- Dosarul nr.
- 2ra-177/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 ianuarie 2015
- Părțile
- Platon Grigore, Platon Varvara, Platon Iurie vs Platon Axenia
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-177/15 — Partajarea averii succesorale
prima instanţă V. Boico dosarul nr.2ra-177/15 instanţa de apel L. Popova M. Moraru A. Panov ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Axenia Platon, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Platon, Grigorii Platon, Iurii Platon împotriva Axeniei Platon cu privire la partajarea averii succesorale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Platon Axenia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău din 02 aprilie 2014, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 27 iunie 2012, Varvara Platon, Grigorii Platon şi Iurii Platon a depus cerere de chemare în judecată împotriva Axeniei Platon cu privire la partajarea averii succesorale.
În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la data de 29 iunie 2011, în or. Moscova a decedat Veaceslav Platon, fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat de OSC mun. Chişinău cu nr. 32-T la data de 07 iulie 2011. Reclamanţii Grigorii şi Varvara Platon au explicat că sunt părinţii decedatului, iar Iurie Platon este feciorul decedatului din prima căsătorie. Menţionează că pîrîta Axenia Platon a fost soţia lui Veaceslav Platon la ziua decesului, menţionînd că împreună cu pîrîta sunt moştenitori legali de clasa I după decesul lui Veaceslav Platon, care pînă la deces nu a lăsat nici un testament, iar de către ei în ordinea stabilită la notarul Olga Golobciuc a fost deschis dosar de moştenire după decesul lui Veaceslav Platon.
Au mai menţionat că în cadrul dosarului de moştenire a fost constatat faptul că masa succesorală rămasă după decesul lui Veaceslav Platon este compusă din apartamentul nr. 307 din Piaţa Unirii Principatelor 1, mun. Chişinău şi automobilul de model „Nissan Tiida” număr de înmatriculare COH 384, anul producerii 2009, iar dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 307 din Piaţa Unirii Principatelor 1, mun. Chişinău a fost împărţit în cote părţi egale între toţi moştenitorii, astfel la moment fiecare are cîte ¼ cotă-parte din acest apartament.
1 Suplimentar au mai invocat că în privinţa automobilului între moştenitori a apărut litigiu în legătură cu faptul că pîrîta refuză să prezinte automobilul la un expert independent pentru evaluarea lui efectuând de una singură în mod particular, fără înştiinţarea altor moştenitori evaluarea automobilului la SRL „Constautov”, care conform raportului de evaluare nr. 31 din 03 februarie 2012 a fost evaluat la suma de 204426,15 lei, iar despre evaluarea acestuia au aflat la notar care le-a înmînat copia raportului de evaluare. Reieşind din circumstanţele date reclamanţii au decis să rezolve problema pe cale judiciară, din care considerente s-au adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Cer Varvara Platon, Grigorii Platon şi Iurii Platon partajarea automobilului de model „Nissan Tiida” număr de înmatriculare COH 384 anul producerii 2009, recunoaşterea dreptului de proprietate a pîrîtei Axenia Platon asupra automobilului de model „Nissan Tiida” număr de înmatriculare COH 384 anul producerii 2009 care de fapt şi-l gestionează pînă în prezent cu încasarea de la aceasta în beneficiu tuturor reclamanţilor cîte o sultă bănească în mărime de ¼ cote-părţi pentru fiecare din automobilul de model „Nissan Tiida” număr de înmatriculare COH 384 anul producerii 2009. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 aprilie 2014 acţiunea a fost admisă. A fost partajată averea succesorală-automobilul de model „Nissan Tiida”, număr de înmatriculare COH 384 rămase după decesul lui Veaceslav Platon.
A fost determinat cotele-părţi ideale a succesorilor asupra bunului succesoral stabilindu-i: Axeniei Platon –cota-parte ideală de 5/8; Varvarei Platon, Grigorii Platon şi Iurie Platon a cîte 1/8 cotă-parte ideală din bunul mobil succesoral.
A fost partajată averea succesorală – automobilul de model „Nisan Tiida” număr de înmatriculare COH 384, rămase după decesul lui Veaceslav Platon, atribuindu-i Axeniei Platon în natură automobilul de model „Nissan Tiida” număr de înmatriculare COH 384. A fost încasat de la Axenia Platon sulta în mărime de 11977,60 lei în beneficiul fiecărui reclamant Varvarei Platon, Grigorii Platon şi Iurie Platon ceea ce constituie echivalentul a 1/8 cotă-parte din averea succesorală – automobilul de model „Nissan Tiida” număr de înmatriculare COH 384. A fost încasat de la Axenia Platon în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1793,62 lei, ceea ce constituie suma proporţională a cote-părţi de 5/8 din taxa de stat integrală de 3% din valoarea acţiunii -95661, egală cu 2869,80 lei.
A fost încasat în mod solidar de la Varvara Platon, Grigorii Platon, Iurii Platon, taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 776 lei: ceea ce constituie suma proporţională cotei-părţi de 3/8 din taxa de stat integral de 3% egală cu 2869,8 lei, luînd în consideraţie taxa de stat de 300 lei achitată de reclamanţi la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Axenia Platon şi a fost menţinută hotărîrea primei instanţei. La 27 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Axenia Platon a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.
Recurenta, Axenia Platon, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele de judecată au emis 2 hotărîri ilegale şi neîntemeiate, au fost pronunţate cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi de drept procedural.
Întru susţinerea recursului recurenta a invocat următoarele motive de drept şi anume: nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; instanţa judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; totodată de instanţa judecătorească a fost interpretat în mod eronat legea: pricina a fost judecată de prima instanţă şi instanţa de apel în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată.; totodată, la judecarea pricinii instanţele judiciare au soluţionat problema drepturilor unor persoane care n-au fost implicate în proces; în acelaşi timp, instanţele de judecată au conchis greşit asupra circumstanţelor cauzei, iar concluziile instanţelor expuse în hotărîrea şi decizia contestată sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; toate aceste circumstanţe au dus la soluţionarea greşită a pricinii, este cert că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fapt pentru care aceste încălcări constituie un temei suplimentar de declarare a recursului.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Axenia Platon nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Axeniei Platon ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Axeniei Platon se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Druţă Ion Corolevschi 4