2ra-180/15 — Repararea prejudiciului moral

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2ra-180 /15 Mun. Chişinău Judecător: S Balmuş Curtea de Apel Chişinău Judecători: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Rusu Viorel, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Viorel către Cotidianul „Timpul” şi Pavel Păduraru privind încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2014, CONSTATĂ : La data de 30 aprilie 2013 Rusu Viorel a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Cotidianului „Timpul” şi Pavel Păduraru, cu privire la încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că prestează servicii de consultanţă juridică la Poroiectul Băncii Mondiale „E-Transformare a Guvernării”, fiind angajat conform procedurii Băncii Mondiale printr-un contract de prestări de servicii cu durata maximă de un an, care se prelungeşte conform procedurii Băncii. La 01 martie 2013, fiind în concediu medical, a aflat de la colegii de serviciu că, în Cotidianul „Timpul” a fost publicat articolul semnat de Pavel Păduraru unde se menţiona că „salariile de la Guvern ajung la 60 mii lei”, fiind imprimată şi o fotografiie a angajaţilor, printre care şi a sa.

Menţionează reclamantul că, de fapt informaţiile postate nu corespund adevărului, or dânsul nu este angajat al Guvernului, dânsul doar prestează servicii de consultanţă temporar, iar veniturile declarate sunt altele decât cele date publicului de către publicaţia enunţată, cu atît mai mult că, informaţiile şi fotografia au fost postate pe pagina web al cotidianului şi în forma tipărită, fară acordul dânsului. Susţine reclamantul că, prin informaţia difuzată de către cotidianul „Timpul”, i-au fost cauzate grave atingeri reputaţiei profesionale, solicitînd înlăturarea din articolul precitat şi din varianta electronică de pe pagina web publicaţiea 1 cotidianului „Timpul”, orice referire la persoana sa, cu publicarea scuzelor de rigoare şi încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013, acţiunea înaintată de către Rusu Viorel a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat că, cerinţele invocate în acţiune nu se încadrează în prevederile legii. La data de 19 decembrie 2013 Rusu Viorel a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea privind protecţia datelor cu caracter personal şi repararea prejudiciului moral să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2014 s-a respins apelul declarat de către Rusu Viorel şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Rusu Viorel a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie obligat intimatul de a înlătura din articolul menţionat în varianta publicată pe site-ul ziarului „Timpul” a oricărei referinţe la recurent iar cotidianul „Timpul” să-şi exprime în cel mai apropiat număr al ziarului scuzele de rigoare faţă de recurent pentru informaţii false.

De asemenea solicită achitarea de către pîrît a daunei morale în mărime de 200 000 lei. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Rusu Viorel asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rusu Viorel ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Rusu Viorel, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Viorel către Cotidianul „Timpul” şi Pavel Păduraru privind încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi repararea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4