțiunea reconvențională.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin.(1), lit.b) 445 alin.(3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către reprezentantul Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun. Chișinău, Scorținschi Eleonora. Se casează decizia Curţii de Apel Chișinău din 11 septembrie 2014 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 februarie 2014, prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă. Se emite o nouă hotărâre prin care se respinge acțiunea înaintată de către Bîscal Galina și Bîscal Veaceslav împotriva Primăriei și Consiliului or. Durlești, mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, privind anularea parțială a deciziei Consiliului Local or. Durleşti, mun. Chișinău, nr.2.12.2 din 10.02.2012 „Cu privire la formarea bunului imobil”, pct.1.9, privind formarea bunului imobil cu nr. cadastral 0121102199, amplasat în mun. Chișinău pe str. Podgorenilor 39, or. Durleşti. Se admite acțiunea reconvențională înaintată de Primăria or. Durlești, mun. Chișinău, împotriva lui Bîscal Galina și Bîscal Veaceslav, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Oficiul Cadastrului Teritorial Chişinău privind divizarea cu stabilirea hotarelor generale a bunului imobil amplasat în or. Durleşti, mun.

Chișinău, cu nr. cadastral 121102199, cu suprafaţa de 0,1452 ha, în două bunuri imobile. Se dispune încetarea proprietății comune a Primăriei or.Durlești, mun. Chișinău, Bîscal Galina și Bîscal Veaceslav în privinţa terenului situat în or. Durleşti, str. Podgorenilor 39, nr. cadastral 0121102199. Se dispune stabilirea liniei de hotar a terenului situat în or. Durleşti, str. Podgorenilor 39, nr. cadastral 0121102199, prin divizare proporțională a cotelor deținute conform Proiectului de formare a bunului imobil nr.3205/2012 din 31.05.2012, elaborat de Societatea cu Răspundere Limitată „Gis-Imobil” și recepționat de Întreprinderea de Stat „Cadastru” la 26.11.2012, prin care suprafața terenului cu nr. cadastral 0121102508 revine Primăriei or.

Durleşti, iar suprafața terenului cu nr. cadastral 0121102507,revine lui Bîscal Galina și Bîscal Veaceslav. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 8