2ra-40/15 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii ş.a.

prima instanţă: S. Bleşceaga dosarul nr. 2ra-40/15 instanţa de apel: V.Pruteanu Iu. Cimpoi, A.Minciuna DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Nicolae Clima Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma, Valeriu Doagă examinînd recursurile declarate de reprezentantul Ludmilei Guţu şi Mariei Guţu, avocatul Gheorghe Arhiliuc şi Liliana Şterbeţ în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guţu Maria, Guţu Gheorghe şi Guţu Ludmila împotriva Lilianei Şterbeţ cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate, partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi prin vînzare la licitaţie, încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată şi acţiunea reconvenţională înaintată de Liliana Şterbeţ împotriva Mariei Guţu şi Ludmilei Guţu cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din bunul imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014 c o n s t a t ă La 25 ianuarie 2007, Maria Guţu, Gheorghe Guţu şi Ludmila Guţu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Lilianei Şterbeţ cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate,

partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi prin vînzare la licitaţie şi încasarea sumei. În motivarea acţiunii Maria Guţu şi Gheorghe Guţu au menţionat că, fiul lor Guţu Ruslan din anul 2000 s-a aflat în relaţii de concubinaj cu Liliana Şterbeţ iar la 19 mai 2004 între ei a fost înregistrată căsătoria. La data de 22 februarie 2006 Guţu Ruslan a 1 decedat. În timpul concubinajului şi căsătoriei ultimii au procurat apartamentul nr. 52 constituit din 4 odăi situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1, iar pentru achitarea costului apartamentului au împrumutat de la fiica lor, Guţu Ludmila, suma de 8475 dolari S.U.A.. Ca dovadă a acestui fapt invocă bonul de transfer de la Banca Socială în sumă de 6975 dolari S.U.A.

iar 1500 dolari S.U.A. i-au obţinut în urma vânzării automobilului de model „Ford Escort” cu număr de înmatriculare OR AM 039. Menţionează că, după decesul lui Guţu Ruslan, Şterbeţ Liliana a rămas în apartament singură şi a refuzat atât de a restitui datoria, cît şi de a partaja averea succesorală la biroul notarial. În aceste circumstanţe consideră că, în temeiul art. 1540 din Codul civil Lilianei Şterbeţ îi revine 2/3 din apartament şi Mariei Guţu împreună cu Gheorghe Guţu le revine 1/3 cotă-parte din apartament. Proporţional cotei-părţi din succesiune Liliana Şterbeţ urmează să-i restituie datoria Ludmilei Guţu pentru 2/3 cotă-parte din suma datorată de 8475 dolari S.U.A., ceea ce constituie 5650 dolari S.U.A..

Solicită Guţu Maria, Guţu Gheorghe şi Guţu Ludmila prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate comună a Lilianei Şterbeţ şi Ruslan Guţu asupra apartamentului nr. 52 situat în mun. Chişinău str. Studenţilor 19/1, dobândit în timpul căsătoriei, recunoaşterea după Guţu Maria şi Guţu Gheorghe 1/3 cotă-parte din apartamentul nominalizat, încasarea din contul Lilianei Şterbeţ în beneficiul Ludmilei Guţu datoria în sumă de 5650 dolari S.U.A. conform cotei succesorale, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, Guţu Maria, Guţu Gheorghe şi Guţu Ludmila au depus cerere privind modificarea cerinţelor din cererea de chemare în judecată solicitînd prelungirea termenului acceptării succesiunii, recunoaşterea proprietăţii comune a Lilianei Şterbeţ şi a lui Ruslan Guţu asupra apartamentului nr. 52 situat str. Studenţilor 19/1, mun.

Chişinău şi după Guţu Maria şi Guţu Gheorghe recunoaşterea dreptului de proprietate asupra 1/3 cotă-parte din averea succesorală după decesul fiului lor, împărţirea în natură a bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi prin vânzarea la licitaţie şi distribuirea preţului coproprietarilor proporţional cotei-părţi a fiecărui membru, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. În cadrul examinării pricinii, Liliana Şterbeţ a înaintat acţiunea reconvenţională împotriva Mariei Guţu, Ludmilei Guţu cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din bunul imobil. În motivarea acţiunii reconvenţionale Liliana Şterbeţ a menţionat că, la 19 mai 2004 a înregistrat căsătoria cu Guţu Ruslan, fiul Mariei Guţu şi Guţu Gheorghe.

La 22 februarie 2006, soţul Ruslan Guţu a decedat iar, în baza contractului nr. 69 din 16 septembrie 2005 înregistrat la Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 010040442001052 la 31 martie 2006, a devenit proprietara apartamentului nr. 52 situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1. Consideră că, Maria Guţu şi Gheorghe Guţu nu pot fi succesori legali, deoarece apartamentul nr. 52 situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1 îi aparţine cu drept de proprietate exclusivă. 2 De asemenea menţionează că, la dobândirea apartamentului Guţu Ludmila nu a participat, iar suma de bani solicitată în mărime de 5650 dolari S.U.A. nu are nici o atribuţie cu proprietatea privată de care dispune.

La fel, nu are nici o atribuţie la tranzacţia de vânzare-cumpărare a automobilului de modelul „Ford Escort” cu număr de înmatriculare OR AM-039. Pretenţiile înaintate privind împrumutul în mărime de 6975 dolari şi 1500 dolari SUA în urma realizării automobilului numit sunt datate pînă la încheierea căsătoriei cu Guţu Ruslan şi nu au tangenţă cu litigiul dat. Invocă faptul că, defunctul Guţu Ruslan a participat la privatizarea apartamentului nr. 74 din str. Alba Iulia 204/1, astfel solicită determinarea 1/12 cotă-parte din imobil. De asemenea afirmă că, Guţu Ruslan a decedat în timpul căsătoriei, fiind grav bolnav de o maladie grea iar tratamentul soţului a fost achitat doar din banii familiei şi cheltuielile pentru înmormântare au fost suportate de ea.

Părinţii lui Guţu Ruslan – Guţu Maria şi Guţu Gheorghe şi sora Guţu Ludmila nu au participat financiar la tratament şi la înmormântare, în schimb au o atitudine activă în calitate de succesori legali. Solicită prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea dreptului asupra apartamentului nr. 74 din situat în mun. Chişinău, str. Alba Iulia mr. 204/1 şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 27 octombrie 2008, s-a admis acţiunea, s-a stabilit dreptul la succesiune a lui Guţu Gheorghe şi Guţu Maria în mărime de câte 1/6 din masa succesorală după decesul fiului Guţu Ruslan şi s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra 1/3 din apartamentul nr. 52 situat pe str. Studenţilor 19/2 în mun.

Chişinău, s-a încasat de la Şterbeţ Liliana în beneficiul lui Guţu Ludmila datoria în sumă de 5650 dolari S.U.A sau echivalentul acestora în lei şi s-a încasat de la Şterbeţ Liliana taxa de stat în sumă de 1690 lei. Pe parcursul examinării pricinii, la data de 13 aprilie 2012, reclamantul Gheorghe Guţu a decedat (f.d. 155). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2009, s-a admis apelul declarat de Şterbeţ Liliana, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 octombrie 2008 şi s-a restituit cauza pentru rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată în altă componenţă. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 30 ianuarie 2012, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Guţu, Maria Guţu şi Ludmila Guţu, s-a prelungit termenul de acceptare a succesiunii, s-a recunoscut dreptul la succesiune a lui Gheorghe Guţu şi Maria Guţu în cotă-parte de 1/6 din masa succesorală, s-a recunoscut dreptul lor de proprietate asupra 1/3 din apartamentul situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor nr. 19/2, în rest s-a respins acţiunea iar cererea reconvenţională declarată de Şterbeţ Liliana s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2012, s-au admis apelurile declarate de apelanţii Guţu Maria, Guţu Gheorghe, Guţu Ludmila şi Şterbeţ Liliana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 30 ianuarie 2012 şi s-a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014, s-a admis parţial acţiunea iniţială, s-a prelungit termenul de acceptare a succesiunii rămase în urma decesului fiului Guţu Ruslan de către Guţu Maria, s-a recunoscut apartamentul 3 nr. 52, situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1, ca fiind proprietate comună în devălmăşie a soţilor Şterbeţ Liliana şi Guţu Ruslan, s-a determinat în proprietatea soţilor Şterbeţ Liliana şi Guţu Ruslan cîte ½ cota-parte ideală din apartamentul nr. 52, situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1, s-a recunoscut după Guţu Maria dreptul de proprietate a 1/3 cotă-parte succesorală din apartamentul situat în mun.

Chişinău, str. Studenţilor 19/1, ap. 52, în rest pretenţiile s-au respins ca fiind neîntemeiate, s-a încasat de la Şterbeţ Liliana în beneficiul Mariei Guţu taxa de stat în suma de 1101 lei, s-a încasat de la Şterbeţ Liliana taxa de stat în sumă de 3972 lei, a fost scutită Guţu Maria de la plata taxei de stat la depunerea cererii cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi prin vânzare la licitaţie, s-a admis acţiunea reconvenţională a Lilianei Şterbeţ împotriva Mariei Guţu şi Ludmilei Guţu, s-a prelungit termenul de acceptare a succesiunii rămase în urma decesului soţului Guţu Ruslan de către Şterbeţ Liliana, s-a recunoscut dreptul de proprietate a Lilianei Şterbeţ asupra 1/12 cotă-parte succesorală din apartamentul nr. 74 situat în mun.

Chişinău, str. Alba Iulia 204/1. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014, s-au respins apelurile declarate de Maria Guţu, Ludmila Guţu şi Liliana Şterbeţ şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014. La data de 23 septembrie 2014, reprezentantul Ludmilei Guţu şi Mariei Guţu, avocatul Gheorghe Arhiliuc a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014 în partea prin care s-au respins cerinţele privind încasarea datoriei în sumă de 5650 dolari SUA şi împărţirea în natură a bunului imobil, proprietate comună pe cote-părţi prin vînzarea la licitaţie şi distribuirea preţului coproprietarilor, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a menţionat că, instanţa incorect a refuzat partajarea averii pe cote-părţi deoarece imobilul este înregistrat or, părţile recunoscute ca proprietari pe cote-părţi au dreptul la partajarea acestui imobil. De asemenea menţionează că, incorect a fost refuzată încasarea din contul Lilianei Şterbeţ a datoriei în beneficiul Ludmilei Guţu în sumă de 5650 dolari S.U.A. deoarece această sumă a fost primită de Guţu Ruslan iar banii obţinuţi din vânzarea automobilului au fost investiţi în apartamentul nr. 52 amplasat pe str. Studenţilor 19/1 mun. Chişinău şi acest fapt nu urmează a fi dovedit deoarece moştenitorii sunt obligaţi să restituie creditorilor datoria.

La data de 30 septembrie 2014, Şterbeţ Liliana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014 şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea reconvenţională să fie admisă ca întemeiată iar acţiunea înaintată de Guţu Maria să fie respinsă. În motivarea recursului a menţionat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată deoarece cauza s-a examinat în lipsa recurentei şi a reprezentantului acesteia. 4 Totodată consideră că, Guţu Maria şi Guţu Gheorghe neîntemeiat au înaintat acţiunea deoarece dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 52 situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1 a fost înregistrat ulterior decesului lui Guţu Ruslan.

Invocă faptul că, instanţa i-a atribuit Mariei Guţu cota-parte care i-ar fi revenit lui Guţu Gheorghe însă nu a verificat dacă aceştia se aflau în relaţii de căsătorie. Menţionează că, partea succesorală, ce urmează a fi moştenită de recurentă, din apartamentul nr. 74 situat în mun. Chişinău, str. Alba Iulia 204/1, s-a mărit după decesul lui Guţu Gheorghe. Specifică faptul că, prin hotărârea primei instanţe a fost obligată să achite taxa de stat în cuantumul sumelor de 3972 lei, 1101 lei şi 250 lei, însă nu s-a luat în considerare faptul că are la întreţinere doi copii minori. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat cu certitudine că, la data de 19 mai 2004, a fost înregistrată căsătoria între Şterbeţ Liliana şi Guţu Ruslan. Totodată colegiul a constatat că Guţu Ruslan este fiul lui Guţu Maria şi Guţu Gheorghe. Potrivit ordinului de încasare nr. 3 din 26 februarie 2004, Guţu Ruslan a depus în cont suma de 6975 dolari S.U.A.

(f.d. 76). Conform ordinului de încasare nr. 2 din 26 mai 2004, Guţu Ruslan a depus în cont suma de 800 dolari S.U.A. şi 350 euro (f.d. 204). Din contractul nr. 69, din 16 septembrie 2005, reiese că, investitorul, Şterbeţ Liliana, se obligă să transmită beneficiarului ,“Piramida-V” societate pe acţiuni, suma de 30400 euro sau echivalentul în lei a sumei indicate, pentru construcţia apartamentului nr. 52 situat în mun. Chişinău str. Studenţilor nr. 19/1, iar beneficiarul,“Piramida-V” societate pe acţiuni se obligă să perfecteze actele privind transmiterea locuinţei în proprietatea investitorului dacă acesta a achitat integral suma valorică corespunzătoare, (f.d. 3). Potrivit cartelei contului nr. 523, prezentat de “Piramida-V” societate pe acţiuni, la data de 20 septembrie 2005, Guţu Ruslan şi Şterbeţ Liliana au achitat în contul societăţii pe acţiuni “Piramida-V” suma de 463691 lei (f.d.

119). Conform actului nr. 4, din 26 ianuarie 2006, cu privire la primirea-predarea apartamentului construit, “Piramida-V” societate pe acţiuni a transmis în proprietatea Lilianei Şterbeţ apartamentul nr. 52 cu suprafaţa totală de 81, 9 m.p., situat pe adresa mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1 (f.d. 4). Din certificatul de deces seria DC-IV nr. 0486404 din 18 aprilie 2006, rezultă că, Guţu Ruslan a decedat la data de 22 februarie 2006, (f.d. 5). 5 Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, apartamentul nr. 52 situat în mun. Chişinău, str. Studenţilor 19/1, a fost înregistrat la data de 31 martie 2006 cu drept de proprietate exclusivă pe numele Lilianei Şterbeţ (f.d. 62). Conform adeverinţei seria VP nr. 845 din 24 mai 2011, s-a confirmat că automobilul de marca “Ford Escort” cu nr. înmatriculare OR AM 039, la data de 04 ianuarie 2000 a fost înregistrat după Piciriga Vitalie (f.d.

203). În baza certificatului de calitate de moştenitor nr. 7406 din 24 aprilie 2012, eliberat de notarul public Veronica Roşca, s-a atestat că Guţu Ludmila are calitate de moştenitor al averii succesorale rămase în urma decesului lui Guţu Gheorghe (f.d.179). Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 05 aprilie 2004, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la data de 24 mai 2004, Guţu Gheorghe, Guţu Ruslan, Guţu Maria şi Guţu Ludmila deţin fiecare câte ¼ cotă-parte din apartamentul nr. 74 situat în mun. Chişinău, str. Alba Iulia 204/1 (f.d. 180-181).

În conformitate cu art. 1500 alin. (1) din Codul civil, în cazul succesiunii legale, moştenitori cu drept de cotă egală sînt: a) de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea; b) de clasa a II-a – colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii, atît din partea tatălui, cît şi din partea mamei) ai celui ce a lăsat moştenirea; c) de clasa a III-a – colateralii ordinari (unchii şi mătuşile) ai celui ce a lăsat moştenirea. În conformitate cu art. 1501 din Codul civil, moştenitorii de clasă posterioară sînt chemaţi la succesiune legală numai dacă lipsesc moştenitori din clasele precedente sau dacă aceştia nu acceptă ori refuză succesiunea.

Ei sînt chemaţi la succesiune şi în cazul în care toţi moştenitorii de clasele precedente au fost decăzuţi din dreptul la succesiune. În conformitate cu art. 1517 din Codul civil, termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei. În conformitate cu art. 1519 alin. (1) din Codul civil, termenul prevăzut la art.1517 poate fi prelungit de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlalţi succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul moştenitorilor, fără a se adresa în instanţa de judecată, persoanele din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menţionat. Colegiul reţine că, instanţa de fond ilegal şi neîntemeiat nu a specificat durata prelungirii termenului de acceptare a succesiunii, or instanţa de judecată poate prelungi termenul de acceptare a succesiunii cu maxim 6 luni.

Colegiul notează că termenul de opţiune succesorală este un termen de decădere iar omiterea termenului în vederea acceptării succesiunii privează succesibilul de acest drept şi legislaţia nu prevede modalităţi de a prelungi la infinit acest termen. Colegiul conchide că, nu constituie motive temeinice de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii: necunoaşterea dispoziţiilor legale incidente, lipsa de timp pentru depunerea cererii, necunoaşterea componenţei patrimoniului succesoral şi alte 6 motive similare astfel instanţa de judecată urma să stabilească, dacă moştenirea pentru care se solicită prelungirea termenului nu a fost acceptată de către alţi moştenitori sau dacă nu a fost transmisă în patrimoniul statului şi în dispozitivul hotărârii urma să fie indicat termenul cu care se prelungeşte posibilitatea de acceptare a succesiunii, ce nu poate depăşi 6 luni.

În acest interval, persoana îndreptăţită dispune de dreptul de a se adresa la biroul notarial pentru a accepta moştenirea şi a primi certificatul de moştenitor legal. Totodată instanţa de recurs reţine că prelungirea neîntemeiată a termenului de acceptare a succesiunii dar şi nespecificarea duratei acestuia duce inevitabil la înfrângerea principiului securităţii raporturilor juridice care este unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului or, în acest caz celelalte categorii de moştenitori cu vocaţie succesorală ar fi privaţi de dreptul de aşi exprima dreptul de opţiune succesorală, pe o perioadă nedeterminată, în cazul în care moştenitorii de clasa I nu vor accepta succesiunea în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 1516 alin. (2), alin. (3) şi alin. (4) din Codul civil, succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se consideră acceptată cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta. În conformitate cu art. 55 alin. (1) din Legea cu privire la notariat nr. 1453, din 08 noiembrie 2002, notarul, primind informaţia despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală în baza declaraţiei scrise: a) a moştenitorilor legali, moştenitorilor testamentari ori a mandatarilor lor legali de acceptare a succesiunii sau de renunţare la ea; b) a reprezentanţilor organelor de stat; c) a creditorilor defunctului.

În conformitate cu art. 55 alin. (2) şi (6) din Legea cu privire la notariat nr. 1453, din 08 noiembrie 2002, în cazul în care pe unul şi acelaşi teritoriu îşi desfăşoară activitatea mai mulţi notari, competenţa de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului notar sesizat. Notarul este obligat să verifice dacă procedura succesorală nu a fost deschisă de un alt notar din acelaşi teritoriu. Evidenţa dosarelor succesorale şi testamentelor întocmite o ţine Ministerul Justiţiei. În conformitate cu art. 67 alin. (1) şi (3), din Codul de procedură civilă, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi.

Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei. Din materialele cauzei rezultă că procedura succesorală în urma decesului lui Guţu Gheorghe, a fost deschisă de notarul public Veronica Roşca, astfel instanţele ierarhic inferioare, cu scopul de a preveni pe viitor un litigiu de drept, urmau din oficiu să introducă în proces notarul public care a deschis procedura succesorală şi respectiv va fi posibilă stabilirea etapei la care se află procedura succesorală deschisă, stabilirea cercului de moştenitori cu vocaţie succesorală dar şi existenţa sau inexistenţa unui testament. 7 Totodată, la examinarea cauzelor de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii instanţele ierarhic inferioare urmau să solicite Ministerului Justiţiei informaţie referitoare la dosarul succesoral în cauză, pentru atragerea tuturor moştenitorilor care au acceptat succesiunea în termen.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei nu există probe ce ar demonstra că Guţu Maria, Guţu Gheorghe sau Guţu Ludmila au acceptat succesiunea rămasă în urma decesului lui Guţu Ruslan or, Codul civil prevede doar două modalităţi de acceptare a succesiunii şi anume acceptarea succesiunii, prin depunerea unei declaraţii în acest sens, la notarul de la locul deschiderii succesiunii sau intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral. Colegiul conchide că, atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au omis să stabilească dacă moştenirea pentru care se solicită prelungirea termenului a fost acceptată de alţi moştenitori prin depunerea unei cereri de acceptare a succesiunii la notarul de la locul deschiderii succesiunii.

În conformitate cu art. 1444 alin. (1) din Codul civil, patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului. În conformitate cu art. 1444 alin. (2) din Codul civil, dacă există cîţiva moştenitori, cotele lor succesorale, pînă la primirea certificatului de moştenitor, aparţin tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic. În conformitate cu art. 35 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la notariat nr. 1453, din 08 noiembrie 2002, notarul îndeplineşte procedura succesorală notarială şi eliberarea certificatului de moştenitor.

Colegiul reţine că, dacă succesiunea este culeasă de doi sau mai mulţi moştenitori, ei dobândesc patrimoniul lăsat de defunct în indiviziune, astfel fiecare dintre moştenitori va dobândi, de la data deschiderii succesiunii, o cotă-parte ideală şi abstractă din toate drepturile şi obligaţiile pe care le cuprinde moştenirea or, indiviziunea succesorală are la bază două principii prin care nici unul din succesori nu are un drept exclusiv asupra unui bun individualizat din succesiune. Totodată fiecare succesor are un drept exclusiv asupra cotei-părţi ideale ce i se cuvine din indiviziune. Colegiul notează că, atât în acţiunea iniţială cât şi în acţiunea reconvenţională, instanţa de apel şi prima instanţă nu au luat în considerare faptul că cotele-părţi ideale din masa succesorală nu au fost stabilite de notar.

Urmare a celor menţionate, instanţa de recurs ajunge la concluzia, că instanţa ierarhic inferioară a verificat formal legalitatea raporturilor juridice care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i- au fost prezentate.

8 Dat fiind faptul că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi procedural, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de reprezentantul Ludmilei Guţu şi Mariei Guţu, avocatul Gheorghe Arhiliuc şi Liliana Şterbeţ.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guţu Maria şi Guţu Ludmila împotriva Lilianei Şterbeţ cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate, partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi prin vînzare la licitaţie şi încasarea sumei, şi acţiunea reconvenţională înaintată de Liliana Şterbeţ împotriva Mariei Guţu şi Ludmilei Guţu cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din bunul imobil, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Valeriu Doagă 9