2rh-14/17 — cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți

2rh-14/17 — cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2rh-14/17

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

instanța de recurs: A. Cobăneanu, D. Mardari, M. Pitic

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Axenia Platon, reprezentată de

avocatul Alexandru Stanțieru

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Platon,

Grigorii Platon și Iurie Platon, succesor în drepturi Nicoleta Budac împotriva

Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin

care a fost declarat inadmisibil recursul depus de Axenia Platon, reprezentată de

avocatul Alexandru Stanțieru

constată:

La 27 iunie 2012, Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea

averii comune pe cote-părți.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 29 iunie 2011, în or. Moscova,

Federația Rusă, a decedat Veaceslav Platon, decesul acestuia fiind înregistrat la

OSC mun. Chișinău la data de 07 iulie 2011 cu nr. 32-T.

Invocă că Varvara Platon și Grigorii Platon sunt părinții defunctului,

Iurie Platon este fiul acestuia, iar Axenia Platon este soția defunctului

Veaceslav Platon, astfel încât atât reclamanții cât și pârâta sunt moștenitorii legali

de clasa I rămași după decesul lui Veaceslav Platon, care până la deces nu a lăsat

testament.

Menționează că după deschiderea succesiunii s-a constatat că averea

succesorală a defunctului este constituită din apartamentul nr. 307 din Piața Unirii

Principatelor 1, mun. Chișinău și automobilul „Nissan Tiida” cu numărul de

înmatriculare COH 384, produs în anul 2007.

Afirmă că dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost partajat între

moștenitori în părți egale, fiecare având câte 1/4 cotă parte din apartament, însă

necătând la aceasta, susține că Axenia Platon în mod abuziv a ocupat întreg

1

apartamentul și împiedică exercitarea dreptului lor de proprietate, iar la somația din

02 mai 2011 de înlăturare a obstacolelor create, aceasta nu a reacționat.

Solicită recunoașterea dreptului de proprietate a Axeniei Platon asupra

întregului imobil cu nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor, mun. Chișinău și

încasarea din contul Axeniei Platon în beneficiul Varvarei Platon, Grigorii Platon

și Iurie Platon o sultă în formă bănească în calitate de contravaloare a ¼ cotă - parte

din apartamentul nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău.

La 25 martie 2014 Nicoleta Budac a depus o cerere cu privire la înlocuirea

părții în proces și admiterea sa în proces în calitate de reclamantă.

În motivarea cererii a invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare

din 15 martie 2013 a cumpărat de la Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon

3/4 cote-părți din apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1,

mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 iulie 2014, s-a

dispus înlocuirea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu

succesorul acestora în drepturi Nicoleta Budac.

La data de 09 iulie 2014, Nicoleta Budac a depus o cerere de modificare a

cerințelor prin care a solicitat partajarea apartamentului nr. 307 din Piața Unirii

Principatelor 1, mun. Chișinău, prin vânzarea acestuia la licitație și distribuirea

mijloacelor bănești obținute coproprietarilor proporțional cotelor-părți deținute și

anume: Nicoletei Budac - 3/4 cote-părți și Axeniei Platon - 1/4 cotă-parte.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1571 Cod civil, art. 6, 7,

62, alin. (1), 85 alin. (4), 166 CPC.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2015,

acțiunea a fost admisă.

A fost partajat apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1,

mun. Chișinău între coproprietarii Nicoleta Budac și Axenia Platon prin scoaterea

bunului la licitație, cu distribuirea prețului între coproprietari în următoarea

proporție: Nicoletei Budac - 3/4 cote- părți și Axeniei Platon - 1/4 cotă-parte.

Au fost încasate de la Axenia Platon în beneficiul Nicoletei Budac

cheltuielile de plată a taxei de stat în cuantum de 300 lei, cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 300 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

5842,71 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015 a fost respins

apelul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016 a fost admis

recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru, a

fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015 și remisă pricina

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 a fost respins apelul

declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2017 a fost

declarat ca inadmisibil recursul depus de Axenia Platon, reprezentată de avocatul

Alexandru Stanțieru.

2

La 29 noiembrie 2017, Axenia Platon, reprezentată de avocatul

Alexandru Stanțieru a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea cererii

de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016,

deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, casarea hotărârii

Judecătoriei Buiucani din 28 ianuarie 2015 cu remiterea pricinii pentru rejudecare

în prima instanță.

Indică că prin hotărârea pronunțată în prezenta pricină civilă, instanțele

ierarhic inferioare de fapt au emis o nouă hotărâre prin care au soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Astfel, pricina a fost examinată în lipsa participanților la proces cărora nu li s-

a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Explică că din materialele cauzei rezultă că pricina civilă a fost intentată de

Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon care s-au adresat la data de

27 iunie 2012 cu cererea de chemare în judecată împotriva Axeniei Platon cu

privire la partajarea bunului proprietate comună pe cote-părți dobândită ca

moștenitori legali după decesul lui Veaceslav Platon.

Indică că deoarece Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon au

înstrăinat ¾ din imobilul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău

Nicoletei Budac, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

09 iulie 2014 a fost dispusă înlocuirea reclamanților Varvara Platon,

Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul acestora în drepturi Nicoleta Budac.

Consideră că prin înlocuirea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și

Iurie Platon cu succesorul în drepturi Nicoleta Budac, excluderea acestora din

proces a fost lipsită de dreptul său de a prezenta referința cu probele necesare întru

susținerea poziției sale în proces.

Relevă că excluderea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și

Iurie Platon ca părți din proces și neparticiparea sa la proces din motive obiective,

au adus la neatragerea Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon ca părți la

judecarea pricinii, dar este cert că prin hotărârea adoptată instanța a soluționat

problema drepturilor acestor persoane neantrenate în proces.

Menționează că un al doilea temei al cererii de revizuire este faptul că au

devenit cunoscute unele circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului.

Susține că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Explică că în perioada aflării pe rolul instanței de judecată a pricinii civile,

s-a dovedit cu certitudine unele circumstanțe esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior.

Susține că la momentul deciziilor contestate, unde prin încheierea Curții

Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 a fost declarat ca inadmisibil recursul

depus de ea, de către Judecătoria Buiucani la 07 octombrie 2016 a fost pronunțată

hotărârea, prin care a fost admisă cererea creditorului Oleg Todorov și încasat de la

moștenitorii legali ai defunctului - Axenia Platon, Grigorii Platon, Varvara Platon

și Iurie Platon datoria de 15000 dolari SUA, care au fost împrumutați de soții

3

Platon pentru procurarea apartamentului nr. 307 din piața Unirii Principatelor 1,

mun. Chișinău.

Astfel, la momentul pronunțării deciziilor contestate în prezenta pricină în

aceste împrejurări, consideră că se află în situația că prima instanță și instanța de

apel, în urma cercetării probelor materialelor cauzei civile în speța respectivă urma

să aplice prevederile art. 62 CPC, care prevede coparticiparea procesuală

obligatorie prin care legiuitorul a stipulat expres la art. 62 alin. (1) CPC -

coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică

soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți

și/sau pârâți.

Notează că instanțele ierarhic inferioare fără să verifice documentele

prezentate ca probe în dosar, fără să constate circumstanțele ce au o importanță

pentru soluționarea justă a pricinii, fără să verifice raporturile juridice existente și

dacă aceasta întrunește prevederile normelor legislației în vigoare, mai cu seamă

art. 166, 167 CPC, astfel a fost pronunțată o hotărâre pasibilă de a fi casată.

Instanța judiciară n-a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

avut importanță pentru soluționarea pricinii date în fond, astfel, au fost încălcate și

aplicate greșit normele de drept procedural, iar instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane neantrenate în proces, fapt pentru care servește drept

legal pentru casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016.

Consideră că părțile care au fost înlocuite cu succesorul în drepturi

Nicoleta Budac, urmau a fi atrași în proces, deoarece nefiind atrași ca parte în

proces, n-au fost legal citați în ședința de judecată și n-au participat la judecarea

cauzei.

Indică că în așa fel, a fost lezată în mod direct de dreptul de a participa

personal la ședința judiciară, de a prezenta argumentele și considerentele vis-a-vis

de obiectul litigiului întru apărarea drepturilor și intereselor ocrotite prin lege.

Relevă că prin hotărârea/decizia adoptată i-au fost încălcate drepturile,

libertățile și interesele revizuientului/recurent și anume a fost privată de dreptul la

un proces echitabil garantat de art. 6 alin. (l) al Convenției Europene pentru

Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și art. 20 din

Constituția RM, de dreptul la proprietate garantat de art. 1 Protocol 1 CEDO și

art. 46 din Constituția RM.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă

de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru urmează a fi

respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

4

Iar în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în

care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a

încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, revizuienta a invocat

prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC, iar ca înscrisuri probatorii fiind anexată

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 octombrie 2016.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că argumentele invocate de către revizuienta Axenia Platon nu pot

fi considerate ca circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea

încheierii, revizuirea cărei se solicită.

Or, pe lângă faptul că hotărârea judecătorească la care face referire

revizuienta în susținerea cererii de revizuire, exista la momentul adoptării

încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, hotărârea menționată

nu se referă și nu influențează litigiul în cauză, astfel că acesta nu poate fi raportat

la un înscris probator, în sensul prevederilor art. 449 lit. b) CPC.

Cât privește argumentul invocat în cererea de revizuire prin prisma

art. 449 lit. c) CPC, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că și acesta este unul neîntemeiat.

Asta deoarece, prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 09 iulie 2014, în

urma înstrăinării cotelor-părți deținute de Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie

Platon în imobilul din litigiu lui Nicoleta Budac, a fost dispusă înlocuirea Varvarei

Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul lor în drepturi Nicoleta Budac.

Mai mult, prin prevederile art. 449 lit. c) CPC, legiuitorul a acordat

posibilitatea persoanelor, în privința cărora a fost emisă o hotărâre judecătorească

cu privire la drepturile lor, fără a fi antrenate în proces, să depună o cerere de

revizuire împotriva actului judecătoresc.

La caz, însă, Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon nu au depus o

cerere de revizuire în temeiul menționat.

În contextul celor enunțate, este cert că argumentele invocate de către

revizuienta Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru, în

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. b) și lit. c) CPC.

Distinct de cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că revizuirea este o

cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

5

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o

respinge ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon, succesor în

drepturi Nicoleta Budac împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii

comune pe cote-părți.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6