2ra-38/15 — Executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: M. Muruianu dosarul nr.2ra - 38/15 instanţa de apel: D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc DE CIZIE 28 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător Svetlana Novac judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru Oleg Sternioală, Clevadî Valentina studiind recursul declarat de către Munteanu Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Constantin către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Bezede Vladimir cu privire la apărarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 , prin care apelul declarat de Munteanu Constantin s-a respins ca neîntemeiat şi s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 octombrie 2013 şi s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins acţiunea ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 06 august 2013, reclamantul Munteanu Constantin s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Ministerul Justiţiei al RM, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Bezede Vladimir, cu privire la apărarea dreptului la executarea în termen rezonabil a unei hotărârii judecătoreşti, în temeiul Legii nr. 87 din 21.04.2011, solicitând constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a Hotărârii Judecătoriei Căuşeni nr. 2-716/11 din 31 mai 2011, pronunţată pe cauza Munteanu Constantin către Ursu Petru, Dormenco Vasile, Garea Mihai privind revendicarea bunurilor proprietate privată şi încasarea despăgubirilor, încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Munteanu Constantin a despăgubirilor morale în legătură cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti în cuantum de 1800 euro, echivalentul în lei moldoveneşti,

încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Munteanu Constantin a despăgubirilor materiale în legătură cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti în cuantum de 16314 lei şi recuperarea a cheltuielilor de asistenţă juridică în valoarea de 3300 lei. 1 În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat, a acţionat în instanţa de judecată pe Ursu Petru, Ganea Mihail şi Dormenco Vasile, care au ocupat abuziv terenul deţinut de acesta legal cu titlu de proprietate şi la 31 mai 2011 Judecătoria Căuşeni a pronunţat hotărârea nr. 2-716 de admitere a acţiunii cu evacuarea pârâților de pe terenul ocupat abuziv, încasarea în mod solidar de la pîrîţi a cheltuielilor de judecare a cauzei în valoare de 450 lei şi a despăgubirilor morale în cuantum de 3000 lei de la fiecare pîrît.

La 10 iunie 2011 executorului judecătoresc Vladimir Bezede au fost prezentate 7 titluri executorii privind executarea dispozitivului hotărârii nr. 2-716 din 31 mai 2011. La 10 iunie şi 28 iunie 2011 executorul judecătoresc a obligat creditorul să avanseze executarea hotărârii judecătoreşti, iar la 13 iunie şi 29 iunie 2011 prin intermediul băncii reclamantul a avansat executarea hotărârii achitând suma de 2745 lei şi respectiv 1490 lei. Afirmă că, la 19 iulie 2011 executorul judecătoresc s-a deplasat la faţa locului şi a întocmit procesul-verbal despre acţiunea întreprinsă în vederea executării hotărârii judecătoreşti privind evacuarea debitorilor de pe terenul ocupat abuziv. Debitorii Ursu Petru, Dormenco Vasile, Garea Mihai au fost prezenţi la momentul demontării gardului, însă nu au semnat procesul-verbal.

Potrivit procesului-verbal din 19 iulie 2011 executorul urma să atragă specialistul OCT Căuşeni pentru a stabili hotarele terenului revendicat prin hotărâre judecătorească, dar după plecarea executorului judecătoresc debitorii au instalat din nou gardul şi au ocupat terenul adjudecat din str-la II Gagarin 1/4, or. Căuşeni. Susţine că, dînsul a efectuat înregistrările foto şi a informat executorul judecătoresc despre cele produse, dar cu toate acestea hotărârea judecătorească a rămas timp de trei ani fară executare şi în aceste împrejurări reclamantul se consideră lezat în dreptul la proprietate, dreptul la un proces echitabil, cu executarea în termen rezonabil şi solicită instanţei despăgubirea lui în deplină măsură.

Mai menţionează că din motivul neexecutării hotărârii judecătoreşti în partea ce vizează restituirea terenului reclamantul nu a avut şi nu are pînă în prezent posibilitate să efectueze lucrările planificate de construcţie a casei de locuit, sau să- şi realizeze atributul de dispoziţie asupra terenului deţinut cu titlu de proprietate. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013, s-a admis parţial acţiunea înaintată de Munteanu Constantin către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Bezede Vladimir, cu privire la apărarea dreptului la executarea în termen rezonabil a unei hotărârii judecătoreşti, în temeiul Legii nr. 87 din 21.04.2011.

S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Munteanu Constantin la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Căuşeni nr. 2-716/11 din 31 mai 2011. S-a încasat de la bugetul de stat în folosul reclamantului Munteanu Constantin cheltuielile de asistenţă juridică în suma de 1500 lei. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 , apelul declarat de Munteanu Constantin s-a respins ca neîntemeiat şi s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei. S-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 octombrie 2013 şi s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins acţiunea ca neîntemeiată 2 Invocând ilegalitatea deciziei la 19.09.2014 Munteanu Constantin a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 şi casarea partială a hotărârii Judecătoriei Buiucani din 25 octombrie 2013 în parte ce vizează respingerea cerinţelor cu privire la încasarea despăgubirilor cu adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi nu a elucidat pe deplin cirmustanţele cauzei. Prin urmare, menţionează că instanţele judecătoreşti neobiectiv, nu sub toate aspectele unilateral şi cu precădere în interesele intimatului au examinat cauza, negând şi respingând un şir de circumstanţe importante.

Menţionează recurentul că Curtea de Apel Chişinău nu a aplicat dispoziţiile Codului de executare în vederea aprecierii acţiunilor executorului judecătoresc. În obiecţiile înaintate au fost invocate dispoziţiile art. 74 din Codul de executare al RM, însă instanţa nu a motivat de ce acestea nu sunt relevante cazului. La fel, nu a fost justificată omisiunea executorului judecătoresc de a întreprinde măsurile de executare forţată precum sunt prevăzute de art. 74 din CE. De asemenea mai indică recurentul că atît în nota informativă a executorului, cît şi în referinţa MJ se menţionează că titlurile privind încasarea sumelor adjudecate se află în procedura executorului judecătoresc, iar un act de verificare la domiciliul debitorilor a bunurilor susceptibile urmăririi nu a fost efectuat nici pînă în prezent.

Mai indică recurentul că executorul urma să emită încheierea şi s-o comunice recurentului, oferindu-i dreptul de contestare în instanţa de judecată, fapt care nu a fost realizat. Susţine că statul, prin intermediul instituţiilor sale nu a întreprins masuri eficiente pentru executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti atît de evacuare a persoanelor de pe terenul ocupat abuziv, cât şi de încasarea a sumelor băneşti adjudecate şi urmează să poarte răspundere pentru întârzierea executării mai mult de 4 ani a titlurilor executorii. În viziunea recurentului instanţa de judecată urma să constate că depăşirea termenului rezonabil de executare a hotărârii a dus nu numai la violarea art. 6 § 1 din CEDO dar şi la violarea art. 1 din Protocolul I la CEDO „Dreptul la proprietate”, art. 8 „Dreptul la viaţa privată şi de familie”.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada recepţionării de către recurent a deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărârii primei instanţe în partea respingerii cererii privind încasarea prejudiciului moral şi casarea integrală a deciziei instanţei 3 de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acţiunii în partea încasării prejudiciului moral, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunțând o nouă hotărâre. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa a ajuns la concluzia că acţiunile întreprinse de executor nu pot fi considerate pe măsura suficiente de a demonstra faptul neîncălcării dreptului reclamantului la executarea în termen rezonabil a hotărârii.

De asemenea a reţinut că potrivit art. 5, alin (12) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Astfel în speţă prima instanţă a atestat că constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti este suficientă pentru satisfacţia morală a reclamantului. Instanţa de apel a respins apelul declarat de Munteanu Constantin şi a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013 şi s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. În motivarea deciziei instanţa de apel a indicat că Legea nr 87 din 21.04.2011 nu acordă dreptul în mod automat la acordarea prejudiciilor, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege. Verificînd legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiată decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel Instanţa de recurs menţionează că potrivit articolul 2 alin.(l) Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform art.4 alin.(2) al aceleiaşi Legi, instanţa de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătoreşti prezintă Ministerului Finanţelor un raport motivat privind modul de 4 respectare a termenului rezonabil şi, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar, iar al.(3) al acestui articol stipulează că raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris şi va conţine: numele şi prenumele judecătorului , ale reprezentantului autorităţii implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorităţii responsabile de executarea hotărârii judecătoreşti; date despre acţiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare şi motivarea acestora; date despre acţiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului rezonabil.

Sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Finanţelor al RM. Din actele pricinii rezultă că la 18 iunie 2013 Munteanu Constatntin s-a adresat executorului Vladimir Bezede cu o cerere privind aplicarea măsurilor de urgentare a executării hotărîrii judecătoreşti (f.d 5-6). Potrivit art. 2 alin. (1) Legea privind executorii judecătoreşti nr. 113 din 17 iunie 2010, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de prezenta lege şi de alte legi.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită. De asemenea, conform art. 8 lit. a) Legea privind executorii judecătoreşti nr. 113 din 17 iunie 2010 executorul judecătoresc este obligat să aibă un rol activ pe parcursul întregului proces de executare, depunâ nd efort pentru realizarea prin mijloace legale a obligaţiei prevăzute în documentul executoriu, respectâ nd drepturile părţilor în procedura de executare şi ale altor persoane interesate. Din tot cumulul probelor prezentate de părţi şi administrate în cadrul procesului judiciar se observă că executorul judiciar nu a întreprins un număr impunător de acţiuni în vederea executării hotărîrii.

În raportul prezentat de către executorul judecătoresc Bezede Vladimir din 31.08.2013 se indică că la data de 10.06.2011 au fost intentate procedurile de executare întru executarea silită a titlului executoriu privind încasarea sumei de cîte 3000 lei de la Petru Ursu, Dormenco Vasile, Garea Mihai în beneficiul lui Munteanu Constantin (f.d. 80, f.d. 83, f.d.85), de executare silită a titlului executoriu privind evacuarea lui Petru Ursu, Dormenco Vasile, Garea Mihai de pe terenul cu nr. cadastral 270120317 (f.d. 82, f.d.84, f.d.87). Iar la data de 03.08.2011 procedurile de executare privind evacuarea debitorilor Ursu Petru, Dormenco Vasile, Garea Mihai au fost încetate (f.d 73 – 74). Istanţa de recurs reţine că la materialele cauzei nu sunt anexate actele executorului judecătoresc care confirma acţiunile acestuia în vederea executării hotărîrii.

Or, potrivit art.74 CE , executarea silită se efectuează prin: a) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) în numerar ale debitorului; b) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) de pe conturile bancare ale debitorului; 5 c) urmărirea bunurilor debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri şi prin vînzarea sau administrarea lor silită; d) urmărirea salariului, pensiei, bursei şi altor venituri ale debitorului; e) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) şi bunurilor debitorului care se află la terţi; f) ridicarea de la debitor şi predarea către creditor a obiectelor indicate în documentul executoriu; g) alte măsuri prevăzute de lege. Aşadar instanţa de recurs constată că executorul judecătoresc nu a interprins careva acţiuni pentru executarea în termen rezonabil a hotărării din 31.05.2011, or acesta urma să se conformeze procedurii de executare prevazută de Codul de executare.

Pînă în prezent hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 31 mai 2011 prin care s-a admis acţiunea privind evacuarea pârâților de pe terenul ocupat abuziv, încasarea în mod solidar de la pîrîţi a cheltuielilor de judecare a cauzei în valoare de 450 lei şi a despăgubirilor morale în cuantum de 3000 lei de la fiecare pîrît, nu a fost executată.

Referitor la pretenţiile privind încasarea prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial şi de contencios adminsitrativ reţine că instanţa de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia de a le respinge, or în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) a Legii nr. 87 din 21.04.2011, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Conform art. 5 alin. (1) a Legii nr. 87 din 21.04.201, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. Tot aici se reţine că, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Instanţa consideră necesar de relatat că, acordarea unor sume, atunci cînd circumstanţele cauzei o cer, în vederea reparării daunei morale, are scop de remediu echilibrat şi, în nici un caz, nu trebuie să reprezinte un mijloc de îmbogăţire fără justă cauză din contul statului.

Cu privire la cerinţa recurentului de percepere a prejudiciului moral în sumă de 3000 lei, instanţa consideră ca fiind o pretenţie absolut întemeiată şi necesară , or constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nu întotdeauana este suficientă pentru satisfacţia morală a reclamantului, avînd în vedere durata executării şi miza ei pentru reclamant. 6 Privitor la cerinţa încasării cheltuielilor de judecată, instanţa de recurs reţine că, conform prevederilor art.96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Astfel, având în susţinere prevederile normelor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că prima instanţă corect a ajuns şi la concluzia acordării lui Munteanu Constantin a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuielie de asistenţă juridică, ca fiind o sumă suficientă în vizuinea instanţei pentru acoperirea cheltuielilor pentru avocat, luînd îăn calcul coomplexitatea litigiului. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale, iar argumentele invocate de către recurent sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Munteanu Constantin şi de a casa integral decizia instanţei de apel şi partial hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art.427 lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Munteanu Constantin. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014. Se casează parţial hotărârea Judecătoriei Buiucani din 25 octombrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Constantin către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Bezede Vladimir cu privire la apărarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti în partea respingerii cerinţelor cu privire la încasarea prejudiciului moral şi în această parte se emite o hotărâre nouă prin care: Se încasează în beneficiul lui Munteanu Constantin din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest hotărârea primei instanţe se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 7 8