2ra-2363/16 — împărțirea averii comune pe cote-părți

prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra-2363/16 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V.Brașoveanu ÎNCHEIERE 12 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon, succesor în drepturi Nicoleta Budac împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Platon Axenia, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani din 28 ianuarie 2015 constată: La 27 iunie 2012, Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon au depus cerere de chemare în judecată împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 29 iunie 2011, în or. Moscova, Federația Rusă, a decedat Veaceslav Platon, decesul acestuia fiind înregistrat la OSC mun. Chișinău la data de 07 iulie 2011 cu nr. 32-T. Invocă că Varvara Platon și Grigorii Platon sunt părinții defunctului, Iurie Platon este fiul acestuia, iar Axenia Platon este soția defunctului Veaceslav Platon, astfel încît atât reclamanții cât și pârâta sunt moștenitorii legali de clasa I rămași după decesul lui Veaceslav Platon, care până la deces nu a lăsat testament. Menționează că după deschiderea succesiunii s-a constatat că averea succesorală a defunctului este constituită din apartamentul nr. 307 din piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău și automobilul „Nissan Tiida" cu numărul de înmatriculare COH 384, produs în anul 2007. Afirmă că dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost partajat între moștenitori în părți egale, fiecare având câte 1/4 cotă parte din apartament, însă necătând la aceasta, susține că Axenia Platon în mod abuziv a ocupat întreg apartamentul și împiedică exercitarea dreptului lor de proprietate, iar la somația din 02 mai 2011 de înlăturare a obstacolelor create, aceasta nu a reacționat. Solicită recunoașterea dreptului de proprietate a Axeniei Platon asupra întregului imobil cu nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor, mun. Chișinău și încasarea din contul Axeniei Platon în beneficiul Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon o sultă în formă bănească în calitate de contravaloare a ¼ cotă- parte din apartamentul nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău. La 25 martie 2014 Nicoleta Budac a depus o cerere cu privire la înlocuirea părții în proces și admiterea sa în proces în calitate de reclamantă. In motivarea cererii a invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 15 martie 2013 a cumpărat de la Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon 3/4 cote-părți din apartamentul 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 iulie 2014, s-a dispus înlocuirea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul acestora în drepturi Nicoleta Budac. La data de 09 iulie 2014, Nicoleta Budac a depus o cerere de modificare a cerințelor prin care a solicitat partajarea apartamentului nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău, prin vânzarea acestuia la licitație și distribuirea mijloacelor bănești obținute coproprietarilor proporțional cotelor-părți deținute și anume: Nicoletei Budac - 3/4 cote-părți și Axeniei Platon - 1/4 cotă-parte. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1571 Cod civil, art. 6, 7, 62, alin. (1), 85 alin. (4), 166 CPC. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun Chișinău din 28 ianuarie 2015, acțiunea a fost admisă. A fost partajat apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău între coproprietarii Nicoleta Budac și Axenia Platon prin scoaterea bunului la licitație, cu distribuirea prețului între coproprietari în următoarea proporție: Nicoletei Budac - 3/4 cote- părți și Axeniei Platon - 1/4 cotă-parte.

Au fost încasate de la Axenia Platon în beneficiul Nicoletei Budac cheltuielile de plată a taxei de stat în cuantum de 300 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 300 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 5842, 71 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015 a fost respins apelul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și menținută hotarârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016 a fost admis recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru, a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015 și remisă pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 a fost respins apelul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și menținută hotarârea primei instanțe. La 11 august 2016 Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru a declarat recurs împotriva decizie instanței de apel din 12 iulie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a primei instanțe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerându-o ilegală și neîntemeiată. Menționează că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.

Explică că atât prima instanță cât și instanța de apel a judecat pricina în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, la judecarea pricinii instanțele ierarhic inferioare au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Consideră că instanțele ierarhic inferioare au conchis greșit asupra circumstanțelor cauzei, aprecierea probelor a fost arbitrară, fapt care a dus la soluționarea greșită a pricinii, concluziile hotărârilor contestate sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Relevă că nu este de acord cu concluziile deciziei recurate și hotărârii primei instanțe pe motiv că apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău, conform planificării și amplasării, bunul nu este pasibil divizării în măsura în care să fie exploatat independent, ca urmare partajarea în natură a acestuia conform cotelor-părți determinate nu este posibilă. Consideră că aceste hotărâri au fost luate în lipsa unui temei legal, hotărârea nefiind bazată pe concluzia unui specialist în domeniu. Consideră că prima instanță și cea de apel au interpretat greșit legea și argumentele Axeniei Platon, cât și a reprezentantul acesteia, avocatul Stanțieru Alexandru privind operarea cu noțiunea: întreținerea relațiilor conjugale dintre numiți, traiul în comun, ducerea gospodăriei comune, procurarea de bunuri, încheierea căsătoriei, agonisirea de avere, toate aceste argumente au fost aduse instanțelor de pârâtă pentru a proba faptul dobândirii în comun de către Axenia Platon și defunctul Veaceslav Platon a bunurilor succesorale.

Chiar dacă, din motive obiective apartamentul a fost înregistrat după defunct, aest a fost procurat împreună cu Veaceslav Platon, iar în temeiul prevederilor art. 23 alin. (1) și (2) Codul familiei, acest bun imobil că putea fi recunoscut cu certitudine de instanța judecătorească proprietate în devălmășie a acestora. Indică că printr-un raport de expertiză ar fi fost posibil de stabilit că în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soților și din mijloacele pârâtei, a unuia dintre soți ori în urma muncii numai a unuia dintre soți, valoarea acestui bun succesoral putea spori simțitor (reparație capitală, reconstrucție, reutilare, reamenajare, achitare împrumuturilor pentru procurarea lor, etc). Relevă că la data procurării apartamentului, acesta era într-o stare deplorabilă.

Pentru a-1 aduce în starea necesară de a trece cu traiul în el a fost necesar de a efectua reparație capitală, lucrări de reconstrucție a rețelelor inginerești, reamenajarea bucătăriei, instalarea ușilor, ferestrelor, precum și a obiectelor tehnico-sanitare. Aceste lucrări au fost efectuate de către Axenia Platon și Veaceslav Platon împreună, pe banii agonisiți, o parte fiind împrumutați de la terțe persoane. Menționează că nu este de acord cu faptul că intimații au indicat că masa succesorală rămasă după decesul lui Veaceslav Platon este compusă din ap. 307, str. Piața Unirii Principate mun. Chișinău, precum și automobilul Nissan Tiida cu n/î COH 384. Deoarece, atât automobilul Nissan Tiida, cu n/î COH 384, cât și apartamentul nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor, 1, mun.

Chișinău, au fost procurate de soții Axenia Platon și Veaceslav Platon pe banii agonisiți și luați cu împrumut în timpul traiului în comun, în perioada anilor 2001-2011, după decesul lui Veaceslav Platon, din 29 iunie 2011 achitarea acestor împrumuturi și cheltuieli de reparație a imobilului au fost efectuate de către Platon Axenia. Consideră că deoarece bunurile masei succesorale au fost agonisite împreună cu defunctul Veaceslav Platon, acestea urmează a fi supuse regimului proprietății în devălmășie, revenindu-i astfel ½ cotă –parte ideală din apartamentul nr. 307 din str. Piața Unirii Principate, 1 mun.Chișinău și din automobilul Nissan Tiida, cu n/î COH 384. Astfel, precizează că nu este de acord cu faptul că întregul bun litigios a fost inclus în masa succesorală, în urma decesului lui Veaceslav Platon.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 29 iulie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 79), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului, lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic