2ra-3380/14 — Încasarea dublei arvune şi compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: V.Ilaşco dosarul nr. 2ra-3380/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Gavriliţa, A.Pahopol DECIZIE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Rusnac Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Doba Igor împotriva Elenei Rusnac, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Rusnac Agro” privind încasarea dublei arvune şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de către Rusnac Elena şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 19 decembrie 2011 Doba Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Rusnac, intervenient accesoriu SRL „Rusnac Agro” privind încasarea dublei arvune şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 13 ianuarie 2011 a încheiat cu pîrîta acordul de colaborare şi activitate în comun, potrivit căruia a acordat mijloace financiare şi susţinere pîrîtei, în scopul rambursării de către ultima a creditului obţinut prin contractul nr.45/10 din 20 iulie 2010, încheiat între BC „Moldincombank” SA şi SRL „Fortagro-Com”, şi contractului de fidejusiune nr.159 din 21 octombrie 2010. Ulterior, părţile au încheiat contractul prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011, prin care Rusnac Elena s-a obligat să-i vîndă terenurile din extravilan, cu suprafaţa de 22,844 ha, numerele cadastrale 3136205478 – 3136205481, amplasate în raionul Criuleni, comuna Hruşova.

Susţine că la încheierea contractului prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011 a transmis pîrîtei în calitate de arvună 1 300 000 lei, iar restul sumei 1 de 7 700 000 lei urmînd a fi achitate la data încheierii contractului de vînzare - cumpărare a terenurilor agricole, autentificat notarial. Indică că, în preţul contractului au fost incluse costurile terenurilor agricole, construcţiile şi plantaţiile amplasate pe acest teren, iar actele juridice enunţate au fost perfectate şi semnate în prezenţa lui Temirov Valeriu şi fiica Elenei Rusnac - Adelina Rusnac.

La semnarea contractelor enunțate i-a transmis Elenei Rusnac suma de 9 000 lei, pentru ca ultima să achite cheltuielile notariale ce țin de autentificarea notarială a contractului prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011 şi acordului de colaborare şi activitate în comun din 13 ianuarie 2011. Menţionează că transmiterea arvunei în sumă de 1 300 000 lei către Rusnac Elena a avut loc în aceeași zi, la 11 martie 2011, în prezenţa martorului Vladimir Buga, fapt confirmat şi prin indicarea la pct.1.4. al contractului prealabil de vînzare- cumpărare din 11 martie 2011, că la data semnării contractului vînzătorul a primit echivalentul sumei de 1 300 000 lei în calitate de arvună, din preţul vînzării, urmînd ca restul sumei de 7 700 000 lei să fie achitate la data autentificării contractului de vînzare-cumpărare.

Potrivit pct. 1.7. al contractului prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011, părțile în decurs de 3 luni din momentul semnării contractului prealabil urmau să încheie contractul de vînzare-cumpărare autentificat notarial, iar termenul de perfectare a contractului a expirat la 11 iunie 2011, însă pîrîta contrar obligațiilor asumate de a vinde loturile de teren agricol cu suprafaţa totală de 22, 844 ha, specificate în pct. 1.1. al contractului prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011, se eschivează de la încheierea contractului de vînzare-cumpărare autentificat notarial şi de la restituirea dublei arvune.

Suplimentar indică că la încheierea contractului prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011, pîrîta deţinea în proprietate privată loturile de teren, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile din 04 noiembrie 2010 cu referire la lotul de teren nr. cadastral 3136205480 şi certificatul din 03 noiembrie 2010 cu referire la lotul de teren nr. cadastral 3136205478 eliberate de OCT Criuleni, precum şi prin Raportul de evaluare a obiectului din 07 iunie 2010, întocmit de SRL „Soclu”. Consideră că în temeiul art.633 alin. (l) CC, dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească celeilalte părţi dublul arvunei, astfel este îndreptăţit să solicite încasarea de la pîrîtă, suma dublei arvune, ceea ce constituie 2 600 000 lei.

Cere reclamantul, încasarea de la Rusnac Elena a dublei arvune în mărime de 2 600 000 lei, a prejudiciului material în mărime de 9 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3 500 lei. 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău din 25 octombrie 2012 a fost admisă parțial cererea depusă de Igor Doba. S-a încasat de la Rusnac Elena în beneficiul lui Doba Igor suma de 2 600 000 lei în calitate de dublă arvună şi cheltuielile de judecată în mărime de 3 500 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Rusnac Elena a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 s-a respins apelul declarat de către Rusnac Elena şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 octombrie 2012. La 12 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, Rusnac Elena a declarat recurs, iar la 07 noiembrie 2014 a depus recurs suplimentar, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural, pricina fiind examinată în lipsa unui participant la proces şi soluţionînd problema drepturilor unor persoane, care nu au fost implicate în proces. În acest sens invocă că contractul de colaborare din 13 ianuarie 2012 şi contractul prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011 cu suma de 1 300 000 lei nu au fost încheiate şi semnate de ea, iar la depunerea cererii de chemare în judecată nu au fost legalizate corespunzător.

Susţine că la examinarea cauzei intimatul a indicat că a transmis în prezenţa martorilor Temirov Valerii şi Rusnac Adelina suma de 9 000 lei pentru achitarea serviciilor notariale întru confirmarea contractului prealabil şi acordului de colaborare, însă în acest sens nu au fost prezentate probe şi nu au fost audiaţi martorii, astfel contractele menţionate au fost falsificate. Menţionează că intimatul pretinde la suma dublei arvune cu titlu de datorie în mărime de 2 600 000 lei, dar în pct. 1.4 al contractului din 11 martie 2011 este indicată suma de 1 300 mii lei şi 7 700 mii lei, ceea ce denotă că suma transmisă este de una mie trei sute lei şi şapte mii şapte sute lei şi nu suma invocată în acţiune.

Totodată, în cererea de chemare în judecată se indică că în preţul total de 9 000 lei se includea şi costul terenurilor agricole şi reiese că suma totală a contractului este de 9 000 lei. Totodată, intimatul nu a prezentat nici o dovadă că a investit sumele de bani în temeiul contractului de colaborare, însă indică că arvuna de 1 300 000 lei a fost transmisă de intimat în prezenţa martorului. Suplimentar indică că nu a primit de la intimat sumele solicitate şi ultimul nu a prezentat probe în acest sens că a investit sumele indicate în temeiul contractului de colaborare şi contractului prealabil de vînzare-cumpărare, care nu au fost întocmite în forma prevăzută de lege. 3 Consideră că prin înaintarea prezentei acţiuni, scopul pe care îl urmăreşte intimatul, este de a însuși bunurile ei şi de a se îmbogăți fără justă cauză.

Examinînd materialele dosarului prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul înaintat de către Rusnac Elena urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina pentru rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Instanţa de recurs constată că, Doba Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Rusnac, intervenient accesoriu SRL „Rusnac Agro” solicitînd încasarea dublei arvune în mărime de 2 600 000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 3 500 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a admis acţiunea, încasînd de la Rusnac Elena în beneficiul lui Doba Igor suma de 2 600 000 lei cu titlu de dublă arvună şi cheltuielile de judecată în mărime de 3 500 lei.

Instanţa de fond şi-a motivat soluţia prin faptul că Rusnac Elena s-a obligat prin contractul prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011 să-i vîndă lui Doba Igor la preţul de 9 000 000 lei, în termenul de trei luni, terenurile din extravilan, cu suprafaţa de 22,844 ha, nr. cadastral 3136205478-3136205481 amplasate în Criuleni, satul Hruşova, prin care a primit suma de 1 300 000 lei cu titlu de arvună şi s-a eschivat de la executarea obligaţiilor asumate în temeiul contractului prealabil de vînzare-cumpărare. Judecînd apelul declarat de Rusnac Elena, instanţa de apel găseşte drept legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe, considerînd necesar de a respinge apelul declarat, şi a menţine hotărîrea contestată.

Totodată, verficînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii instanţei de fond, instanţa de apel reţine faptul că corect prima instanţă a ajuns la concluzia că de către Rusnac Elena nu au fost întreprinse acţiuni necesare întru executarea obligaţiilor asumate în baza contractului prealabil de vînzare-cumpărare şi urmează a fi încasată de la Rusnac Elena suma de 2 600 000 lei cu titlu de dublă arvună, iar temeiurile invocate în cererea de apel sunt nefondate. În opinia instanţei de recurs, aprecierea probelor de către instanţele inferioare a fost arbitrară, rezultate din aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural şi examinarea insuficientă a circumstanţelor pricinii. Conform art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea 4 legii în primă instanţă.

În limitele apelului instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanţa de apel, judecînd apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod general la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărîrii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză.

Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerinţelor solicitate în acţiunea de bază, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului legalitatea hotărîrii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziţiei instanţei pe fiecare din argumentele invocate. Unul din argumentele invocate în şedinţa de judecată din 26 martie 2014 asupra căruia instanţa de apel nu s-a expus, constă în faptul că recurenta Rusnac Elena în baza contractului de credit încheiat cu BC ,,Moldinconbank” SA a primit un credit în sumă de 1 500 000 lei pentru a colabora cu SRL ,,Fortagro Com” şi a procura substanţe chimice, însă atunci a cunoscut că întreprinderea avea datorii în mărime de 600 000 lei faţă de BC ,,Moldinconbank” SA, care la rîndul său a reţinut din suma creditului datoria SRL ,,Fortagro Com” (f.d.

246). Colegiul consideră că instanţa de apel urma să se expună în legătură cu acest fapt asupra legăturii de cauzalitate a contractului prealabil de vînzare-cumpărare a unui obiect imobil, încheiat între Rusnac Elena şi Doba Igor, la 11 martie 2011, şi contractul de colaborare şi activitate în comun din 13 ianuarie 2011, încheiat între Doba Igor şi Rusnac Elena, anterior contractului prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011. Menţionează instanţa de recurs că instanţa de apel nu a dat apreciere faptului că în baza pct. 1.1 şi 1.3 ale contractului de colaborare şi activitate în comun din 13 ianuarie 2011, încheiat între Doba Igor şi Rusnac Elena, în scopul colaborării reciproce şi obținerea unui profit, părţile s-au înţeles asupra acordării reciproce a ajutorului financiar şi tehnic, fără stabilirea procentelor de creditare şi acordarea subvențiilor nerambursabile cu scopul rambursării creditelor bancare a Elenei Rusnac, obținute prin contractul de credit nr. 45/10 din 20 iulie 2010, încheiat între BC ,,Moldinconbank” SA şi SRL ,,Fortagro Com”, şi contractului de fidejusiune nr. 159 din 21 octombrie 2010, unde în calitate de fidejusor este Rusnac Elena.

Totodată potrivit pct. 5.4. din acordul enunţat rezultă că între părţi urmau a fi întocmite şi semnate acte de primire-predare a serviciilor reciproce şi calculele respective, iar în scopul de a rambursa mijloacele financiare primite de la Doba Igor 5 pentru Rusnac Elena, părţile vor întocmi un contract prealabil de vînzare-cumpărare a bunului, livada de mere cu suprafaţa de 22,844 ha, plantate în anul 2007, din cadrul terenului cu nr. cadastral 3136205.478-481(f.d. 5-8).

În acest sens, instanţa de recurs remarcă şi prevederile pct. 1.3 al contractului prealabil de vînzare-cumpărare a unui obiect imobil, încheiat între Rusnac Elena şi Doba Igor la 11 martie 2011, unde s-a indicat că preţul vînzării constituie echivalentul investiţiilor (mijloacelor financiare) efectuate de Doba Igor în calitatea sa de cumpărător, în temeiul contractului de colaborare şi activitate în comun din 13 ianuarie 2011, dar nu preţul vînzării construcţiilor şi plantaţiilor amplasate pe acest teren.

Astfel, la examinarea pricinii în ordine de apel, instanţa urmează să se expună referitor la momentul că dacă la data semnării contractului prealabil de vînzare- cumpărare din 11 martie 2011, Rusnac Elena a primit de la Doba Igor suma de 1 300 000 lei, cu titlu de arvună sau în baza pct. 5.4 al contractului de colaborare din 13 ianuarie 2011, încheiat anterior contractului enunţat, cu scopul de a rambursa creditul obţinut prin contractul de credit nr. 45/10 din 20 iulie 2010 încheiat între BC ,,Moldinconbank” SA şi SRL ,,Fortagro Com” şi contractului de fidejusiune nr. 159 din 21 octombrie 2010, unde în calitate de fidejusor este Rusnac Elena.

Din argumentele expuse, remarcă Colegiul că înţelegerea cu privire la arvună, expusă în contractul prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011, trebuie dedusă nu doar din denumirea sumei de bani achitate pînă la încheierea contractului, dar din ansamblul tuturor drepturilor şi obligaţiilor asumate de părţi în legătură cu încheierea şi executarea contractului enunţat. Totodată, argumentul recurentei Elenei Rusnac invocat în cererea de apel cu referire la faptul că contractul de colaborare din 13 ianuarie 2012 şi contractul prealabil de vînzare-cumpărare din 11 martie 2011 nu au fost semnate de dînsa, nu a fost cobătut, deoarece potrivit rapoartelor de expertiză efectuate în cadrul dosarului, concluziile experților sunt contradictorii, fapt ce permite recurentei să se îndoiască de veridicitatea lor, pe cînd demersul ultimei de numire a unei expertize repetate a fost respinsă.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 119 alin. (1) CPC, probele se adună şi se prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăţi, instanţa poate contribui, la solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor necesare.

6 Conform art. 159 alin. (2) CPC, în cazul cînd nu este de acord cu raportul de expertiză din motivul neîntemeierii sau veridicităţii lui îndoielnice, cînd concluziile mai multor experţi sînt contradictorii, iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului, ori cînd, la efectuarea expertizei, normele procedurale sînt încălcate, instanţa judecătorească poate dispune efectuarea unei expertize repetate. Ca urmare, din sensul normelor citate supra, Colegiul Consideră că în cursul examinării litigiului, instanța de apel urmează să dispună efectuarea unei expertize repetate în cazul în care la dosar sunt două rapoarte de expertize cu concluzii diametral opuse, astfel a emis decizia în lipsa acestei probe şi prin decizia din 27 martie 2014 a menținut hotărîrea primei instanţe.

În opinia instanţei de recurs, aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară, rezultată din aplicarea eronată a normelor de drept procedural şi examinarea insuficientă a circumstanţelor pricinii. În acest context, Colegiul a mai constatat că cererea de apel declarată de către Rusnac Elena a conţinut şi alte argumente asupra cărora instanţa de apel nu s-a expus, respingînd apelul printr-o declaraţie generală, deşi era obligată, în baza art. 373 alin. (5) CPC, să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel, fapt ce denotă că instanţa de apel a examinat cauza superficial, fără a intra în esenţa litigiului, ceia ce constituie o încălcare esenţială a normelor de drept procedural, ce au dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată. Totodată, din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîrile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din 21.01.1999).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural și deoarece eroare judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Rusnac Elena.

7 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Doba Igor împotriva Elenei Rusnac, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Rusnac Agro” privind încasarea dublei arvune şi compensarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 8