2rh-14/17 — cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți

prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2rh-14/17 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu instanța de recurs: A. Cobăneanu, D. Mardari, M. Pitic ÎNCHEIERE 25 ianuarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon, succesor în drepturi Nicoleta Budac împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a fost declarat inadmisibil recursul depus de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru constată: La 27 iunie 2012, Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon au depus cerere de chemare în judecată împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 29 iunie 2011, în or. Moscova, Federația Rusă, a decedat Veaceslav Platon, decesul acestuia fiind înregistrat la OSC mun. Chișinău la data de 07 iulie 2011 cu nr. 32-T. Invocă că Varvara Platon și Grigorii Platon sunt părinții defunctului, Iurie Platon este fiul acestuia, iar Axenia Platon este soția defunctului Veaceslav Platon, astfel încât atât reclamanții cât și pârâta sunt moștenitorii legali de clasa I rămași după decesul lui Veaceslav Platon, care până la deces nu a lăsat testament. Menționează că după deschiderea succesiunii s-a constatat că averea succesorală a defunctului este constituită din apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău și automobilul „Nissan Tiida” cu numărul de înmatriculare COH 384, produs în anul 2007. Afirmă că dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost partajat între moștenitori în părți egale, fiecare având câte 1/4 cotă parte din apartament, însă necătând la aceasta, susține că Axenia Platon în mod abuziv a ocupat întreg 1 apartamentul și împiedică exercitarea dreptului lor de proprietate, iar la somația din 02 mai 2011 de înlăturare a obstacolelor create, aceasta nu a reacționat. Solicită recunoașterea dreptului de proprietate a Axeniei Platon asupra întregului imobil cu nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor, mun. Chișinău și încasarea din contul Axeniei Platon în beneficiul Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon o sultă în formă bănească în calitate de contravaloare a ¼ cotă - parte din apartamentul nr. 307 din str. Piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău. La 25 martie 2014 Nicoleta Budac a depus o cerere cu privire la înlocuirea părții în proces și admiterea sa în proces în calitate de reclamantă. În motivarea cererii a invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 15 martie 2013 a cumpărat de la Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon 3/4 cote-părți din apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 iulie 2014, s-a dispus înlocuirea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul acestora în drepturi Nicoleta Budac. La data de 09 iulie 2014, Nicoleta Budac a depus o cerere de modificare a cerințelor prin care a solicitat partajarea apartamentului nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău, prin vânzarea acestuia la licitație și distribuirea mijloacelor bănești obținute coproprietarilor proporțional cotelor-părți deținute și anume: Nicoletei Budac - 3/4 cote-părți și Axeniei Platon - 1/4 cotă-parte. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1571 Cod civil, art. 6, 7, 62, alin. (1), 85 alin. (4), 166 CPC. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2015, acțiunea a fost admisă. A fost partajat apartamentul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău între coproprietarii Nicoleta Budac și Axenia Platon prin scoaterea bunului la licitație, cu distribuirea prețului între coproprietari în următoarea proporție: Nicoletei Budac - 3/4 cote- părți și Axeniei Platon - 1/4 cotă-parte.

Au fost încasate de la Axenia Platon în beneficiul Nicoletei Budac cheltuielile de plată a taxei de stat în cuantum de 300 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 300 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 5842,71 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015 a fost respins apelul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016 a fost admis recursul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru, a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015 și remisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 a fost respins apelul declarat de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2017 a fost declarat ca inadmisibil recursul depus de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru. 2 La 29 noiembrie 2017, Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani din 28 ianuarie 2015 cu remiterea pricinii pentru rejudecare în prima instanță.

Indică că prin hotărârea pronunțată în prezenta pricină civilă, instanțele ierarhic inferioare de fapt au emis o nouă hotărâre prin care au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Astfel, pricina a fost examinată în lipsa participanților la proces cărora nu li s- a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Explică că din materialele cauzei rezultă că pricina civilă a fost intentată de Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon care s-au adresat la data de 27 iunie 2012 cu cererea de chemare în judecată împotriva Axeniei Platon cu privire la partajarea bunului proprietate comună pe cote-părți dobândită ca moștenitori legali după decesul lui Veaceslav Platon.

Indică că deoarece Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon au înstrăinat ¾ din imobilul nr. 307 din Piața Unirii Principatelor 1, mun. Chișinău Nicoletei Budac, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 iulie 2014 a fost dispusă înlocuirea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul acestora în drepturi Nicoleta Budac. Consideră că prin înlocuirea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul în drepturi Nicoleta Budac, excluderea acestora din proces a fost lipsită de dreptul său de a prezenta referința cu probele necesare întru susținerea poziției sale în proces.

Relevă că excluderea reclamanților Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon ca părți din proces și neparticiparea sa la proces din motive obiective, au adus la neatragerea Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon ca părți la judecarea pricinii, dar este cert că prin hotărârea adoptată instanța a soluționat problema drepturilor acestor persoane neantrenate în proces. Menționează că un al doilea temei al cererii de revizuire este faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului. Susține că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Explică că în perioada aflării pe rolul instanței de judecată a pricinii civile, s-a dovedit cu certitudine unele circumstanțe esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior. Susține că la momentul deciziilor contestate, unde prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 a fost declarat ca inadmisibil recursul depus de ea, de către Judecătoria Buiucani la 07 octombrie 2016 a fost pronunțată hotărârea, prin care a fost admisă cererea creditorului Oleg Todorov și încasat de la moștenitorii legali ai defunctului - Axenia Platon, Grigorii Platon, Varvara Platon și Iurie Platon datoria de 15000 dolari SUA, care au fost împrumutați de soții 3 Platon pentru procurarea apartamentului nr. 307 din piața Unirii Principatelor 1, mun.

Chișinău. Astfel, la momentul pronunțării deciziilor contestate în prezenta pricină în aceste împrejurări, consideră că se află în situația că prima instanță și instanța de apel, în urma cercetării probelor materialelor cauzei civile în speța respectivă urma să aplice prevederile art. 62 CPC, care prevede coparticiparea procesuală obligatorie prin care legiuitorul a stipulat expres la art. 62 alin. (1) CPC - coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți și/sau pârâți.

Notează că instanțele ierarhic inferioare fără să verifice documentele prezentate ca probe în dosar, fără să constate circumstanțele ce au o importanță pentru soluționarea justă a pricinii, fără să verifice raporturile juridice existente și dacă aceasta întrunește prevederile normelor legislației în vigoare, mai cu seamă art. 166, 167 CPC, astfel a fost pronunțată o hotărâre pasibilă de a fi casată.

Instanța judiciară n-a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au avut importanță pentru soluționarea pricinii date în fond, astfel, au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept procedural, iar instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces, fapt pentru care servește drept legal pentru casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016. Consideră că părțile care au fost înlocuite cu succesorul în drepturi Nicoleta Budac, urmau a fi atrași în proces, deoarece nefiind atrași ca parte în proces, n-au fost legal citați în ședința de judecată și n-au participat la judecarea cauzei. Indică că în așa fel, a fost lezată în mod direct de dreptul de a participa personal la ședința judiciară, de a prezenta argumentele și considerentele vis-a-vis de obiectul litigiului întru apărarea drepturilor și intereselor ocrotite prin lege.

Relevă că prin hotărârea/decizia adoptată i-au fost încălcate drepturile, libertățile și interesele revizuientului/recurent și anume a fost privată de dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 alin. (l) al Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și art. 20 din Constituția RM, de dreptul la proprietate garantat de art. 1 Protocol 1 CEDO și art. 46 din Constituția RM. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. 4 Iar în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, revizuienta a invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC, iar ca înscrisuri probatorii fiind anexată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 octombrie 2016. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de către revizuienta Axenia Platon nu pot fi considerate ca circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea încheierii, revizuirea cărei se solicită. Or, pe lângă faptul că hotărârea judecătorească la care face referire revizuienta în susținerea cererii de revizuire, exista la momentul adoptării încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, hotărârea menționată nu se referă și nu influențează litigiul în cauză, astfel că acesta nu poate fi raportat la un înscris probator, în sensul prevederilor art. 449 lit. b) CPC.

Cât privește argumentul invocat în cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. c) CPC, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că și acesta este unul neîntemeiat. Asta deoarece, prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 09 iulie 2014, în urma înstrăinării cotelor-părți deținute de Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon în imobilul din litigiu lui Nicoleta Budac, a fost dispusă înlocuirea Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon cu succesorul lor în drepturi Nicoleta Budac. Mai mult, prin prevederile art. 449 lit. c) CPC, legiuitorul a acordat posibilitatea persoanelor, în privința cărora a fost emisă o hotărâre judecătorească cu privire la drepturile lor, fără a fi antrenate în proces, să depună o cerere de revizuire împotriva actului judecătoresc.

La caz, însă, Varvara Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon nu au depus o cerere de revizuire în temeiul menționat. În contextul celor enunțate, este cert că argumentele invocate de către revizuienta Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) și lit. c) CPC. Distinct de cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, 5 care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Axenia Platon, reprezentată de avocatul Alexandru Stanțieru împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Platon, Grigorii Platon și Iurie Platon, succesor în drepturi Nicoleta Budac împotriva Axeniei Platon cu privire la împărțirea averii comune pe cote-părți. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6