2ra-33/15 — Rezoluţiunea contractului de antrepriză, recuperarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă:N. Arabadji dosarul nr. 2ra-33/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliță, A. Pahopol DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „AxelaVit”, reprezentată de avocatul Roman Pascari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Borzina împotriva Societății cu Răspundere Limitată „AxelaVit” cu privire la rezolvirea contractului de antrepriză, încasarea sumei, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvenţională a Societăți cu Răspundere Limitată „AxelaVit” împotriva Ecaterinei Borzina cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţilor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Borzina Ecaterina, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 decembrie 2012 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 23 iulie 2009, Borzina Ecaterina, reprezentată de SRL „Domino Iure” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „AxelaVit” cu privire la rezolvirea contractului de antrepriză, încasarea sumei, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, la 16 februarie 2009 a încheiat cu SRL „Axela Vit” contractul de antrepriză nr. 006. Conform pct. 4.1 al contractului, a achitat suma de 33 750 lei cu titlu de avans, iar antreprenorul conform punctului 3.1, s-a obligat ca în decurs de o lună de la data luării măsurărilor să îndeplinească comanda de confecționare a mobilei.

Menționează că necătând că toate măsurările au fost întreprinse, executarea corespunzătoare a mobilei, din motive evident neîntemeiate, nu a fost executată. Mai mult ca atât, a fost confecţionată o mobilă parametrii căreia nu corespund cu bucătăria comandată, neajunsul care până la data adresării în instanța de judecată nu fost înlăturat. Susține că la 26 iunie 2009, a expediat în adresa pârâtului o cerere prealabilă privind rezoluţiunea contractului de antrepriză nr. 006 din 16 februarie 2009, însă 1 ultimul nu a reacţionat la adresarea sa, motiv care şi a servit înaintarea acţiunii în judecată. Afirmă că, pârâtul prin neexecutarea obligaţiunilor sale contractuale i-a cauzat tulburări psihice, insomnii şi stres, pricinuindu-i un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 10 000 lei.

Solicită rezoluţiunea contractului de antrepriză nr. 006 din 16 februarie 2009, obligarea SRL „AxelaVit” să-i restituie suma de 33 750 lei achitată în avans, încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 4 015 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. La 16 aprilie 2010 SRL „AxelaVit” a depus acțiune reconvențională împotriva Ecaterinei Borzina cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţilor. În motivarea acțiunii reconvenționale SRL „AxelaVit” a indicat că, la 16 februarie 2009, a fost încheiat contractul de antrepriză nr.006 cu Borzina Ecaterina, suma totală a contractului constituind 72 900 lei. Conform pct. 3.1 al contractului, întreprinderea s-a obligat să confecţioneze o bucătărie în termen de o lună din momentul luării dimensiunilor.

Menționează că pe parcursul executării comenzii Borzina Ecaterina a solicitat mai multe modificări a proiectului de bază aprobat la începutul lucrărilor, iar fiind chemată pentru a vizualiza efectuarea lucrărilor nu se prezenta în termen, iar prezentând-se solicita diferite modificări în proiectul lucrării, fapt care a reținut procesul de confecţionare. În pofida acestor circumstanțe bucătăria a fost finisată, însă Borzina Ecaterina a refuzat să o recepţioneze şi să achite datoria ce rezultă din contract. Solicită încasarea de la Borzina Ecaterina în beneficiul SRL „AxelaVit” datoria formată în baza contactului de antrepriză nr.006 din 16 februarie 2009 în mărime de 39 150 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 28 decembrie 2012, acţiunea inițială a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a fost admisă fiind încasat din contul Ecaterinei Borzina în beneficiul SRL „AxelaVit” suma de 39 150 lei cu titlu de datorie şi suma de 1 175,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în toatal suma de 40 325 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 august 2013, a fost respins apelul declarat de către Borzina Ecaterina și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2014 a fost admis recursul declarat de către Borzina Ecaterina, casată decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de către Borzina Ecaterina, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, fiind reziliat contractul de antrepriză nr. 006 din 16 februarie 2009 încheiat între Borzina Ecaterina și SRL „Axela Vit” și încasat de la SRL „AxelaVit” în beneficiul Ecaterinei Borzina suma de 33 750 achitată cu titlu de avans, suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5 283 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, inclusiv suma de 3 000 lei pentru asistența juridică, suma de 1015 lei pentru taxa de stat în prima instanță, 760 lei pentru cererea de apel și 508 lei pentru cererea de recurs.

În rest acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate. 2 La 06 octombrie 2014, SRL „AxelaVit”, reprezentată de avocatul roman Pascari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul SRL „AxelaVit” a invocat că instanța de apel a încălcat esențial normele de drept material, fapt ce a dus la emiterea unei hotărâri ilegale și neîntemeiate. Menționează că reieșind din prevederile art. 617 a. (1, 4) Cod civil, creditorul trebuie să someze debitorul, adică să-i pretindă executarea obligaţiei ajunse la scadenţă, iar debitorul se va considera în întârziere numai dacă nu a executat obligaţia sa, ca urmare a somaţiei, această procedură imperativă fiind necesară atunci când creditorul consideră că debitorul tergiversează o executare care mai este încă posibilă.

Însă la caz, nici contractul de antrepriză și nici un alt înscris existent în acest sens la dosar, nu conţine nici o dată concretă, care să demonstreze că pentru antreprenor a expirat termenul pentru executare. Consideră că instanţa de apel urma să privească cazul din speţă, inclusiv pornind de la norma de drept citată, care obligă creditorul să efectueze o somare în sensul punerii debitorului prestaţiei de a confecţiona în întîrziere. Iar, dat fiind faptul că Borzina Ecaterina nu a efectuat nici o somare în sensul prevăzut de lege, prin care să-1 informeze pe antreprenor despre întîrziere a sa în executarea obligaţiilor, instanţa de apel urma să determine cel puţin cauza ce îndreptăţeşte convingerile clientei în ineficacitatea unei astfel de somări.

Mai relevă că instanța de apel nu a aplicat la caz prevederile art. 575 Cod civil or, în dependenţă de respectarea prevederilor acestui articol se apreciază dacă părţile şi-au executat obligaţia în termen sau sunt în întârziere. La fel, consideră că instanța de apel a omis să aplice la caz şi prevederile art. 727, art. 572 alin. (2) Cod Civil și nu a probat, în conţinutul deciziei sale regulile enunţate la aceste norme și anume care este data calendaristică concretă la care recurentul urma să confecţioneze mobila comandată şi care ar demonstra încălcarea obligaţiei antreprenorului de a executa mobila în momentul stabilit.

Totodată, invocînd prevederile pct. 5 al Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executare necorespunzătoare a obligațiilor pecuniare, cu excepția celor izvorâte din contractul de credit bancar sau împrumut nr. 9 din 24 decembrie 2010, menționează că prin nelivrarea mărfurilor, neprestarea serviciilor se va înţelege manifestarea unui comportament din partea persoanei obligate care ar permite de a concluziona lipsa intenţiei de executare.

Prin urmare, susține că inexistența unei date calendaristice care ar enunța despre executarea obligației nu-i poate fi imputată SRL „AxelaVit”, pe cînd prima instanță cu referire la prevederile art. 946 al Codului Civil corect și întemeiat a ajuns la concluzia de a o obliga pe Borzina Ecaterina la executarea obligaţiilor sale contractuale, derivate din contractul de antrepriză și anume achitarea preţului pentru bucătăria comandată. De asemenea, cu referire la prevederile art. 668 Cod civil, afirmă că părţile legate printr-un contract trebuie să-şi execute obligaţiile asumate, ca şi cum acestea ar rezulta din lege și chiar deși textul legii nu prevede, contractul legal încheiat se impune nu numai părţilor, ci şi instanţei judecătoreşti, în cadrul litigiului între părţi dedus în faţa sa.

3 Menționează că logica includerii acestui articol de către legiuitor se întemeiază pe raţiunea de a asigura stabilitate raporturilor juridice născute din actele juridice, dacă partea sau părţile ar putea să nu ţină seama şi să nu se conformeze consimțământului dat, s-ar ajunge la o domnie a nesiguranţei în circuitul civil. Mai ales că în cadrul examinării cauzei, instanţa de fond a constatat că SRL „AxelaVit” şi-a onorat obligaţiile contractuale, prevăzute de contractul de antrepriză, şi a finisat producerea mobilei, fapt ce a fost demonstrat prin declaraţiile martorului Vieru Ion și pozele anexate la materialele dosarului, cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Borzina, în care se invocă pretenţia de necorespundere a mobilei cu mărimile odăii unde aceasta urma a fi amplasată, precum și prin faptul că, mobila - obiect al contractului de antrepriză, pînă la momentul de faţă se află la sediul antreprenorului, fapt ce poate fi oricînd reconfirmat şi reverificat.

Drept urmare, consideră că în cadrul examinării cauzei a fost probată integral solicitarea SRL „AxelaVit” în privința încasării costului mobilei confecţionate, iar această solicitare are aportul juridic al normelor corespunzătoare ale Codului Civil al Republicii Moldova, căruia instanţa de apel neîntemeiat nu i-a oferit aprecierea corespunzătoare. În context, invocând prevederile art. 735, 738, 709 alin.(1), (2), (3) Cod Civil și art.13 alin. (13) al Legii privind protecţia consumatorilor, relevă că la caz nu sunt întrunite nici una din condiţiile care să angajeze rezoluţiunea contractului de antrepriză, or, Borzina Ecaterina a invocat drept temei al rezoluţiunii faptul că nu este satisfăcută de modul în care i s-a confecţionat bucătăria, dar şi faptul că acest bun ar fi prea scump pentru ea.

Indică că Borzina Ecaterina nu a invocat anumite vicii bine-determinate ale lucrării, materializate în dimensiuni concrete, deși în condiţiile în care orice prejudiciu ori deficienţă trebuie să fie dovedit de către partea care o invocă, atât din punct de vedere al existenței sale cât şi din punct de vedere al întinderii acesteia. Mai mult decât atât, societatea și în prezent este de acord să remedieze orice deficienţe ale mobilei confecţionate, iar faptul nerecepționării mobilei denotă faptul acționării intimatei cu rea-credință în executarea obligaţiilor sale contractuale, urmărind scopul eschivării neîntemeiate de la achitarea deplină a preţului integral a lucrărilor executate.

În astfel de circumstanțe afirmă că instanţa de apel la examinarea cauzei a încălcat esenţial normele de drept procedural prin aprecierea arbítrala a probelor ce se atestă la caz prin examinarea unilaterală şi superficială a cauzei, fără examinarea legalității și temeiniciei hotărârii supuse apelului, în raport cu probele anexate la materialele cauzei. In acest sens, invocă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat că nerespectarea principiilor admisibilităţii, administrării şi pertinenţei probelor, a principiului contradictorialităţii, precum şi a altor exigenţe pentru asigurarea unui proces echitabil, constituie o încălcare a art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La fel, invocă că la materialele cauzei nu se conțin careva probe care să demonstreze încălcarea termenului de executare a lucrărilor, deoarece termenul executării comenzii este condiționat de data luării măsurărilor finale, iar dimensiunile 4 finale și schița finală urmau a fi aprobate ulterior de ambele părți conform pct. 3.1 al contractului de antrepriză Consideră că instanța de apel eronat a considerat scoaterea dimensiunilor în luna martie 2009, deoarece, în această perioadă intimata se afla peste hotarele țării, iar în apartamentul său nu locuia nimeni care să poată permite accesul în vederea luării dimensiunilor finale. Totodată, apreciază critic şi proiectul pe care s-a axat instanța de apel la emiterea decizie (f.d.

69), întrucât în acesta nu este indicat nici o dată concretă. În opinia sa şi argumentele instanței de apel precum că mobila nu corespunde parametrilor din bucătăria intimatei sunt neîntemeiate, or intimata nu a recepționat mobila și respectiv, nu poate înainta careva vicii. Subliniază că deși Borzina Ecaterina a indicat că a fost încălcat termenul de o lună de confecționare a mobilei, însă nu a specificat şi data concretă de la care urmează a fi calculat acest termen și chiar dacă acest termen a fost încălcat, consideră că aceasta nu echivalează cu neexecutarea esențială atât timp cât din contractul semnat nu rezultă că termenul stipulat ar fi avut caracter esențial, și respectiv, nu justifică sancțiunea rezoluțiunii contractului, or aceasta nu lipsește prestația de orice valoare economică sau interes pentru client.

Drept urmare, consideră că instanța de apel prin decizia pronunțată a încălcat grav dreptul de proprietate a SRL „AxelaVit” prevăzut de Articolul 1 din Protocolul adiţional 1 la Convenţia pentru Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale și orice altă hotărâre decât cea adoptată de prima instanță va leza dreptul de proprietatea a societății, or, scopul acesteia la semnarea contractului nu a fost cel de a confecţiona bucătăria pentru propria folosinţă, iar setul de mobilă are dimensiunile potrivite doar pentru bucătăria intimatei, ceea ce reduce posibilitatea de a o vinde unei alte persoane. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din 01 iulie 2014, a fost expediată în adresa recurentului la data de 11 iulie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 179), însă date care confirma și recepționarea hotărârii de către recurent, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 06 octombrie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel. Înaintând acțiunea în instanța de judecată împotriva SRL „AxelaVit”, Borzina Ecaterina a solicitat rezoluţiunea contractului de antrepriză nr. 006 din 16 februarie 2009, obligarea SRL „AxelaVit” să-i restituie suma de 33 750 lei achitată în avans, 5 încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 4 015 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei La rândul său SRL „ AxelaVit” a înaintat cerere reconvențională împotriva Ecaterinei Borzina prin care a solicitat încasarea de la Borzina Ecaterina în beneficiul SRL „AxelaVit” datoria formată în baza contactului de antrepriză nr.006 din 16 februarie 2009 în mărime de 39 150 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii reconvenționale, dispunând încasarea din contul Elenei Borzina în beneficiul SRL „ AxelaVit” datoria în mărime de 39 150 şi cheltuielile de judecată în mărime de 1 175 lei, în total suma de 40 325 lei, totodată respingând acţiunea iniţială ca neîntemeiată. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Borzina Ecaterina împotriva hotărârii primei instanţe, instanţa de apel examinând legalitatea hotărârii, cu o motivare argumentată, corect a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii formulate de către Borzina Ecaterina şi, respectiv, temeinic a respins acţiunea reconvenţională înaintată de către SRL „AxelaVit”.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține materialul probator din care rezultă că 16 februarie 2009, între Borzina Ecaterina în calitate de client şi SRL „AxelaVit” în calitate de producător a fost încheiat contractul nr. 006 de antrepriză din 16 februarie 2009. Din conţinutul contractului nominalizat se reflectă că SRL „AxelaVit” şi-a asumat obligațiunea să producă, în termen de o lună, din ziua scoaterii dimensiunilor și să vândă mobila nelimitat la comanda intimatei Borzina Ecaterina, urmând să o transporte și să o instaleze, iar ultima şi-a asumat obligațiunea să cumpere mobila produsă la comandă și să achite costul serviciilor, fapt confirmat prin copia contractului (f.d 9). Punctul 2.1 din contract indică că costul serviciilor constituie 5400 u.c echivalent a 72 900 lei, iar punctul 4.1 din acelaşi indică că clientul achită mobila conform sumei indicate în contract, dintre care 50% în avans la momentul semnării proiectului şi achitarea deplină se efectuează la momentul instalării mobilei.

Tot materialul probator atestă că deşi, întru executarea contractului menţionat, Borzina Ecaterina, conform pct. 4.1, a achitat cu titlu de avans suma de 2500 u.c. echivalent a 33750 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată (f.d. 10), însă SRL „AxelaVit”, nu şi-a onorat obligaţiile contractuale în modul corespunzător. Or, potrivit pct. 3.1 din contractul nominalizat, producătorul în persoana SRL „AxelaVit” urma să îndeplinească comanda în termen de 1 lună din ziua scoaterii dimensiunilor, care, la caz s-a stabilit a fi coase în luna februarie 2009 şi ulterior repetat în luna martie 2009, fapt confirmat prin proiectul întocmit de producător şi în care sunt indicate dimensiunile corespunzătoare (f.d.

69), iar în acest fel, recurentul era obligat să execute confecţionarea mobilei în termenul stabilit prin contract de o lună, care, de altfel, a expirat în luna aprilie 2009. Pe de altă parte, este de remarcat şi faptul că mobila confecţionată de recurent doar în luna iunie 2009, nu corespunde parametrilor bucătăriei intimatei, iar componenţa materialelor din care a fost confecţionată, parţial nu corespunde comenzii efectuate și anume blatul de la bucătărie urma a fi confecționat din alt material, însă toate neajunsurile date, până la adresarea intimatei în instanța de judecată nu au fost 6 înlăturate, fapt ce în plus indică la neexecutarea de către antreprenor a obligaţiunilor în modul şi termenul corespunzător, or, ultimul fiind obligat să asigure garanția libertății lucrării de la orice vicii, nu a luat în considerație cerințele și doleanțele de ordin personal a clientului.

Drept urmare, la 25 iunie 2009 Borzina Ecaterina, prin intermediul reprezentantului Aronov Roman, a expediat în adresa SRL „AxelaVit” o cererea cu privire la rezoluţiunea contractului de antrepriză, solicitînd prin prisma art. 942, 954 şi 959 Cod civil restituirea avansului în sumă de 33750 lei (f. d.7), însă care a rămas fără niciun răspuns. Potrivit prevederilor art. 946 alin. (1), (2) Cod Civil, prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părți (client), iar aceasta se obligă să recepționeze lucrarea și să plătească prețul convenit. Obiectul contractului de antrepriză poate fi atât producerea sau transformarea unui bun, cât şi obținerea unor alte rezultate prin efectuarea de lucrări.

Astfel, raportând la caz prevederile enunţate şi având în susţinere dispoziţiile art. 572 alin. (1) şi (2) Cod civil, care statuează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii, iar obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit, instanţa de recurs reţine drept justă concluzia instanţei de apel că SRL „AxelaVit” contrar prevederilor legale nu şi-a executat obligaţiile contractuale în termenul stabilit, aşa încît, după expirarea a 5 ani, de la momentul încheierii contractului, mobila confecţionată se află la SRL „”AxelaVit”, care, de altfel deţine şi avansul achitat de intimata în sumă de 33750 lei, în timp ce ultima este protejată şi de Legea nr. 105 din 13 martie 2003, privind protecţia consumatorilor, prin care sunt stabilite cerinţele generale de protecţie a consumatorilor, de asigurare a cadrului necesar accesului neîngrădit la produse şi servicii, informării complete asupra caracteristicilor esenţiale ale acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor în cazul unor practici comerciale incorecte, participării acestora la fundamentarea şi luarea de decizii ce îi interesează în calitate de consumatori.

În acest sens instanța de recurs reține dispozițiile art.21 din Legea nr 105 din 13 martie privind protecția consumatorului, care indică că prestatorul (executantul) este obligat să asigure prestarea serviciului (executarea lucrării) în termenele şi condițiile stabilite în reglementările specifice în domeniu sau stipulate în contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării).(2) Dacă prestatorul (executantul) nu a început la timp prestarea serviciului (executarea lucrării) sau dacă, în timpul prestării serviciului (executării lucrării), a devenit clar că serviciul (lucrarea) nu va fi îndeplinit în termenul stabilit, sau dacă termenul de prestare a serviciului (executare a lucrării) a expirat, consumatorul este în drept, opţional: a) să fixeze prestatorului (executantului) un nou termen, în cadrul căruia el trebuie să înceapă şi să finalizeze prestarea serviciului (executarea lucrării), şi să ceară reducerea preţului pentru serviciu (lucrare);

b) să rezilieze contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării) şi să revendice repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenelor de începere şi/sau finalizarea a prestării serviciului (executării lucrării).(3) Termenele noi de prestare a serviciului (executare a lucrării) stabilite de consumator se stipulează în contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării).(4) Reclamaţiile consumatorului privind nerespectarea termenelor de prestare a serviciului (executare a lucrării) nu vor fi satisfăcute dacă 7 prestatorul (executantul) va face dovada că tergiversarea s-a produs din motive de forţă majoră. (5) În momentul finalizării lucrării, prestatorul (executantul) întocmeşte un act de finalizare a lucrărilor, ce urmează a fi semnat de consumator cu sau fără rezerve.

(6) Prestarea serviciilor de întreţinere şi reparaţie a elementelor constructive ale blocurilor locative constituie obligaţia gestionarilor blocurilor respective şi se efectuează conform tarifelor stabilite în modul corespunzător. Cu referire la norma citată și având în susținere şi stipulările art. 954 alin.(1), (2), (3) din Cod Civil, care la fel reglementează aspecte ce ţin de termenul de executare a contractului de antrepriză şi care indică că părțile contractante pot conveni asupra unui termen general de executare, iar în caz de necesitate, și asupra termenului de demarare a lucrărilor, asupra termenului de executare a unor părți din lucrare și asupra termenului de finisare a lucrării. Termenul poate fi modificat numai cu acordul comun al părților.

Dacă părțile convin, executarea poate avea loc într-un termen redus sau imediat, în prezenta clientului, instanța de recurs constată că instanța de apel, examinând pricina just a concluzionat că SRL „AxelaVit”, la efectuarea lucrărilor a încălcat termenul contractului de antrepriză, or, probele administrate la actele cauzei demonstrează cu certitudine că recurentul a acționat față de intimata în mod ilicit, cu vinovăție, respectiv este obligat să restituire avansul achitat și să reparare prejudiciul cauzat. Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că mobila executată de către SRL „AxelaVit”, a fost executată doar în luna iunie 2009 şi cu toate că pricina civilă s-a aflat pe rolul Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău mai mult de trei ani, recurentul nu a întreprins nici o măsură în vederea aplanării situației. Prin urmare, sunt lipsite de sens şi apreciate critic de instanţa de recurs susţinerile recurentului cu privire la faptul că deşi, părţile au stabilit că antreprenorul urmează să îndeplinească comanda timp de o lună din ziua efectuării măsurărilor , însă data exactă a luării măsurărilor nu a fost stabilită, deoarece la momentul semnării contractului în apartamentul Ecaterinei Borzina se efectua reparaţie, condiţii în care antreprenorul era pus în imposibilitate de a stabili exact dimensiunile necesare a bucătăriei. Aceasta deoarece, după cum rezultă din contractul încheiat între părţi anume producătorul SRL „AxelaVit” s-a obligat să îndeplinească comanda în termen de o lună din ziua scoaterii a dimensiunilor, iar potrivit pct. 4.1.

clienta s-a obligat să achite 50% din costul serviciilor cu titlu de avans la momentul semnării proiectului, fapt care a şi fost realizat de ultima prin achitarea la data semnării contractului a sumei de 2500 u.c. echivalent a 33750 lei, ce constituie 50% din costul mobilei comandate. La caz, independent de acest aspect, este cert că la data semnării contractului era elaborat şi proiectul mobilei, fapt ce prezumă şi scoaterea dimensiunilor necesare, mai mult că acestea au fost scoase repetat şi în luna martie aceluiaşi an.

Nu are suport juridic nici susţinerea indicată în recurs precum că Borzina Ecaterina a fost înştiinţată şi chemată telefonic de mai multe ori de reprezentanţii companiei recurentului să pună la dispoziţia antreprenorului apartamentul pentru a fi posibilă luarea dimensiunilor finale, însă intimata nu era de găsit, din motivul plecării ultimei peste hotarele ţării, deoarece aceste afirmaţii nu şi-a găsit confirmarea pe parcursul judecării pricinii şi acest fapt nu a fost probat de către recurent prin probe certe, pertinente şi admisibile.

8 Urmează de a fi respinse şi criticele recursului cu referire la faptul că SRL „AxelaVit” şi-a executat întocmai obligaţiile contractuale, derivate din contractul semnat cu Borzina Ecaterina, deoarece după cum corect a remarcat instanţa de apel, anume în sarcina producătorului era obligaţia de a demonstra că lucrarea a fost executată în corespundere cu comanda făcută şi în termenii stabiliţi, însă recurentul nu a prezentat în instanţă de judecată probe care ar dovedi că lucrarea a fost executată în termenul prevăzut de contract şi că clientul a fost informat despre executarea lucrărilor, cît şi despre faptul că urmează a fi recepţionată lucrarea cu achitarea restul sumei. În acestea condiţii, se atestă corectitudinea concluziei instanţei de apel cu privire la necesitatea admiterii acţiunii iniţiale formulate de către Borzina Ecaterina şi rezoluţiunii contractului nr. 006 din 16 februarie 2009 cu încasarea din contul SRL „AxelaVit” a sumei de 33750 lei.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 733 Cod civil, care sunt aplicabil speței și care indică că contractul nu poate altfel rezolvit, reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de lege sau prin acordul părților. Conform prevederilor art. 735 alin.(1) Cod civil, o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare inițială din partea celeilalte părți. (2) Pentru determinarea neexecutării esențiale, în special se iau în considerare următoarele circumstanțe: a) neexecutarea privează substanțial creditorul de ceea ce acesta se așteptă de la executarea contractului, cu excepția cazului când debitorul demonstrează că nu a văzut şi nu putea să prevadă în mod rezonabil rezultatul scontat; b) executarea întocmai a obligațiilor tine de esența contractului; c) neexecutarea este intenționată sau din culpă gravă; d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executarea în viitor a contractului.

Iar, potrivit prevederilor art. 738 alin (1) Cod civil, în cazul exercitării dreptului de rezoluțiune, contractul încetează și părțile sânt eliberate de obligația de a presta, trebuind să restituie prestațiile executate și veniturile realizate. (2) Debitorul dă compensație în bani în locul restituirii în natură a prestației dacă: a) în funcție de caracterul prestației, restituirea în natură este imposibilă; (5) După rezoluțiune, creditorul poate cere acoperirea prejudiciului produs prin neexecutarea contractului, cu excepția cazului când debitorului nu îi este imputabilă cauza rezoluțiunii. Totodată, instanţa de recurs găseşte drept întemeiată şi soluţia instanţei de apel cu privire la admiterea parţială a pretenţiei Ecaterinei Borzina împotriva SRL „AxelaVit” cu privire la repararea prejudiciului moral.

Iar prin prisma prevederilor art. 20 din Legea nr. 105 din 13 martie 2003, privind protecţia consumatorilor, art. 1422, alin. (1) şi art. 1423 alin. (1) şi (2) Cod civil, corect a fost determinată şi mărimea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, reieşind din criteriile referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic suportate de către Ecaterina Borzina ca urmare a neexecutării în termen şi în modul corespunzător a mobilei comandate. În această ordine de idei, se constată că şi alte susţineri ale recurenţilor nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către instanţa de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

9 În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs. Astfel fiind instanța de recurs reține că instanța de apel în situația dedusă judecării corect au ajuns la concluzia admiterii acţiunii inițiale şi respingerii acţiunii reconvenţionale.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către SRL „AxelaVit”, reprezentată de avocatul Roman Pascari şi a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „AxelaVit”, reprezentată de avocatul Roman Pascari.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina Borzina împotriva Societății cu Răspundere Limitată „AxelaVit” cu privire la rezolvirea contractului de antrepriză, încasarea sumei, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvenţională a Societăți cu Răspundere Limitată „AxelaVit” împotriva Ecaterinei Borzina cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţilor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva 10