2ds-1/15 — Declararea nulităţii contractului de arvună, încasarea dublului arvunei şi a dobînzii de întîrziere

Dosarul nr. 2ds-1/15 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea examinînd cererea privind emiterea deciziei suplimentare, înaintată de Ţurcan Rita, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ilieş (Arhip) Elena împotriva lui Ţurcan Rita privind declararea nulităţii contractului de arvună, încasarea dublei arvunei, a dobînzii de întîrziere, a inflaţiei şi repararea prejudiciului moral, CONSTATĂ : La 16 iunie 2011, Elena Ilieş (Arhip) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ritei Ţurcan cu privire la declararea nulităţii contractului de arvună şi încasarea dublei arvunei, a dobînzii de întîrziere, a inflaţiei şi repararea prejudiciului moral.

Ulterior, Elena Arhip (Ilieş) a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitînd încasarea de la pîrîtă a dobînzii de întîrziere, a inflaţiei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 23 august 2011, a fost admisă cererea Elenei Arhip (Ilieş) cu privire la asigurarea acţiunii şi i-a fost interzis Ritei Ţurcan să încheie careva tranzacţii de înstrăinare a bunului imobil din str. Crizantemelor, 7, or. Soroca, ce-i aparţine cu drept de proprietate. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 13 aprilie 2012, a fost respinsă cererea depusă de către avocatul Ritei Ţurcan cu privire la strămutarea pricinii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012, a fost admis recursul declarat de către Rita Ţurcan, casată încheierea primei instanţe şi emisă o nouă încheiere, prin care a fost admis demersul avocatului Dragoş Chetraru cu privire la strămutarea pricinii şi a fost strămutată pricina la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău pentru examinare în fond. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 24 decembrie 2013, cererea lui Arhip (Ilieş) Elena împotriva lui Ţurcan Rita a fost respinsă ca nefondată. La 23 ianuarie 2014 şi 10 martie 2014, Elena Arhip (Ilieş) a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd repunerea în termenul de declarare a apelului şi admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, a fost admisă cererea apelantei şi repusă în termenul de declarare a apelului. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2014, s-a admis apelul declarat de către Elena Arhip (Ilieş) şi s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 24 decembrie 2013. S-a emis o hotărîre nouă prin care s-a admits parţial acţiunea Elenei Arhip (Ilieş) împotriva Ritei Ţurcan şi s-a dispus încasarea de la Rita Ţurcan în beneficiul Elenei Arhip (Ilieş) dublul arvunei în sumă de 8 000 euro sau echivalentul în lei moldoveneşti conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărîrii şi s-a încasat de la Rita Ţurcan în beneficiul Elenei Arhip (Ilieş) cheltuielile de judecată în sumă de 2 850 lei.

În rest acţiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Ţurcan Rita a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04.06.2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 24.12.2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014, a fost admis recursul declarat de Ţurcan Rita, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2014 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 24 decembrie 2013. La 20.11.2014, Turcan Rita a înaintat o cerere prin care solicită emiterea unei decizii suplimentare prin care să fie dispusă anularea măsurilor de asigurare a acţiunii – sechestrul aplicat pe bunurile imobile amplasate în or.

Soroca, str. Crizantemelor, 7 cu nr. cadastrale 7801114.263.01 şi 7801114.263.02. În motivarea cererii, solcitanta a indicat că, prin încheierea Judecătoriei Soroca din 23 august 2011, a fost admisă cererea Elenei Arhip (Ilieş) cu privire la asigurarea acţiunii şi i-a fost interzis Ritei Ţurcan să încheie careva tranzacţii de înstrăinare a bunului imobil din str. Crizantemelor, 7, or. Soroca, ce-i aparţine cu drept de proprietate. Susţine că necătînd la rezolvarea litigiului în fond în favoarea sa, instanţele nu au dispus concomitent cu emiterea hotărîrilor şi anularea măsurilor de asigurare, aplicate prin încheierea Judecătoriei Soroca din 23 august 2011, deşi în referinţe şi susţinerile verbale a solicitat anularea sechestrului.

Verificînd materialele cauzei în raport cu argumentele expuse în cererea Ritei Ţurcan, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 250 alin. (1) CPC, instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară, dacă nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii, rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească sau nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Potrivit art. 180 alin. (3) CPC, în cazul respingerii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare a acţiunii se menţin pînă cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare îşi păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti. După cum rezultă din actele cauzei, acţiunea reclamantei Arhip (Ilieş) Elena împotriva Ritei Ţurcan a fost respinsă prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. 2 Chişinău din 24 decembrie 2013, hotărîre care a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014. Prin urmare, măsurile anterioare de asigurare a acţiunii – aplicarea interdicţiei Ritei Ţurcan să încheie careva tranzacţii de înstrăinare a bunului imobil din str. Crizantemelor, 7, or.

Soroca, ce-i aparţine cu drept de proprietate, au fost menţinute doar pînă la devenirea definitivă şi irevocabilă a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 24 decembrie 2013, iar încheierea Judecătoriei Soroca din 23 august 2011, prin care a fost aplicată această interdicţie, a devenit nulă de drept la 19.11.2014. Mai mult ca atît, examinarea cerinţei de anulare a măsurilor de asigurare, se efectuiază de către instanţa care a dispus aplicarea lor, în speţă instanţa de fond. În acest sens, instanţa de recurs menţionează că începînd cu 19.11.2014, măsurile de asigurare aplicate de organul cadastral în temeiul încheierii Judecătoriei Soroca din 23 august 2011, au fost anulate. Astfel, pornind de la prevederile normei de drept enunţate mai sus în raport cu circumstanţele invocate, Colegiul constată că cererea de emitere a deciziei suplimentare privind anularea măsurilor de asigurare este neîntemeiată.

În temeiul celor expuse, conducîndu-se de prevederile art. 180 alin. (3), 250, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE : Se respinge cererea Ritei Ţurcan privind emiterea unei decizii suplimentare. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Vladimir Timofti Iuliana Oprea 3