- Dosarul nr.
- 2rac-31/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 ianuarie 2015
- Părțile
- ÎI Nadejda Grosu vs ÎI Serghei Sîtnic
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2rac-31/15 — Încasarea datoriei
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA
dosar nr.2rac-31/15 prima instanță: Judecătoria Soroca (judecător G.Liulca) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători: E.Ababei, G.Polivenco, A.Garbuz) ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Sîtnic Serghei, în cauza civilă la acțiunea înaintată de Întreprinderea Individuală „Nadejda Grosu” împotriva Întreprinderii Individuale „Serghei Sîtnic”, privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 02 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Serghei Sîtnic” și menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din 10 martie 2014, prin care acțiunea a fost admisă, a c o n s t a t a t: La 10.10.2013, reclamantul ÎI „Nadejda Grosu” s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva ÎI „Serghei Sîtnic”, prin care a solicitat încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii, reclamantul a relevat că în baza tranzacției de vânzare cumpărare din 23.10.2012 încheiată în or. Ungheni dintre ÎI „Nadejda Grosu”, reprezentată de Vasile Grosu şi ÎI „Serghei Sîtnic”, reprezentată de Serghei Sîtnic, obiectul căruia constituia vânzarea utilajului comercial sub formă de rafturi şi accesorii către ÎI „Serghei Sîtnic”, ultimul nu a achitat integral prețul stabilit, restanța constituind suma de 20976 lei. A mai indicat, că la data încheierii tranzacției ÎI „Serghei Sîtnic” a transferat la contul ÎI „Nadejda Grosu” doar suma de 30000 lei, din suma totală de 50976 lei. Suma restantă pârâtul nu a achitat-o, deși ÎI „Nadejda Grosu” a expediat somaţie în adresa ÎI „Serghei Sîtnic”, prin care a solicitat executarea benevolă a plăților restante.
Din aceste considerente, reclamantul s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune privind încasarea din contul ÎI „Serghei Sîtnic” în beneficiul ÎI „Nadejda Grosu” a datoriei restante în cuantum de 20976 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 10.03.2014, acţiunea a fost admisă. S-a încasat de la ÎI „Serghei Sîtnic” în beneficiul ÎI „Nadejda Grosu” suma de 20976 lei, cu titlu de datorie și suma de 7459,88 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 02.09.2014, a fost respins apelul declarat de ÎI „Serghei Sîtnic”, fiind menținută hotărârea primei instanțe din 10.03.2014.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 02.09.2014, recurentul Sîtnic Serghei a declarat recurs la 24.11.2014, în termen legal, deoarece copia deciziei a fost recepționată de către recurent la 10.09.2014, iar recursul a fost expediat prin poștă la 10.11.2014, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a invocat art.432 CPC, precum că instanțele judecătorești inferioare au încălcat normele de drept material. Recurentul consideră că hotărârile instanțelor judecătorești inferioare sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece au aplicat eronat prevederile art.512 alin.(l) și art.572 alin.(2) Cod Civil.
A menționat, că primirea utilajului nu s-a dovedit, iar probele anexate nu corespund cerințelor normelor legale. A indicat, că factura fiscală din 23.10.2012 nu corespunde cerințelor prevăzute de Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factură fiscală” aprobată de Ministerul Finanţelor prin ordinul nr.115 din 06.09.2010. A mai relevat, precum că faptul transferului sumei de 30000 lei conform facturii fiscale nominalizate nu poate confirma primirea mărfii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sîtnic Serghei este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu dispozițiile art.432 alin.(1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Potrivit art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Colegiul constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de recurentul către Sîtnic Serghei, precum că hotărârile instanțelor judecătorești sunt neîntemeiate, poartă un caracter declarativ și nu pot fi reținute.
Dezacordul cu decizia instanței de apel, prin relatarea situației în viziunea recurentului, este inadmisibil din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei decizii, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Călăuzindu-se de art.440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC, şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate 2 şi a aplicat corect normele de drept material și procedural, Colegiul ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Sîtnic Serghei, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sîtnic Serghei împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 02 septembrie 2014, în cauza civilă la acțiunea înaintată de Întreprinderea Individuală „Nadejda Grosu” împotriva Întreprinderii Individuale „Serghei Sîtnic”, privind încasarea datoriei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 3