Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ra-104/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
4 februarie 2015
Părțile
Daimler AG vs SRL Catol-Lux
Pe scurt
Dreptul conferit de înregistrarea mărcii, despăgubirile

2ra-104/15 — Constatarea încălcării drepturilor exclusive asupra mărcii, repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral

prima instanţă: N. Budăi dosarul nr. 2ra-104/15 DECIZIE 04 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ghenadie Nicolaev Nadejda Toma Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Daimler AG împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Catol Lux” cu privire la apărarea şi stabilirea încălcării drepturilor exclusive asupra mărcii companiei, repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 25 iunie 2014 Daimler AG reprezentat de avocatul Dorian Chiroşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Catol Lux” cu privire la apărarea şi stabilirea încălcării drepturilor exclusive asupra mărcii companiei, repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că Daimler AG, reprezentată prin procură de Dorian Chiroşca, dispune de câteva mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în special marca verbală Mercedes-Benz cu nr. R2228 şi marca verbală cu nr. R2019. Menţionează că conform pct. 19 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM despre practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei privind protecţia proprietăţii industriale şi activităţii de raţionalizare, se va ţine cont de faptul, că pentru mărcile înregistrate pe cale internaţională nu se eliberează certificat. Datele cu privire la aceste mărci vor fi considerate ca veridice dacă corespund datelor din registrul biroului internaţional care a efectuat înregistrarea.

Afirmă că în baza procesului-verbal de percheziţie întocmit de colaboratorul Direcţiei nr. 3 a INI al IGP, la depozitul SRL „Catol Lux”, cu sediul mun. Chişinău, str. Munceşti 73 au fost depistate 47 unităţi de carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor pe care sunt inscripţionate marca „Mercedes-Benz”. Susţine că prin notificarea Biroului Asociat de Avocaţi „Intelect Pro” din 23 mai 2014 s-a constatat că în cadrul cercetării au fost identificate şi ridicate mărfuri 1 susceptibile să aducă atingere unui drept de proprietate intelectuală, şi anume plăcuţe pe care erau inscripţionate fără drept semne identice cu mărcile ce aparţin companiei Daimler AG. Produsele identificate în urma controlului şi reţinute de către organele de cercetare penală au fost vizualizate pe baza fotografiilor realizate şi puse la dispoziţia titularului de către organele de cercetare penală.

S-a confirmat că produse ridicate sunt contrafăcute, deoarece poartă fără drept semne identice cu mărcile companiei Daimler AG. De asemenea, s-a precizat că acestea nu au fost produse şi comercializate cu acordul titularului de marcă sau de către o persoană fizică sau juridică având autorizarea subscriselor în calitate de titulară a mărcilor anterior menţionate. S-a indicat că prejudiciul provizoriu estimat constituie 1410 Euro. Mai indică că în baza demersului nr. INI/3 - 3921 din 10 iunie 2014, parvenit de la IGP al INI Direcţia nr. 3, la 09 iunie 2014 a fost întocmit procesul-verbal nr. MAI 01280573 în privinţa administratorului SRL „Catol Lux”, Igor Ţăran.

Menţionează că conform art. 61 al Legii nr. 38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor, orice persoană fizică sau juridică, alte entităţi interesate care au pretenţii faţă de utilizarea unei mărci înregistrate ori solicitate spre înregistrare sunt în drept să iniţieze acţiune în instanţa judecătorească pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime. Conform art. 16 alin. (1) al Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ (TRIPS) ratificat de Republica Moldova prin Legea nr. 218-XV din 01 iunie 2000, titularul unei mărci de fabrică sau de comerţ înregistrate va avea dreptul exclusiv de a împiedica orice terţi acţionând fără consimţământul său să utilizeze în cadrul operaţiunilor comerciale semne identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau similare celor pentru care marca de fabrică sau de comerţ a fost înregistrată, în cazul în care o astfel de utilizare ar genera un risc de confuzie.

În caz de folosinţă a unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenţa riscului de confuzie va fi prezumată. Remarcă că după cum s-a menţionat, la depozitul SRL „Catol Lux” au fost depistate 47 unităţi de carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor pe care sunt inscripţionate marca „Mercedes-Benz”, semne identice cu cele ale Daimler AG.

Invocă că prin această modalitate de valorificare, se aduce o gravă atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale Daimler AG, cererea de chemare în judecată fiind justificată potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 38-XVI privind protecţia mărcilor, deoarece, în principal, este folosit un semn identic cu marca protejată pentru produse identice cu cele pentru care marca a fost înregistrată (lit. a), iar în subsidiar, este folosit un însemn care, dată fiind identitatea ori similitudinea cu marca protejată ori dată fiind identitatea sau similitudinea produselor cărora li se aplică semnul cu produsele pentru care marca a fost înregistrată, produce în percepţia publicului un risc de confuzie care include şi riscul de asociere (lit. b). În plus, deoarece mărcile Daimler AG au dobândit un renume în RM, prin folosirea unor semne identice cu mărcile, fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului cauzează titularului mărcii un prejudiciu, fapta SRL „Catol Lux” se încadrează şi în ipoteza prevăzută de lit. (c) al art. 9 alin. (1). Afirmă că identitatea sau similitudinea semnului folosit de SRL „Catol Lux” cu mărcile protejate, fiind examinat sub imperiul art. 9 alin. (1) lit. b),

se demonstrează prin 2 faptul că pe motoferestree şi accesorii expuse spre comercializare se regăsesc în mod identic mărcile notorii aparţinând Daimler AG. Cu referire la riscul de confuzie, menţionează că SRL „Catol Lux” foloseşte mărcile Daimler AG pentru acelaşi tip de produse şi anume accesorii. Astfel, acestea sunt de natură să sugereze existenţa unei legături comerciale între SRL „Catol Lux” şi Daimler AG, ceea ce nu există în realitate, concretizate în forma unui contract de licenţă sau orice alt tip de acord privind folosirea unei mărci. Astfel, consumatorul are impresia că există cel puţin o autorizare a titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze produse sub aceiaşi marcă.

Aceste relaţii care se creează în mintea consumatorului aduc prejudicii însemnate titularului mărcii, marca nemaiputând să îşi exercite funcţia sa esenţială, de a distinge produsele şi serviciile unui comerciant de cele ale altui comerciant. Consecinţa acestei modalităţi de folosire a mărcilor Daimler AG este diluarea mărcilor, în condiţiile în care consumatorul ajunge să creadă că pe piaţă există în mod legal atât produse originale, cât şi alternativele unor produse de aceiaşi calitate, dar mai ieftine, ceea ce echivalează cu prejudicierea titularului, având în vedere că produse mai slabe din punct de vedere calitativ apar pe piaţă sub acelaşi semn.

Cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) reiterează că mărcile Daimler AG au dobândit un renume în RM şi prin folosirea unor semne identice cu mărcile sale, fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii, ori folosirea ilegală a mărcilor îi cauzează titularului mărcii un prejudiciu grav. SRL „Catol Lux” profită de renumele mărcilor Daimler AG fără a avea vreun temei legitim în acest sens, obţinând astfel un profit în mod vădit ilicit, prin urmare singurul motiv este asocierea ilicită cu mărcile în cauză şi atragerea clientelei pe această cale.

Susţine că conform prevederilor art. 9 alin. (2) al Legii privind protecţia mărcii, în aplicarea alin. (1) al aceluiaşi articol, titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale, oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn, importul sau exportul produselor sub acest semn. Invocă că prin folosirea de către SRL „Catol Lux”, fără acordul Daimler AG, a unor însemne identice cu mărcile înregistrate aparţinând ultimului, pentru produse identice se aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale acestuia.

Aceste atingeri se resimt şi prin pierderile de ordin material şi moral suferite, care nu pot fi compensate decât prin plata unor despăgubiri reprezentând prejudiciile suferite de Daimler AG ca urmare a actelor de contrafacere săvârşite de către pârât. Consideră că sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale conform art. 1398 Cod civil, prin urmare poate solicita compensarea pierderilor suferite ca urmare a actelor de contrafacere prin primirea unor despăgubiri de ordin material şi moral, drept prevăzut de legislaţia specifică în materie de proprietate intelectuală. Menţionează că Legea privind protecţia mărcilor nr. 38-XVI stipulează că la cererea părţii lezate, pârâtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau având motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale.

La stabilirea despăgubirilor se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi 3 consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pârât şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pârâtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. Remarcă că în ceea ce priveşte cuantumul total al despăgubirilor, precum şi reieşind din prevederile art. 72 al Legii privind protecţia mărcilor, trebuie avut în vedere volumul total al vânzărilor pârâtului în toată perioada de comercializare până la data formulării prezentei cereri.

Respectiv, deoarece complexitatea cazului necesită un probatoriu important, modalitatea exactă de calcul a prejudiciului şi valoarea lui exactă, va fi stabilită în urma probatoriului ce va fi administrat, astfel îşi rezervă dreptul de a modifica cuantumul daunelor. Pentru a stabili prejudiciul material, în coroborare cu art.72 alin. (1) lit. a) al Legii privind protecţia mărcii care stabileşte, că instanţa urmează să ţină cont de consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, consideră că suma de 26000 lei, echivalentul la suma de 1410 Euro, prejudiciul stabilit de către Daimler AG la momentul săvârşirii contravenţiei de SRL „Catol Lux”, constituie beneficiul ratat al companiei.

Indică că preţul mediu a unor astfel de accesorii constituie aproximativ 30 Euro. Invocă că pârâtul i-a cauzat şi daune morale prin simplul fapt că au fost folosite mărcile sale de manieră a induce în eroare consumatorul privind originea produselor, de altfel prin comiterea actului de contrafacere a mărcii are loc diluţia mărcii şi se profită pe nedrept de reputaţia mărcii, care dau naştere la daune morale. Mai mult ca atât, simpla folosire a mărcii de către o firmă concurentă produce un prejudiciu moral titularului mărcii ipso facto sub două aspecte: un prim aspect este legat de activitatea tehnico-economică propriu zisă, de realizare a produsului care implică creativitate şi inovaţie şi un al doilea aspect este legat de activitatea administrativ-judiciară la care a fost obligat Daimler AG pentru a înlătura încălcarea mărcii (notificări, acţiuni în justiţie) şi care reiese din cadrul normal al unei activităţi normale.

Consideră oportună stabilirea unor daune morale în mărime de 52000 lei, acestea constituind din suma prejudiciului material fiind înmulţită cu 2, pe motivul existenţei unor circumstanţe agravante. Astfel, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 2ra-215/14 din 22 ianuarie 2014, SRL „Catol Lux” i-a fost interzis importul a 500 de rame pentru numere de înmatriculare a automobilelor pe care erau inserate marca Mercedez-Benz. Îşi întemeiază acţiunea în baza prevederilor art. art. 9, 61, 69, 72, 73, 83 Legea privind protecţia mărcii, art. 16 alin. (1) Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ (TRIPS), art. 1398 Cod civil.

Solicită constatarea faptului că produsele sechestrate de organele de poliţie de la SRL „Catol Lux” la 07 septembrie 2013 în baza procesului-verbal de percheziţie întocmit de colaboratorul Direcţiei nr. 3 a INI al IGP, şi anume 47 unităţi de carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor pe care sunt inscripţionate marca „Mercedes-Benz”, încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor companiei Daimler AG, adică sunt contrafăcute, interzicerea folosirii neautorizate prin acte de comerţ şi anume: import, export, distribuţie şi orice alt act comercial a 4 mărfurilor cu mărcile Daimler AG, obligarea pe contul pârâtului şi sub supravegherea Serviciului Fiscal de Stat distrugerea produselor sechestrate, obligarea SRL „Catol Lux” de a plăti companiei Daimler AG despăgubiri materiale şi despăgubiri morale în cuantum provizoriu după cum urmează: prejudiciul material - 26000 lei, prejudiciul moral - 52000 lei, precum şi pentru prejudiciul cauzat prin folosirea fără drept pe parcursul activităţii comerciale de către pârât a mărcilor înregistrate aparţinând Daimler AG, astfel încât în situaţia în care nu se poate stabili cu exactitate suma, despăgubiri reprezentând echivalentul valorii minime a unei licenţe, adică 1 %, pentru Daimler AG, obligarea pârâtului de a publica în presă, pe cheltuiala sa, a dispozitivului hotărârii judecătoreşti,

în două publicaţii de circulaţie naţională şi obligarea acestuia la plata onorariului avocatului în sumă de 7500 lei.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014 a fost admisă acţiunea, constatat faptul că produsele sechestrate de organele de poliţie de la SRL „Catol Lux” la 07 septembrie 2013 în baza procesului-verbal de percheziţie întocmit de inspectorul superior Victor Drăguţan colaborator al Direcţiei nr. 3 a INI al IGP şi anume: 47 unităţi de carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor pe care sunt inscripţionate marca „Mercedes-Benz”, încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor companiei Daimler AG, adică sunt contrafăcute, interzisă folosirea neautorizată prin acte de comerţ şi anume: import, export, distribuţie şi orice alt act comercial a mărfurilor cu mărcile Daimler AG, puse în obligaţia SRL „Catol Lux” cheltuielile cu privire la distrugerea produselor sechestrate şi sub supravegherea Serviciului Fiscal de Stat şi încasat de la SRL „Catol Lux” în beneficiul companiei Daimler AG suma de 26000 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 52000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de asistenţa juridică în mărime de 7500 lei.

La 05 noiembrie 2014 SRL „Catol Lux” a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. La fel, a solicitat încasarea din contul intimatului în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o ilegală, deoarece instanţa de judecată a încălcat sau aplicat eronat normele de drept material şi procedural şi au interpretat în mod eronat legea, fapt ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Menţionează că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 s-a dispus constatarea faptului că ramele pentru numere de înmatriculare a automobilelor cu marca protejată Mercedes în număr de 500 bucăţi şi BMW în număr de 200 bucăţi, aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală, totodată s-a dispus de a interzice importul, comercializarea acestora, cu dispunerea distrugerii acestora. Consideră că ramele în număr de 47 bucăţi cu marca Mercedes-Benz, fac parte din numărul de rame în privinţa căror Curtea de Apel cât şi Curtea de Supremă de Justiţie deja s-au expus.

Afirmă că pretenţia intimatului prin care se invocă faptul că mărfurile introduse în ţară de către SRL „Catol Lux” şi depistate de către organele de drept, ca fiind contrabandă în număr de 47 unităţi este neîntemeiată şi contrară circumstanţelor cauzei, întrucât potrivit scrisorii din 11 aprilie 2013 expediată de către Eren Oto Aksesuar, s-a menţionat faptul că compania EREN a expediat mărfuri în corespundere cu factura Invoice nr. 3891 din 25 februarie 2013 şi a contractului nr. 5 în adresa SRL „Catol 5 Lux”. Astfel, au fost expediate accesorii, breloace pentru chei în număr de 750 bucăţi, rame pentru număr - 5200 bucăţi, în corespundere cu factura invoice, însă din greşeală la depozit s-a încărcat rame în număr de 50 bucăţi cu inscripţia Mercedes şi 50 bucăţi cu inscripţia BMW, breloace Mercedes 100 bucăţi şi BMW 50 bucăţi.

Totodată se mai menţionează că în conformitate cu scrisoarea serviciului vamal, datele privind cantitatea de mărfuri nu corespunde realităţii, din care considerent organul vamal urmează de a verifica cantitatea de mărfuri şi de a da un răspuns concret, care mărfuri nu pot fi devamate. După datele EREN sunt următoarele: rame pentru numere Mercedes - 500 bc, rame pentru numere BMW - 200 bc, breloace pentru chei Mercedes - 100 bc, breloace pentru chei BMW - 50 bc. Susţine că prin scrisoarea nr. 28/11-4156 din 08 aprilie 2013, Serviciul Vamal a informat SRL „Catol Lux” că declaraţiile vamale nr. 3029I3748, nr. 3029I3891, nr. 3029I4156 au fost validate în conformitate cu prevederile legii.

Totodată, la 16 aprilie 2013, Biroul Vamal a expediat în adresa SRL „Catol Lux” scrisoarea nr. 28/11-4524 din 16 aprilie 2013, prin ce a indicat că la 12 martie 2013, Biroul Asociat de Avocaţi Intelect Pro, prin scrisoarea nr. 536, a informat Serviciul Vamal că produsele inscripţionate cu mărcile Mercedes în număr de 600 bucăţi şi BMW în număr de 250 de bucăţi au fost confirmate de titularii mărcilor că produsele reţinute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală asupra mărcilor, acestea fiind contrafăcute. Consideră că Daimler AG nu a dovedit faptul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, prin careva probe pertinente, concludente şi verosimile, întrucât Curtea Supremă de Justiţie la 22 ianuarie 2014 s-a expus pe litigiul în cauză, din care considerent în speţă urmează a fi încetat procesul, conform art. 265 lit. b) CPC.

La fel, consideră netemeinică încasarea sumei de 26000 lei cu titlu de prejudiciu material, sumei 52000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 7500 lei, întrucât sumele date au fost încasate fără a fi justificate prin careva probe concludente. Indică că la materialele cauzei nu există nici o probă ce ar demonstra existenţa şi întinderea prejudiciului material şi prejudiciului moral. Cu referire la prevederile art. 1398 Cod civil, menţionează că prima instanţă a dat o interpretare eronată probelor existente la materialele cauzei civile, cât şi a aplicat în mod eronat norma de drept material şi procedural fapt ce a atribuit o soluţie greşită speţei, deoarece în speţă nu rezultă prezenţa tuturor elementelor obligatorii ale răspunderii materiale şi morale.

Consideră că Curtea de Apel fără un temei legal a indicat existenţa elementelor survenirii răspunderii material şi morale. Remarcă că potrivit jurisprudenţei CEDO, art. 6 §1 din Convenţie obligă tribunalele să indice „cu claritate suficientă motivele pe care ele se bazează” (CEDO, cauza Hadjianastassiou vs Grecia din 16 decembrie 1992, seria A, nr. 252, p. 16, § 33). Claritate suficientă ar presupune limpezime în constatările şi concluziile făcute de instanţa de judecată, precum şi lizibilitate în actul de justiţie. Invocă că prima instanţă a examinat cauza şi cu încălcarea principiilor independenţei şi imparţialităţii, astfel dând câştig de cauză intimatului în lipsa unei motivaţii suficiente, şi eronat a interpretat faptul că apelantul nu are pretenţii faţă de intimaţi.

6 Afirmă că hotărârea instanţei de judecată a fost adoptată cu încălcarea art. 239 CPC care prevede că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată La 06 ianuarie 2014, SRL „Catol Lux” a depus recurs suplimentar. În conţinutul cererii de recurs suplimentare menţionează că la 12 august 2013, SRL „Catol Lux” a fost impusă de a încheia contractul nr. 194 de plasare a mărfurilor sub regim de antredepozit vamal cu SRL „Politrans-Broker”, în temeiul căruia a transmis spre păstrare ramele reţinute de către organul vamal.

Susţine că conform scrisorii companiei Eren Oto Akeseuar, s-au depistat careva divergenţe la cantitatea de rame cu şi fără inscripţia BMW şi Mercedes, respectiv prin scrisorile adresate Biroului Vamal şi Serviciului Vamal, a cerut de nenumărate ori stabilirea cantităţii exacte a numărului de rame, care pînă la urmă nu a fost posibil.

Indică că deoarece organul vamal i-a refuzat numărarea ramelor cu şi fără inscripţia BMW şi Mercedes, la data de 25 septembrie 2013, judecătorul Nina Cernat a hotărât de a satisface pe deplin cererea înaintată de către Bazarische Motoren Werke (bmw), Daimler AG împotriva SRL „Catol Lux”, intervenient accesoriu Serviciul Vamal al RM cu privire la constatarea faptului că mărfurile reţinute aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală, interzicerea importului şi comercializării, obligarea distrugerii produselor importate, încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică şi punerea în sarcina Serviciului Vamal a RM, anularea din oficiu a declaraţiilor vamale.

Relatează că în vederea executării hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, privind distrugerea ramelor în număr de 500 de bucăţi Mercedes, BMW în număr de 200 bucăţi, breloace Mersedes în număr de 100 Bucăţi şi 50 bucăţi cu marca BMW a fost încheiat contractului nr. 292 cu întreprinderea Municipală Regia Autosalubritate privind depozitarea deşeurilor solide la gunoiştea municipală, la fel a obţinut avizele de la Centrul Naţional de Sănătate Publică, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia Ecologică Chişinău, Ministerului Mediului a RM.

Astfel, distrugerea mărfurilor date, a fost stabilită pentru data de 10 decembrie 2014, în prezenţa administratorului SRL „Catol Lux”, Igor Ţaran, brokerului vamal Adrian Balan, vameşului Leonid Ţîbuleac, avocatului Andrei Axinte, şi a executorului judecătoresc Cristina Brihuneţ, însă executarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 25 Septembrie 2014, a fost imposibil de efectuat datorită constatării lipsei numărului de rame necesar distrugerii, cât şi constatarea faptului existenţei numerelor de rame fără inscripţia BMW şi Mercedes. Relevă că executorul judecătoresc Cristina Brihuneţ, a întocmit Actul de constatare a faptelor şi stărilor de fapt din 10 decembrie 2014, prin ce s-a constat că în interiorul antredepozitului vamal din bd.

Dacia 49/6, mun. Chişinău, au fost depistate: rame cu inscripţia BMW - 100 bucăţi, rame cu inscripţia Mercedes - 97 bucăţi, breloace cu inscripţia Mercedes - 59 bucăţi, breloace cu inscripţia BMW - 31 bucăţi, rame fără inscripţia BMW şi Mercedes - 492 bucăţi. Este de opinia că cantitatea de rame în număr de 47 cu inscripţia Mercedes-Benz ce a fost ridicată la data de 7 mai 2014, de către colaboratorul de poliţie Octavian Busuioc, în baza procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. 06911143781207646, fac parte din stocul de rame în număr de 500 bucăţi, care din greşeala organului vamal s-au devamat ca rame curate, fără inscripţia BMW/Mercedes, asupra căruia Curtea de 7 Apel Chişinău prin hotărârea sa din 25 septembrie 2013, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2014, odată s-au expus.

Afirmă că la moment organul vamal refuză distrugerea ramelor existente în depozitul din bd. Dacia 49/6, mun. Chişinău, datorită faptului necoincidenţii numărului de rame indicat în hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 cu cel existent în antredepozitul vamal. Invocă dezacordul cu sumele încasate prin hotărârea recurată, considerând că la materialele cauzei nu există nici o probă ce ar demonstra existenţa şi întinderea prejudiciului moral şi material. Cu referire la prevederile art. 1398 Cod civil consideră că prima instanţă a dat o interpretare eronată probelor existente la materialele cauzei civile şi a aplicat în mod eronat norma de drept material şi procedural, adoptând o soluţie greşită speţei.

Prin referinţa depusă la 23 ianuarie 2015, reprezentantul Daimler AG, Dorian Chiroşca a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, Daimler AG, reprezentat de avocatul Dorian Chiroşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Catol Lux” solicitând constatarea faptului că produsele sechestrate de organele de poliţie de la SRL „Catol Lux” la 07 septembrie 2013 în baza procesului-verbal de percheziţie întocmit de colaboratorul Direcţiei nr. 3 a INI al IGP, şi anume 47 unităţi de carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor pe care sunt inscripţionate marca „Mercedes-Benz”, încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor companiei Daimler AG, adică sunt contrafăcute, interzicerea folosirii neautorizate prin acte de comerţ şi anume: import, export, distribuţie şi orice alt act comercial a mărfurilor cu mărcile Daimler AG, obligarea pe contul pârâtului şi sub supravegherea Serviciului Fiscal de Stat distrugerea produselor sechestrate, obligarea SRL „Catol Lux” de a plăti companiei Daimler AG despăgubiri materiale şi despăgubiri morale după cum urmează: prejudiciul material - 26000 lei, prejudiciul moral - 52000 lei, precum şi pentru prejudiciul cauzat prin folosirea fără drept pe parcursul activităţii comerciale de către pârât a mărcilor înregistrate aparţinând Daimler AG, astfel încât în situaţia în care nu se poate stabili cu exactitate suma, despăgubiri reprezentând echivalentul valorii minime a unei licenţe, adică 1 %, pentru Daimler AG,

obligarea pârâtului de a publica în presă, pe cheltuiala sa, a dispozitivului hotărârii judecătoreşti, în două publicaţii de circulaţie naţională şi obligarea acestuia la plata onorariului avocatului în sumă de 7500 lei. 8 Fiind investită cu judecarea litigiului în speţă, prima instanţă justificat şi amplu argumentat s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor importante pentru soluţionarea pricinii şi temeinic a ajuns la concluzia admiterii acţiunii. În susţinerea concluziei adoptate, instanţa de recurs reţine că din conţinutul materialului probator anexat la materialele pricinii rezultă cu certitudine că conform Bazei de date deţinută de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM, compania Daimler AG, Germania are înregistrate mărcile verbale Mercedes-Benz cu nr. R 2019 şi respectiv nr. R 2228 (f. d. 11-13).

Este incontestabil şi faptul că conform procesului-verbal de percheziţie din 06 mai 2014 întocmit de Inspectoratul Naţional de Investigaţii a Inspectoratului General de Poliţie, în cadrul percheziţiei efectuate în depozitul SRL „Catol Lux” amplasat în or. Chişinău, str. Munceşti 73, au fost identificate carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare în număr de 47 pe care erau aplicate semne ale mărcii „Mercedes-Benz”, protejate pe teritoriul RM (f. d. 14, 15). Prin răspunsul Direcţiei nr. 3 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii a Inspectoratului General de Poliţie nr. INI/3-3921 din 10 iunie 2014 la fel s-a confirmat că în urma efectuării percheziţiei la depozitul SRL „Catol Lux” din mun.

Chişinău, str. Munceşti, 73 au fost depistate 47 unităţi de carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor pe care sunt inscripţionate marca „Mercedes-Benz”, care se păstrau pentru comercializare, bănuite a fi contrafăcute, prin faptul că se utilizează ilicit marca comercială protejată prin Legea nr. 38 privind protecţia mărcilor.

Totodată prin răspunsul dat s-a menţionat că la 09 iunie 2014 a fost întocmit procesul-verbal nr. MAI 01280573 în privinţa administratorului SRL „Catol Lux”, Igor Ţăran, materialele acumulate fiind expediate în instanţa de judecată (f. d. 18). Potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. (1) al Legii privind protecţia mărcilor, nr. 38 din 29 februarie 2008, orice persoană fizică sau juridică, alte entităţi interesate care au pretenţii faţă de utilizarea unei mărci înregistrate ori solicitate spre înregistrare sunt în drept să iniţieze acţiune în instanţa judecătorească pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime. Iar conform prevederilor art. 9 alin. (1) al aceleiaşi Legi, înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia.

Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţământul său un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată, un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă, un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată când aceasta din urmă a dobândit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.

Raportând prevederile normelor enunţate la circumstanţele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră ca întemeiată concluzia primei instanţe cu privire la faptul că acţiunile SRL „Catol Lux” aduc o gravă atingere drepturilor de proprietate intelectuală companiei Daimler AG, 9 deoarece utilizând carcasele din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare cu semne identice ale companiei Daimler AG, în percepţia publicului se produce un risc de confuzie sau asociere cu renumele mărcii „Mercedes-Benz”, dobândit de către companiei Daimler AG pe teritoriul RM, astfel cauzând titularului mărcii înregistrate atât prejudiciu material cât şi moral.

Nu este întemeiată critica recurentului SRL „Catol Lux” precum că ramele în număr de 47 bucăţi cu marca Mercedes-Benz, depistate de către Inspectoratul Naţional de Investigaţii a Inspectoratului General de Poliţie la 06 mai 2014 fac parte din lotul de 500 rame în privinţa căror Curtea de Apel Chişinău s-a expus deja prin hotărârea din 25 septembrie 2013, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2014, din care considerent în speţă urmează a fi încetat procesul, conform art. 265 lit. b) CPC.

Asta deoarece, pe lângă faptul că SRL „Catol Lux” nu a demonstrat prin probe veridice că cele 47 de rame pentru plăcuţele de înmatriculare cu semnele mărcii Mercedes-Benz fac parte din lotul de 500 de bucăţi, care au constituit deja obiect de examinare în instanţa de judecată, materialul probator denotă incontestabil că 47 de rame, care constituie obiectul acţiunii în speţă, au fost depistate de Inspectoratul Naţional de Investigaţii a Inspectoratului General de Poliţie în depozitul SRL „Catol Lux” situat pe str. Munceşti, 73 mun.

Chişinău, pe când 500 bucăţi de rame, la care face referire recurentul, au fost plasate sub regim de antrepozit vamal, în baza contractului nr. 194 din 12 august 2013 încheiat între SRL „Catol Lux” şi Politrans-Broker SRL, fiind plasate spre păstrare în antrepozitul vamal care aparţine Politrans-Broker SRL, fapt ce direct rezultă chiar din cererile SRL „Catol Lux” din 22 aprilie 2014 şi 01 septembrie 2014 în adresa Biroului Vamal Chişinău (f. d. 39, 46). Distinct de cele menţionate mai sus, fiind stabilit cu certitudine că SRL „Catol Lux” a încălcat dreptul de proprietate intelectuală a Daimler AG în privinţa mărcilor verbale „Mercedes-Benz” nr. R 2228 şi nr. R 2019, având în susţinere prevederile art. 69 alin. (1) al Legii privind protecţia mărcilor, prima instanţă corect a admis pretenţiile Daimler AG cu privire la interzicerea folosirii neautorizate prin acte de comerţ şi anume: import, export, distribuţie şi orice alt act comercial al mărfurilor cu mărcile reclamantului, precum şi obligarea SRL „Catol Lux” de a distruge produsele sechestrate sub supravegherea Serviciului Fiscal de Stat.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 72 alin. (1) al Legii privind protecţia mărcilor, stabilesc că la cererea părţii lezate, pârâtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau având motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pârât şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă.

Prin prisma normei enunţate, se constată a fi corectă şi soluţia primei instanţe cu privire la încasarea de la SRL „Catol Lux” în beneficiul societăţii Daimler AG a prejudiciului material în mărime de 26000 lei, reieşind din preţul de 30 euro a unei 10 carcase din masă plastică pentru plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor la momentul depistării încălcării, prin urmare suma dată constituind în sine paguba reală pricinuită Daimler AG ca urmare a încălcării dreptului asupra mărcii deţinute pe teritoriul Republicii Moldova.

În consecinţă, se stabileşte şi temeinicia soluţiei primei instanţe cu privire la încasarea prejudiciului moral de la SRL „Catol Lux” în beneficiul Daimler AG, prima instanţă corect constatând, în acest sens, că prin folosirea mărcii deţinute de Daimler AG pe teritoriul Republicii Moldova, SRL „Catol Lux” a comis acţiuni de inducere în eroare a consumatorului referitor la originea produselor, profitând pe nedrept de reputaţia acesteia, fapt care indiscutabil indică la cauzarea unei daune morale Daimler AG, ca titular al mărcii „Mercedes-Benz”. De altfel, instanţa de recurs relevă că suma de 52000 lei încasată de prima instanţă, este una ce poate fi considerată ca o satisfacţie echitabilă adusă societăţii Daimler AG.

În circumstanţele descrise, se atestă că referirea recurentului la faptul că prima instanţă a admis acţiunea fără a avea careva probe pertinente şi admisibile ce ar demonstra existenţa şi întinderea prejudiciului material şi prejudiciului moral, sunt pur declarative. Or, SRL „Catol Lux” nu a prezentat probe, în sensul prevederilor art. 118 alin. (1) CPC, care statuează că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, ce ar demonstra temeinicia invocărilor sale.

În conexiunea celor relatate şi având în susţinere prevederile art. art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) CPC, instanţa de recurs consideră că întemeiat de către prima instanţă a fost încasat din contul SRL „Catol Lux” în beneficiul Daimler AG suma de 7500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică, or acestea au fost confirmate prin bonul de plată anexat la materialele pricinii (f. d. 103). Faţă de cele ce preced, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs în sensul celor descrise.

Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe este întemeiată, iar motivele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Daimler AG împotriva Societăţii cu 11 Răspundere Limitată „Catol Lux” cu privire la apărarea şi stabilirea încălcării drepturilor exclusive asupra mărcii companiei, repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ghenadie Nicolaev Nadejda Toma Ala Cobăneanu 12

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.