3ra-130/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-130/15 prima instanţă: A. Gafton instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna și I. Cimpoi ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Vicol Veaceslav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vicol Veaceslav împotriva Consiliului și Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Vicol Veaceslav, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 03 aprilie 2014, c o n s t a t ă: La 12 decembrie 2011 Vicol Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăriei mun. Chișinău, privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii Vicol Veaceslav a invocat că, este veteran al acțiunilor de război din Afganistan, iar în baza scrisorii de garanție nr. 04-109/1605 din 25 august 2005, Primăria mun. Chișinău a dispus garantarea executării obligațiilor reclamantului în vederea rambursării a 50% din creditul preferențial ce urma a fi acordat acestuia în temeiul contractului de credit încheiat între Banca Comercială “Banca de Economii” Societate pe Acțiuni și reclamant în sumă de 82000 lei, pe un termen de 5 ani, pentru procurarea unui spațiu locativ.

Indică Vicol Veaceslav că pentru a beneficia de credit, acesta urma să pună în gaj apartamentul său, iar pentru procurarea altui apartament era necesar să vândă imobilul ce îl deţinea în proprietate şi care deja era gajat, prin urmare reclamantul a fost în imposibilitate de a îndeplini operaţiunile respective, prevăzute de legislație în acea perioadă. Afirmă reclamantul că după adoptarea hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 836 din 13.09.2010 cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni, Vicol Veaceslav a recepționat răspunsul Primăriei mun. Chişinău nr.V-10266/10 din 02.11.2010 prin care i-a fost comunicat că poate beneficia de o indemnizaţie în cuantum de 41000 lei.

Menționează Vicol Veaceslav că la 16 noiembrie 2011 a primit răspunsul Primăriei mun. Chișinău nr. V-1026610, prin care i-a fost refuzată acordarea 1 indemnizației sus-indicată, pe motiv că Comisia pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizaţii pentru îmbunătățirea condițiilor de trai a decis că familia sa este asigurată cu spaţiu locativ. Susține reclamantul că, nu este de acord cu constatarea Comisiei respective, deoarece a primit apartamentul cu două odăi pentru patru membri a familiei sale, împreună cu soţia şi cele două fiice, fară excluderea sa din rândul persoanelor care necesită îmbunătăţirea condiţiilor locative de trai de la locul său de trai. Indică Vicol Veaceslav că conform Codului cu privire la Locuințe al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, familia se consideră asigurată cu spațiu locativ dacă fiecărui membru îi revine a cîte 8 m2, însă familia sa nu dispune de asemenea suprafață pentru fiecare membru.

Invocă reclamantul că prevederile nici legale aplicabile speței respective și nici actele administrative ale Primăriei mun. Chișinău nu au putere retroactivă, totodată în prezent în apartamentul său mai domiciliază încă două persoane, ginerele şi nepoţelul, iar fiecărui membru îi revine mai puţin de 6 m2. Solicită Vicol Veaceslav obligarea pîrîților de a emite actul administrativ privind acordarea creditului preferențial în sumă de 41000 lei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2800 lei, a prejudiciului material în sumă de 9600 lei și a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2012 acțiunea a fost respinsă (f.d. 60-65).

Prin decizia Curți Supreme de Justiție din 10 mai 2012 a fost admis recursul declarat de Vicol Veaceslav cu casarea hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2012 și transmiterea pricinii spre rejudecare în aceeași instanță în alt complet de judecată (f.d. 77, 78-81). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2012 s-a dispus atragerea în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului, a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova (f.d. 98). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2013 s-a dispus transmiterea pricinii spre examinare în fond, după competență jurisdicțională și teritorială în Judecătoria Centru, mun. Chișinău (f.d. 114). Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 24 septembrie 2013, s-a dispus atragerea în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului, a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova (f.d. 124). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 aprilie 2014 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 146-148). La 15 octombrie 2014 Vicol Veaceslav, a depus în instanța de apel cerere de concretizare a pretențiilor solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 aprilie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri privind obligarea Consiliului mun. Chișinău de acordare în beneficiul lui Vicol Veaceslav a indemnizații uncie în sumă de 41000 lei (f.d. 169). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de Vicol Veaceslav cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 03 aprilie 2014 (f.d. 179, 180-183). La 04 decembrie 2014 Vicol Veaceslav a depus recurs solicitînd casarea hotărîrilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acțiunii. 2 În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Astfel recursul declarat la 04 decembrie 2014 este depus în termen. În motivarea recursului Vicol Veaceslav a invocat că instanţele ierarhic inferioare au examinat pricina superficial, fiind încălcate normele de drept material, reiterînd circumstanțele invocate anterior în prima instanță și în instanța de apel. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, în limitele invocate în cererea de recurs depusă de Vicol Veaceslav, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul respectiv, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 24 decembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 19 ianuarie 2015 intimații Consiliul și Primăria mun. Chișinău au depus referință prin care au solicitat respingerea recursului declarat de Vicol Veaceslav și menținerea hotărîrilor instanțelor inferioare.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 432alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Vicol Veaceslav în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. 3 Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Totodată instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vicol Veaceslav, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Vicol Veaceslav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4