3ra-124/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S.Gîrbu nr.3ra-124/15 instanţa de apel: L.Bulgac, M.Guzun, N.Craiu ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serjant Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Serjant împotriva Centrului Naţional de Expertize Judiciare cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Serjant Ana şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 20 iunie 2014, c o n s t a t ă La 23 ianuarie 2013 Serjant Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Naţional de Expertize Judiciare cu privire la emiterea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că pe rolul Judecătorie Centru mun. Chişinău s-a aflat spre examinare litigiul dintre reclamantă şi vecinul său Goncear Sergiu. Pe parcursul examinări cauzei, la cererea reclamantei, a fost numită o expertiză în construcţie care a fost dispusă spre executare Centrului Naţional de Expertize Juridice. Achitarea pentru efectuare expertizei a fost pusă pe seama ambelor părţi, în dependenţă de numărul de întrebări puse expertului. Prin scrisoarea CNEJ nr.7378 din 15 noiembrie 2013 reclamanta a fost obligată să achite pentru efectuarea expertizei suma de 1800 lei.

Reclamanta a indicat că achitarea expertizelor juridice în cauzele civile, precum şi plata constatărilor tehnico-ştiinţifice se fac anticipat de către partea care a solicitat expertiza sau constatarea, fapt menţionat în încheiere de ordonare a expertizei, în cererea sau în adresarea de a efectua constatarea respectivă. Ca excepţie (situaţia materială a solicitantului, invalizi de gradul I,II şi II şi beneficiari de pensie pentru limita de vîrstă), prin decizia conducătorului instituţiei, taxele pentru expertiza juridică, constatarea tehnico-ştiinţifică pot fi reduse pînă la 50%. Mai menţionează, că este pensionară, invalid de gradul II, fără drept de a munci, fapt în legătură cu care, la 02 decembrie 2013 a depus o cerere pe numele directorului CNEJ- dlui Gheorghe Creţu, prin care a solicitat reducerea taxei pentru expertiză cu 50%.

Însă, prin scrisoare din 06 decembrie 2013 i-a fost refuzată cererea, pe motiv că veniturile obţinute în urma efectuării expertizelor contra plată abia acoperă cheltuielile CNEJ. Astfel, reclamanta consideră că prin refuzul indicat mai sus i-au fost lezate drepturile. Solicită reclamanta emiterea actului administrativ prin care să fie redusă cu 50% taxa pentru efectuarea expertizei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 iunie 2014 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Serjant Ana, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 iunie 2014. La 08 decembrie 2014 Serjant Ana a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integral a acţiuni.

În motivarea recursului a menţionat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt emise cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. Mai indică că, afirmaţia instanţei expusă în hotărîre precum că ea urma să solicite scutirea de la plata expertizei la momentul dispunerii efectuării acestei expertize de către Judecătoria Centru, mun. Chişinău nu poate fi luată în consideraţie,deoarece instanţa de judecată nu are dreptul de a scuti persoana de la plata efectuării expertizei. Acest drept este dat doar personal conducătorului instituţiei de expertiză. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Serjant Ana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Serjant Ana în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Serjant Ana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Serjant Ana se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat