3ra-21/15 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă, Jud. Anenii Noi: jud. V. Panfilii dosarul nr. 3ra-21/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bender: jud. M. Antonov, Gr. Druguş, S. Vrabii DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu judecătorii: Galina Stratulat Iuliana Oprea Vladimir Timofti Ion Druţă examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Întreprinderea Municipală Direcţia de Producţie „Apă - Canal Anenii Noi”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale Direcţia de Producţie „Apă - Canal Anenii Noi” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013 şi pronunţată o hotărîre nouă prin care acţiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă La 18 martie 2013, Întreprinderea Municipală Direcţia de Producţie „Apă - Canal Anenii Noi” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul Întreprinderea Municipală Direcţia de Producţie „Apă - Canal” Anenii Noi (în continuare ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi”) a indicat că în rezultatul controlului fiscal efectuat la 03 septembrie 2012 – 11 septembrie 2012, pentru perioada de activitate a întreprinderii din 01 ianuarie 2009 – 31 iulie 2012, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi (în continuare IFS pe r-l Anenii Noi) a emis decizia nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, prin care ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a fost sancţionată, fiind încasat din contul acesteia în bugetul statului: impozite şi plăţi, inclusiv: 37995 lei TVA; 113961 lei taxa pentru apa extrasă; 12860 lei taxa rutieră; majorările de întîrziere calculate în sumă de 21552, inclusiv: 10350 lei pentru neachitarea în termen a TVA; 9664 lei pentru neachitarea în termen a taxei pentru apa extrasă; 1538 lei pentru neachitarea în termen a taxei rutiere; amenzi pentru încălcarea legislaţiei fiscale în sumă totală de 98244 lei, inclusiv: 5000 lei în temeiul art. 257 alin. (1) Cod fiscal, pentru întocmirea eronată a dărilor de seamă; 2400 lei în temeiul art. 260 alin. (2) Cod fiscal, pentru prezentarea informaţiei neautentice; 41400 lei în temeiul art. 260 alin. (4) Cod fiscal, pentru 1 neeliberarea facturii fiscale; 49444 lei în temeiul art. 261 alin. (4) Cod fiscal, în mărime de 30% pentru diminuarea: TVA în sumă de 11398 lei;

taxei rutieră în sumă de 3858 lei şi taxei pentru apa extrasă în sumă de 34188 lei. Invocă reclamantul că la 06 noiembrie 2012, a depus contestaţie împotriva deciziei IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, prin care a solicitat anularea: taxei pentru apa extrasă în sumă de 113961 lei; TVA în sumă de 27307 lei; amenzii în mărime de 30 % pentru diminuarea taxei pentru apa extrasă în sumă de 34188 lei; amenzii în mărime de 30 % pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei; amenzii pentru neeliberarea facturilor fiscale în mărime de 41400 lei; amenzii în sumă de 5000 lei şi a majorărilor de întîrziere calculate pentru neachitarea în termen a taxei pentru apa extrasă şi a TVA.

Prin decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 1178/1 din 10 decembrie 2012, a fost parţial admisă contestaţia depusă de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” împotriva deciziei nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, a fost anulată: taxa pentru apa extrasă în sumă de 113961 lei; amenda în mărime de 30 % pentru diminuarea taxei pentru apa extrasă în sumă de 34 188 lei; majorarea de întîrziere pentru neachitarea în termen a taxei pentru apa extrasă în sumă de 9664 lei. Susţine ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” că, nefiind de acord cu decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 1178/1 din 10 decembrie 2012, la 02 ianuarie 2013 a depus contestaţie împotriva acesteia la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, prin care a solicitat modificarea actelor administrative sus-vizate.

Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 74 din 14 februarie 2013, contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată. Consideră reclamantul că pîrîtul IFS pe r-l Anenii Noi prin decizia nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, neîntemeiat i-a calculat TVA în sumă de 27307 lei cu aplicarea amenzilor: în mărime de 30 % pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei; în sumă de 41400 lei; în sumă de 2400 lei şi în sumă de 5000 lei. Afirmă ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” că pîrîtul supra ilegal a calculat şi a încasat suplimentar din contul întreprinderii TVA în sumă de 27307 lei, inclusiv pentru perioada anului 2009 – în sumă de 5127 lei, pentru anul 2010 – în sumă de 7689 lei, pentru anul 2011 – în sumă de 12134 lei şi pentru anul 2012 – în sumă de 2357 lei.

Respectiv, ilegal s- a calculat amendă în mărime de 30% pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei şi majorările de întîrziere. Declară reclamantul că nu există vre-un act normativ în vigoare prin care s-ar determina mecanismul aplicării TVA în cazul constatării pierderilor supranormativ la întreprinderile prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare.

Astfel, menţionează reclamantul că nu cunoaşte prin care modalitate organul fiscal a calculat TVA în sumă de 27307 lei, deoarece acest calcul nu a fost indicat în Actul de control nr. 5-660400 din 11 septembrie 2012. De asemenea, invocă ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” că pîrîtul neîntemeiat a aplicat amenzi în sumă de 5000 lei şi în sumă de 2400 lei, deoarece reieşind din dispoziţiile art. 234 alin. (11), introdus în Codul fiscal prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea şi complectarea unor acte legislative” (în vigoare din 13 ianuarie 2012), aceste sancţiuni fiscale nu se aplică în întregime, iar în cazul în care au fost deja stabilite, se anulează în întregime.

Reiterează reclamantul că pîrîtul ilegal i-a aplicat şi amenda în mărime de 41400 lei pentru neeliberarea în termen a facturilor fiscale în 23 de cazuri, deoarece vina pentru reţinerea eliberării formularelor facturilor fiscale o poartă organul fiscal şi nicidecum 2 ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi”. În acest sens afirmă că la 30 noiembrie 2011, i-a eliberat greşit formularele facturilor fiscale verticale neliniate în loc de cel orizontale neliniate, care se folosesc în gestiunea întreprinderii, unde tot în aceiaşi zi i-a înapoiat formularele necorespunzătoare, iar formulare necesare, fiindu-i eliberate abia la 05 decembrie 2011, din cauza lipsei acestora la organul fiscal. Faptul dat a fost confirmat prin Registrul eliberării delegaţiilor a ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” şi prin Registrul Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi.

Respectiv, avînd în vedere că IFS pe r-l Anenii Noi nu a asigurat la timp eliberarea facturilor fiscale necesare, a fost nevoită să întocmească facturile fiscale primite la 05 decembrie 2011, începînd cu data de 30 noiembrie 2011, într-u respectarea legii, cu atît mai mult că, împrejurarea dată nu a adus la diminuarea TVA, ba dimpotrivă a accelerat termenul de achitare a TVA la serviciile prestate de către întreprindere. Remarcă reclamantul că potrivit legislaţiei fiscale la efectuarea livrărilor regulate de servicii (gaz, apă, energie termică/electrică etc.) pe parcursul unei perioade, furnizorii eliberează factura fiscală pentru perioada în care a fost efectuată livrarea, odată cu prezentarea către cumpărător a contului.

Astfel, solicită ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” să fie anulată parţial decizia IFS pe r- l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, în partea calculării neîntemeiate: a TVA în sumă de 27307 lei; amenzii în mărime de 30% pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei; majorărilor de întîrziere pentru neachitarea în termen a TVA în sumă de 10350 lei şi amenzilor în sumă de: 41400 lei, 2400 lei şi 5000 lei Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013, acţiunea civilă a fost admisă.

A fost anulată decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, în partea: pct. I privind încasarea TVA în sumă de 27307 lei; pct. II privind încasarea amenzii în sumă de 2400 lei pentru prezentarea informaţiei neautentice; amenzii în sumă de 41400 lei pentru neeliberarea facturii fiscale în 23 de cazuri şi amenzii în mărime de 30% pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei şi pct. III privind calcularea neîntemeiată a majorărilor pentru întîrzierea achitării TVA în sumă de 27307 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014, a fost admis apelul declarat de către IFS pe r-l Anenii Noi, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013 şi pronunţată o hotărîre nouă prin care acţiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 06 octombrie 2014, ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013. În motivarea recursului ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a invocat că instanţa de apel nu a elucidat pe deplin toate circumstanţele importante ale pricinii, concluziile acesteia vin în contradicţie cu probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia de pe decizia Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014, a fost expediată în adresa recurentului ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” la 11 august 2014 (f.d. 174). În circumstanţele relevate, recursul declarat de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. 3 La 06 noiembrie 2014, în adresa intimatului IFS pe r-l Anenii Noi a fost expediată copia cererii de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei împotriva acesteia. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit pentru aceasta, astfel, prezentul recurs examinându-se în lipsa referinței din partea IFS pe r-l Anenii Noi.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 decembrie 2014, recursul declarat de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi menţinerea în partea casată a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Din materialele cauzei rezultă că în baza deciziei IFS pe r-l Anenii Noi privind iniţierea controlului fiscal nr. 1367 din 03 septembrie 2012, intimatul a efectuat controlul fiscal la ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” prin metoda verificării totale privind respectarea legislaţiei fiscale. Controlul a cuprins perioada de activitate de la 01 ianuarie 2009 – 31 iulie 2012. În rezultatul controlului au fost stabilite încălcări fiscale pentru perioada sus- menţionată în sumă totală de 124 356, 29 lei. În acest sens, a fost întocmit Actul de control nr. 5-660400 din 11 septembrie 2012 (f.d. 8-14). În temeiul Actului de control nr. 5-660400 din 11 septembrie 2012, intimatul IFS pe r-l Anenii Noi, asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale şi altor încălcări ale legislaţiei comise de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi”, a emis decizia nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, prin care s-a dispus încasarea din contul recurentului în bugetul statului (f.d.

15-17): impozite şi plăţi, inclusiv: 37995 lei TVA; 113961 lei taxa pentru apa extrasă; 12860 lei taxa rutieră; majorările de întîrziere calculate în sumă de 21552, inclusiv: 10350 lei pentru neachitarea în termen a TVA; 9664 lei pentru neachitarea în termen a taxei pentru apa extrasă; 1538 lei pentru neachitarea în termen a taxei rutiere; amenzi pentru încălcarea legislaţiei fiscale în sumă totală de 98244 lei, inclusiv: 5000 lei în temeiul art. 257 alin. (1) Cod fiscal, pentru întocmirea eronată a dărilor de seamă; 2400 lei în temeiul art. 260 alin. (2) Cod fiscal, pentru prezentarea informaţiei neautentice; 41400 lei în temeiul art. 260 alin. (4) Cod fiscal, pentru neeliberarea facturii fiscale; 49444 lei în temeiul art. 261 alin. (4) Cod fiscal, în mărime de 30% pentru diminuarea: TVA în sumă de 11398 lei; taxei rutieră în sumă de 3858 lei şi taxei pentru apa extrasă în sumă de 34 188 lei.

Prin decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 1178/1 din 10 decembrie 2012 (f.d. 23), a fost parţial admisă contestaţia depusă de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” împotriva deciziei nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, fiind anulată: taxa pentru apa extrasă în sumă de 113961 lei; amenda în mărime de 30 % pentru diminuarea taxei pentru apa extrasă în sumă de 34188 lei; majorarea de întîrziere pentru neachitarea în termen a taxei pentru apa extrasă în sumă de 9664 lei. 4 Prin decizia IFPS nr. 74 din 14 februarie 2013, contestaţia depusă de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Înaintând prezenta acţiune în instanţa de judecată, recurentul-reclamant ÎMDP „Apă- Canal Anenii Noi” a contestat parţial decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, şi anume în partea calculării TVA în sumă de 27307 lei, amenzii în mărime de 30% pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei, majorări de întîrziere pentru neachitarea în termen a TVA în sumă de 10350 lei şi amenzilor în sumă de 5000 lei pentru întocmirea eronată a dărilor de seamă, în sumă de 2400 lei pentru prezentarea informaţiei neautentice şi în sumă de 41400 lei pentru neeliberarea facturii fiscale.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel just a respins pretenţia ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” privind anularea deciziei IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, în partea încasării TVA în sumă de 27 307 lei; amenzii în mărime de 30% pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei şi a majorării de întîrziere pentru neachitarea în termen a TVA în sumă de 10350 lei, din următoarele considerente. Conform art. 24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

Aceleaşi prevederi legale se conţin şi în pct. 39 lit. v) din Regulamentul „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 77 din 30 ianuarie 2008, care stipulează că, în componenţa deducerilor se includ suma reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale, în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. În conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin. (4) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei.

Astfel, din actele pricinii rezultă că pe perioada supusă controlului ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a suportat cheltuieli enorme de energie electrică pentru volumul de apă extrasă din fondul apelor. S-a constatat că de către conducătorul întreprinderii au fost aprobate limitele perisabilităţii naturale ce s-a permis la deduceri, şi, reieşind din limitele aprobate, s-a constatat că întreprinderea a suportat cheltuieli supranormative. De asemenea, s-a stabilit că recurentul a atribuit la trecerea în cont TVA de la valorile materiale procurate pentru livrări impozabile, care au constituit pierderi supranormativ pentru perioada a. 2009 în sumă de 5127 lei, pentru perioada a. 2010 în sumă de 7689 lei şi pentru perioada a. 2011 în sumă de 12134 lei şi pentru perioada ianuarie 2012 – iulie 2012 în sumă de 2357 lei, fapt care a dus la diminuarea TVA spre plată la buget în sumă de 27307 lei (f.d.

29-53, 85-86, 131-132). Prin urmare, instanţa de apel corect a constatat că intimatul IFS pe r-l Anenii Noi legal şi întemeiat a încasat din contul recurentului ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” în bugetul statului TVA în sumă de 27307 lei cu aplicarea amenzii în mărime de 30% pentru diminuarea TVA în sumă de 8192 lei şi a majorării de întîrziere pentru neachitarea în termen a TVA în sumă de 10350 lei. De asemenea, s-a stabilit faptul că în perioada supusă controlului fiscal de către ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a fost completată greşit Nota de informare „Privind 5 salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi” Forma IAL08 şi IAL09 prin declararea greşită a codurilor personale ale angajaţilor (f.d.

54-55, 87-94, 115-116), şi anume pentru perioada a. 2008 au fost prezentate informaţii neautentice în 5 cazuri (la rîndul: 25, 40, 58, 66, 109); pentru perioada a. 2009 au fost prezentate informaţii neautentice în 6 cazuri (la rîndul: 26, 46, 60, 70, 108); pentru perioada a. 2010 au fost prezentate informaţii neautentice în 5 cazuri (la rîndul: 16, 25, 44, 64, 72) şi pentru perioada a. 2011 au fost prezentate informaţii neautentice în 8 cazuri (la rîndul: 10, 16, 25, 35,54, 61, 68, 100). În conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art. 88-90 şi 91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.

Prin prisma art. 260 alin. (2) Cod fiscal, neprezentarea dării de seamă fiscale conform art. 92 alin. (3), (4), (7) şi (8) sau prezentarea dării de seamă fiscale care conţine informaţie neautentică se sancţionează cu amendă de 200 de lei pentru fiecare dare de seamă neprezentată sau de 100 lei pentru fiecare informaţie neautentică din darea de seamă fiscală. Se consideră că darea de seamă fiscală conţine informaţie neautentică dacă nu are informaţia solicitată conform legislaţiei fiscale sau dacă informaţia este falsă total sau parţial. Prin urmare, prin actul administrativ contestat IFS pe r-l Anenii Noi corect a aplicat faţă de ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” în temeiul art. 260 alin. (2) Cod fiscal, amenda în mărime de 2400 lei.

Nu pot fi reţinute argumentele recurentului cu referire la prevederile art. 234 alin. (11) din Codul fiscal privind ilegalitatea amenzii în sumă de 2400 lei aplicată în temeiul art. 260 alin. (2) Cod fiscal, din următoarele considerente. Într-adevăr, conform art. 234 alin. (11) din Codul fiscal, amenzile prevăzute la art. 260 alin. (1), (2) şi (3) nu se aplică în cazul în care nu apar obligaţii suplimentare privind impozite şi/sau taxe, însă această normă de drept a fost introdusă prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013, intrată în vigoare la 01 ianuarie 2014 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, adică după emiterea deciziei IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012 contestată de către recurentul-reclamant ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi”.

Iar, potrivit art. 233 alin. (2) din Codul fiscal, procedura de tragere la răspundere pentru încălcarea fiscală se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare în timpul şi în locul examinării cazului de încălcare fiscală. Totodată, Colegiul lărgit consideră decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012 în partea aplicării amenzii în sumă de 41400 lei pentru neeliberarea facturii fiscale în 23 de cazuri, drept ilegală, iar hotărîrea primei instanţe privind admiterea acesteia fiind legală şi întemeiată şi care urmează a fi menţinută cu casarea deciziei instanţei de apel, din următoarele considerente. Conform art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art. 117 şi 1171 se sancţionează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

Din materialele dosarului rezultă că la 30 noiembrie 2011, recurentul ÎMDP „Apă- Canal Anenii Noi” s-a adresat intimatului IFS pe r-l Anenii Noi cu cerere privind 6 eliberarea formularelor a facturilor fiscale, ultimul la rîndul său în loc de cele orizontale neliniate, care se folosesc în gestiunea întreprinderii, a eliberat facturi fiscale verticale neliniate şi tot în aceiaşi zi recurentul a înapoiat formularele necorespunzătoare, iar formulare necesare, fiindu-i eliberate de către intimat abia la 05 decembrie 2011, din cauza lipsei acestora la organul fiscal, faptul dat a fost confirmat prin Registrul eliberării delegaţiilor a ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” şi prin Registrul Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi, la poziţia 396 „eliberarea facturilor fiscale”, factura fiscală SF 318994 din 30 noiembrie 2011 (anulată) şi factura fiscală SF 0376008 din 05 decembrie 2011, prin care au fost primite blanchetele facturilor fiscale cu seria FA cu numerele de la 0627001 – pînă la 0627019 (f.d.

127-130, 96-114). În conformitate cu art. 117 alin. (1) Cod fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Conform art. 1171 alin. (2) din Codul fiscal, la efectuarea livrărilor regulate de mărfuri, servicii (energie electrică, termică, apă, gaz etc.) pe parcursul unei perioade, furnizorii eliberează factura fiscală pentru perioada în care a fost efectuată livrarea, odată cu prezentarea către cumpărător a contului.

Astfel, reieşind din prevederile legale sus-citate, obligaţia eliberării facturii fiscale pentru livrările regulate de apă apare nu la momentul livrării, dar pe toată perioada la momentul prezentării către consumator a contului.

Faptul că recurentul a eliberat facturi fiscale pentru serviciile prestate în luna noiembrie 2011 cu o dată din urmă (30 noiembrie 2011), decît data primirii acestora de la organul fiscal (05 decembrie 2011), nu constituie temei de aplicare a amenzii în baza art. 260 alin. (4) Cod fiscal, deoarece în situaţia descrisă, recurentul trebuia să specifice în facturile fiscale data eliberării facturii fiscale – 05 decembrie 2011 şi data efectuării serviciilor – 30 noiembrie 2011, aşa cum prevede cap. II „Completarea facturii fiscale la livrarea mărfurilor”, în special la pct. 10 din Instrucţiunea „Privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”” aprobată prin Ordinul Ministerul Finanţelor al RM nr. 115 din 06 septembrie 2010. Or, ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” nu a încălcat termenul de eliberare a facturilor, ci a întocmit necorespunzător facturile fiscale cu indicarea incorectă a dăţii eliberării acestora.

Prin urmare, amenda aplicată pentru neeliberarea facturilor fiscale la livrările de apă din luna noiembrie 2011 - în sumă de 41400 lei, este ilegală. Referitor la amenda aplicată prin decizia IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012 - în sumă de 5000 lei în temeiul art. 257 alin. (1) din Codul fiscal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în această parte recurentul nu a folosit calea apelului, ceea ce prin prisma art. 429 alin. (4) CPC, îl lipseşte pe ultimul de a o contesta. Mai mult decît atît, în recursul declarat împotriva deciziei instanţei de apel reclamantul solicită menţinerea hotărîrii primei instanţe, prin care a fost respinsă acţiunea în această parte.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe în partea admiterii pretenţiei privind anularea deciziei IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012, în partea aplicării faţă de ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a amenzii în 7 sumă de 41400 lei pentru neeliberarea facturii fiscale în 23 de cazuri, este întemeiată şi legală, iar decizia instanţei de apel în această parte este arbitrară, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014 în partea respingerii pretenţiei privind anularea deciziei IFS pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012 privind aplicarea faţă de ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi” a amenzii în sumă de 41400 lei pentru neeliberarea facturii fiscale în 23 de cazuri şi menţinerea în această parte a hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013, în rest, decizia instanţei de apel de menţinut.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia organului ierarhic superior, prin care a fost respinsă contestaţia ÎMDP „Apă-Canal Anenii Noi”, nu constituie obiectul acţiunii în contenciosul administrativ. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Întreprinderea Municipală Direcţia de Producţie „Apă - Canal Anenii Noi”.

Se casează decizia Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale Direcţia de Producţie „Apă - Canal Anenii Noi” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, în partea respingerii pretenţiei privind anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-l Anenii Noi nr. 940/1 din 10 octombrie 2012 în partea aplicării faţă de Întreprinderea Municipală Direcţia de Producţie „Apă-Canal Anenii Noi” a amenzii în sumă de 41400 lei pentru neeliberarea facturii fiscale în 23 de cazuri şi se menţine în această parte hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013. În rest, decizia Curţii de Apel Bender din 27 mai 2014, se menţine.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii: Galina Stratulat Iuliana Oprea Vladimir Timofti Ion Druţă 8