2ra-2912/14 — Anularea orrdinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi a prejudiciului moral

prima instanţă: A. Pleșca dosarul nr. 2ra- 2912/14 instanţa de apel: M. Antonov, Gr. Druguș, S. Vrabii DECIZIE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Hmîrov Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Hmîrov Serghei împotriva Unității Militare nr. 13962 mun.

Tiraspol şi Ministerul Apărării al Federației Ruse cu privire la recunoașterea ilegalității ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bender din 06 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Hmîrov Serghei și menținută hotărîrea Judecătoriei Bender din 23 decembrie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 20 iulie 2010, Hmîrov Serghei, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Unității Militare nr. 13962 mun. Tiraspol cu privire la recunoașterea ilegalității ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în perioada 01 septembrie 1977 – 26 octombrie 2009, a făcut serviciul militar în Forțele Armate a Federației Ruse. Obligaţiunile şefului serviciului nu-şi executa din 25 ianuarie 2009, în legătură cu evenimentele în statele de personal. Susţine că după eliberarea din rîndul forţelor armate, a fost primit în serviciu în Unitatea Militară 13962, în baza contractului de muncă, ca persoana civilă, în funcţie de adjunct al Şefului Grupei Operative pe lucrul financiar-econiomic, şef al serviciului financiar-economic (contabil şef), în acest sens fiind emis Ordinul de angajare nr. 207 din 02 noiembrie 2009. Menţionează că prin ordinul nr. 112 din 22 iunie 2010, a fost concediat din funcţia deținută în temeiul art. 86 alin. (1) pct. p) Codul muncii RM ( analogic cu art. 81 pct. 10 CM FR) pentru încălcarea gravă, chiar o singură dată, a obligaţiilor sale de muncă.

1 Consideră însă concedierea sa ilegală, deoarece nu a comis nici o încălcare gravă în executarea obligaţiunilor sale de serviciu. Invocă că relaţii legitime între el şi angajator au apărut din momentul angajării sale în serviciu, şi anume, din 02 noiembrie 2009, cînd în baza ordinului nr. 207 a fost angajat la serviciu şi cu el a fost încheiat un contract de muncă, şi care au fost încetate din iniţiativa pîrtului la 22 iunie 2010, ultimul neexplicîndu-i care anume abateri sau încălcări au fost admise de el la executarea obligaţiunilor sale de serviciu.

Afirmă că drept temei de emitere a ordinului de concediere a servit telegrama comandantului militar a Regiunii Moscova nr.28/138 din 18 iunie 2010 și materialele raportului asupra rezultatelor verificărilor activităţii financiar – economice în perioada 2007 – 2009. În opinia reclamantului, motivul care a fost pus la baza concedierii sale este ilegal, deoarece controlul a fost efectuat pentru perioada anilor 2007-2009, cînd dînsul îndeplinea serviciul militar, din funcţia căreia a fost eliberat doar la 26 octombrie 2009, pe cînd în sensul art. 58 Codul muncii, contractul individual de muncă îşi produce efectele din ziua semnării, şi anume din 02 noiembrie 2009. Insistă că la emiterea ordinului nr. 112 din 22 iunie 2010 au fost încălcate grav prevederile legislaţiei muncii, iar dînsul fiind concediat fără nici un motiv legal.

Susţine că circumstanţele concedierii sale au tulburat modul său de viaţă bine stabilit , prin ce i-au fost cauzate suferinţe morale și încălcat dreptul Constituţional la muncă, fiindu-i, astfel, cauzat un prejudiciu moral considerabil pe care estimează la suma de 50 000 lei, echivalentul a 140 910 ruble a Federației Ruse.

Mai invocă că, prin concedierea ilegală i-a fost cauzat și un prejudiciu material deoarece în perioada 01 ianuarie 2010 - 31 mai 2010 a fost privat de indemnizație şi premiul pe luna iunie 2010. Solicită anularea ordinului de concediere nr. 112 din 22 iunie 2010, restabilirea la serviciu în funcţia de adjunct al şefului grupului operativ pe lucrul financiar- economic, Şef al serviciului financiar-economic (contabil şef), încasarea salariului pentru perioada lipsei forţate de la lucru, începînd cu data 22 iunie 2010 şi pînă în ziua restabilirii în funcţie, obligarea pîrîtul să-i achite indemnizaţia unică pe perioada 01 ianuarie 2010 – 31 mai 2010 şi premia pe luna iunie 2010, şi încasarea de la pîrît în beneficiul său a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei RM sau 140 910 ruble rusești, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea Judecătoriei Bender din 28 septembrie 2010, a fost admis demersul lui Hmîrov Serghei și atras în proces în calitate de copîrît Ministerul Apărării al Federației Ruse. Prin decizia Curții de Apel Bender din 09 decembrie 2010, a fost respins recursul declarat de Unitatea Militară nr. 13962 din or. Tiraspol și menținută încheierea primei instanțe din 28 septembrie 2010. Prin încheierea Judecătoriei Bender din 30 martie 2011 a fost admis demersul înaintat de Hmîrov Serghei, fiind dispusă comisia rogatorie de către organele competente ale Federației Ruse privind efectuarea unor acte procedurale, cu delegarea Judecătoriei competente a Federației Ruse să efectueze actele de procedură necesare, totodată fiind suspendată examinarea cauzei pînă la prezentarea de către Judecătoria competentă a Federației Ruse a delegației de acordare a asistenței juridice.

2 Prin încheierea Judecătoriei Bender din 21 mai 2013, a fost reluată examinarea cauzei. Prin hotărîrea Judecătorie Bender din 23 decembrie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, fiind încasat de la Hmîrov Serghei în beneficiul Unității Militare nr. 13962 cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 500 lei. Prin decizia Curții de Apel Bender din 06 mai 2014 a fost respins apelul declarat de Hmîrov Serghei, reprezentat de avocatul Chifiac Iurii, și menținută hotărîrea primei instanțe. La 28 iulie 2014, Hmîrov Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii în sensul formulat.

În motivarea recursului a invocat că în cadrul examinării cauzei instanțele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat legea, admiţind și alte încălcări prevăzute de art. 432 alin. (4) CPC, care au dus la soluționarea greșită a pricinii. Menționează că atît prima instanță, cît și instanța de apel eronat în concluziile sale s-au bazat pe ancheta de serviciu, care a fost petrecută asupra activităţii sale în calitate de persoană civilă, or încălcările depistate au fost comise pe teritoriul Unității Militare 59209, adică în altă instituţie, şi această încălcare nu are nimic comun cu exercitarea funcţiei de adjunct al Şefului Grupului operativ de lucrul financiar - economic, Şef al serviciului financiar - economic (contabil şef) în Unitatea Militară 13962. Mai mult că această încălcare nu este reflectată în ordinul contestat şi corespunzător, reprezintă doar o presupunere care se invocă că ar fi servit drept temei la concedierea sa.

Susține recurentul că prevederile art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii, potrivit căruia concedierea este desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru încălcarea gravă, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor de muncă de către conducătorul unităţii, de către adjuncţii săi sau de către contabilul-şef, este o normă imperativă şi nu poate fi extinsă asupra altor funcţii.

Afirmă că atît din conţinutul contractului individual de muncă din 02 noiembrie 2009, cît şi din conţinutul ordinului de angajare nr. 207 din 02 noiembrie 2009 rezultă că el a fost angajat în funcţia „Adjunct al Şefului Grupului operativ pe lucrul financiar - economic, Şef al serviciului financiar - economic (contabil şef), pe cînd o astfel de funcţie lipseşte în Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova (CRM 006-97), respectiv lipseşte şi în dispoziţia art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii.

Ca urmare, apreciază drept eronate concluziile instanţelor ierarhic inferioare precum că dînsul avea obligaţii şi exercita atribuţiile funcţionale ale contabilului-şef, în atribuţiile căruia intra şi organizarea lucrului financiar-economic, solicitarea în termenii stabiliţi a surselor băneşti; asigurarea personalului cu cele necesare, întocmirea integrală a dărilor de seamă a activităţii contabile şi de aceia cade sub incidenţa prevederilor art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii, deoarece analogia obligaţiilor de serviciu nu este aplicabilă în acest raport juridic.

Mai invocă recurentul că angajatorul contrar prevederilor art. 208 și art. 87 alin. (1) al Codului muncii nu i-a solicitat o explicaţie scrisă și l-a eliberat din funcție în lipsa acordului preliminar al organului sindical din unitate, iar concluzia instanței de 3 apel precum că la eliberat din funcție în baza art. 86 alin. (1) lit. p) a Codului muncii nu este obligatoriu acordul preliminar scris al organului sindical, contravine prevederilor art. 87 alin. (1) Codul muncii, care indică că concedierea salariaților membri de sindicat în toate cazurile stipulate șa art. 86 alin. (1) lit. c), d), e), g) şi h) poate avea loc numai cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate, în celelalte cazuri, concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate.

De asemenea afirmă că contrar prevederilor art. 130 alin. (4), CPC, concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în contradicție cu circumstanţele pricinii, iar instanța de apel verificînd legalitatea hotărîrii primei instanțe a ignorat prevederile art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, și nu a verificat în limitele cererii de apel, circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii și nu a apreciat probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de către participanţii la proces.

Insistă că instanța de apel reieşind din limitele normelor enunţate şi din specificul obiectului acţiunii a examinat în mod superficial circumstanţele pricinii, referindu-se în mod general la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărîrii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supusă apelului în raport cu legislaţia ce guvernează litigiul în cauză. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 06 mai 2014 a fost expediată în adresa recurentului la 18 mai 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 116). Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen la 07 iunie 2013. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Unităţii Militare nr. 13962, mun.

Tiraspol şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, Hmîrov Serghei a solicitat anularea ordinului de concediere nr. 112 din 22 iunie 2010, restabilirea la serviciu în funcţia de adjunct al şefului grupului operativ pe lucrul financiar-economic, Şef al serviciului financiar-economic (contabil şef), încasarea salariului pentru perioada lipsei forţate de la lucru, începînd cu data 22 iunie 2010 şi pînă în ziua restabilirii în funcţie, a indemnizaţiei unice pe perioada 01 ianuarie 2010 – 31 mai 2010 şi premiei pe luna iunie 2010, şi încasarea a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei RM sau 140 910 ruble rusești, cu titlu de prejudiciu moral. Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, atât prima instanţă cât şi instanţa de apel determinând corect raporturile juridice stabilite între părţi, întinderea drepturilor lor 4 în cazul respectiv, precum şi cadrul legal aplicabil în speţă, justificat au ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că recurentul Hmîrov Serghei şi intimatul Unitatea Militară nr. 13962, mun. Tiraspol s-au aflat în relaţii de muncă, astfel, Hmîrov Serghei a fost angajat la serviciu în secţia financiar-economică a Unităţii Militare nr. 13962, mun. Tiraspol, în funcţia de Şef al Grupului operativ pe lucru financiar-economic, Şef al serviciului financiar-economic / Contabil-şef /. Înscrierile corespunzătoare au fost efectuate în carnetul de muncă a lui Hmîrov Serghei, nr. 7633131 din 02 noiembrie 2009, în baza ordinului nr. 207 din 02 noiembrie 2009, emis de Comandantul unităţii Militare 13962, mun. Tiraspol (f.d.

3 vol.I). Din copia extrasului Ordinului de angajare nr. 207 din 02 noiembrie 2009, rezultă că în baza cererii lui Hmîrov Serghei, ultimul a fost angajat la 02 noiembrie 2009 în funcţie de adjunctul Şefului Grupei Operative pe lucru financiar-economic, Şef al Serviciului / Contabil - şef /, cu stabilirea unui salariu de funcţie lunar în mărime de 15900 ruble şi adaosului la salariu lunar în mărime de 30% pentru lucru cu datele ce constituie secret de stat (f.d. 68 vol.I).

Tot actele cauzei denotă că prin Ordinul Unităţii Militare nr. 13962, din Tiraspol nr. 112 din 22 iunie 2010, Hmîrov Serghei, a fost concediat din funcţia deţinută de adjunctul Şefului Grupului Operativ pe lucru financiar-economic, contabil-şef din 22 iunie 2010, în temeiul art. 86 alin.(1) lit. p) a Codului muncii a RM ( analogic art. 81 pct. 10 Codul muncii a Federaţiei Ruse), pentru comiterea a unei încălcări grave a atribuţiilor de serviciu, înscrierile corespunzătoare fiind efectuate în carnetul de muncă (f.d. 4 vol.I).

De asemenea, prin ordinul menţionat, s-a dispus achitarea în beneficiul lui Hmîrov Serghei a compensaţiei pentru concediul nefolosit în perioada de la 02 noiembrie 2009 în sumă de 30686,90 ruble, însă lipsindu-l de indemnizaţia unică pentru perioada 01 ianuarie 2010 pînă la 31 mai 2010 şi de premia pentru luna iunie 2010, prevăzută prin Ordinul Ministerului Apărării a Federaţiei Ruse din 2008, nr. 555. Aici, se va remarca că, prin Ordinul Comandantului Unităţii Militare nr. 13962, mun. Tiraspol, nr. 143 din 04 august 2010, au fost introduse modificări în Ordinul nr. 112 din 22 iunie 2010, privind concedierea din funcţia deţinută a lui Hmîrov Serghei, prin excluderea din primul aliniat, a paragrafului 2, sintagma „ analogic cu pct. 10 a art. 81 Codul muncii a Federaţiei Ruse” (f.d.

74 vol. I). Este de reţinut că temeiul a concedierii lui Hmîrov Serghei a servit telegrama comandantului regiunii militare din Moscova, nr. 28/138 din 18 iunie 2010 şi materialele raportului cu privire la rezultatele verificărilor a unor chestiuni financiar- economice în activitatea Unităţii Militare nr.13962 din Tiraspol (f.d. 5 vol.I). Din conţinutul telegramei menţionate, rezultă că în perioada 08-11 iunie 2010, de către Ofiţerul Direcţiei regionale financiar-economice, locotenent colonel Rimco A., a fost efectuată verificarea unor chestiuni financiar-economice şi activităţilor economice în Unitatea Militară 13962, ce ţine de acţiunile ilegale ale şefului serviciului financiar- economic a Grupului Operativ al Armatei Federaţiei Ruse în regiunea nistreană a Republicii Moldova, locotenentului-colonelului în rezervă, Hmîrov Serghei.

S-a menţionat că în rezultatul controlului a fost depistat faptul prejudicierii statului în sumă totală de 179,6 mii ruble, iar în scopul înlăturării încălcărilor, 5 comandantului Unităţii Militare nr. 13962, mun. Tiraspol, s-a recomandat, pînă la 21 iunie 2010, de a lua act cu privire la corespunderea lui Hmîrov Serghei cu funcţia deţinută şi concedierea acestuia pentru comiterea a unei încălcări grave a atribuţiilor de serviciu şi în termen de pînă la 15 iulie 2010, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de a lua act pe faptul cauzării prejudiciului statului în sumă de 173,3 mii ruble (f.d. 8 vol.I).

În asemenea împrejurări, se afirmă corectitudinea şi legalitatea hotărârilor judecătoreşti contestate, cât şi a Ordinului Unităţii Militare nr. 13962, din Tiraspol nr. 112 din 22 iunie 2010 cu privire la concedierea lui Hmîrov Serghei, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii, or, încălcarea gravă, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor de muncă de către conducătorul unităţii, de către adjuncţii săi sau de către contabilul- şef, ce-i acordă dreptul angajatorului să rezilieze contractul de muncă cu salariatul din acest temei, se consideră şi abuzul împuternicirilor de serviciu, care au dus la prejudicierea considerabilă a statului.

Or, instanţele ierarhic inferioare au stabilit incontestabil în speţa dată că Hmîrov Serghei profitînd de împuternicirile sale de serviciu, fiind în funcţie de adjunct al comandantului Unităţii Militare nr. 13962 pe lucru financiar-economic, Şeful Serviciului financiar-economic / contabil-şef / a încălcat grav atribuţiile de serviciu, fapt ce se confirmă prin materialele anchetei de serviciu, în cadrul căreia s-a constatat cu certitudine că la 28 decembrie 2009 în Unitatea Militară nr. 13962 au fost transferate sursele băneşti pe art. MA 5523, în sumă de 100000 ruble FR, pentru achitarea angajaţilor civili a compensaţiilor şi stimularea acestora pentru lucru efectuat. Iar procedura de calculare a compensaţiei şi stimularea angajaţilor civili din cadrul Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse este stabilită prin Hotărîrea Guvernului Federaţiei Ruse nr. 583 din 05 august 2008, în care însă nu este prevăzută calcularea ajutorului material personalului civil.

Cu toate acestea, Hmîrov Serghei, acţionînd din interese proprii meschine, în pofida împuternicirilor sale de serviciu şi abuzînd de atribuţiile sale de serviciu, a irosit suma de bani menţionată pentru plata ajutorului material personalului civil din cadrul serviciului financiar al Unităţii Militare nr. 13962, componente a Grupului Operativ al forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, care însă nu erau subalternii lui Hmîrov Serghei, ceea ce atestă că ultimul nu avea împuterniciri organizatorice şi nici dreptul de a emite ordinele şi de a lua decizii cu privire la calcularea compensaţiilor şi achitarea stimulărilor personalului civil din cadrul Unităţii Militare (f.d. 77-133 vol.I).

În acestea condiţii, justificat instanţele judecătoreşti au concluzionat că, Hmîrov Serghei, fiind persoană cu funcţia de răspundere şi dispunînd de sursele băneşti bugetare, a săvîrşit acţiuni, care evident depăşesc limita atribuţiilor sale de serviciu şi care au dus la încălcarea esenţială a intereselor statului manifestate prin risipirea ilegală a surselor băneşti bugetare. De altfel, din materialul probator se oglindeşte şi faptul că Hmîrov Serghei în perioada activităţii sale în uniunea Militară 13962 din mun. Tiraspol, a mai comis şi alte încălcări de însuşire a sumelor băneşti bugetare, fapte, care de rînd cu cele menţionate supra, au servit temei pentru atragerea lui la răspunderea penală şi condamnarea pentru faptele comise, ce se confirmă prin copia sentinţei Judecătoriei militare din Caluga din 22 decembrie 2010, menţinută prin decizia Judecătoriei militare din Moscova din 25 martie 2011 (f.d.

207-226). 6 În sensul relatat, nu are relevanţă critica formulată în recurs referitor la faptul că instanţele de judecată nu au ţinut cont de nerespectarea de către intimat a condiţiilor contractului de muncă din 02 noiembrie 2009 şi anume a pct. 9.4 la care a fost stabilit că temeiuri pentru desfacerea contractului individual de muncă pot servi doar condiţiile prevăzute de legislaţia muncii a Federaţiei Ruse. Aceasta deoarece, potrivit prevederilor art. 3 alin.(1) lit. b) Codul muncii, dispoziţiile Codului muncii al Republicii Moldova se aplică salariaţilor cetăţeni străini sau apatrizi, încadraţi în baza unui contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova.

Reglementările citate se deduc şi din art. 1 al Tratatului între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 25 februarie 1993, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 260- XIII din 04 noiembrie 1994, care atestă că eliberarea din funcţie a lui Hmîrov Serghei în baza normelor Codului muncii al Republicii Moldova nu este o încălcare, după cum pretinde recurentul şi nu constituie teme de repunere a acestuia în funcţie. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că contrar art. 208 Codul muncii înainte de emiterea ordinului de concediere nu i s-au cerut explicaţii, deoarece referitor la încălcările depistate Hmîrov Serghei a dat explicaţii în cadrul anchetei de serviciu care a fost iniţiată în condiţiile art. 208 alin.(2) Codul muncii (f.d.

77-133 vol.I) şi în cadrul căreia a fost verificată activitatea acestuia integral, inclusiv şi în perioada activităţii sale civile, iar rezultatele anchetei de serviciu a şi servit temei de eliberare din funcţia deţinută a lui Hmîrov Serghei, fapt indicat şi în ordinul de concediere. De altfel, temeinic au fost respinse de către instanţa de apel şi afirmaţiile recurentului precum că lipsa acordului sindicatelor la eliberarea sa din serviciu constituie temei pentru restabilire în funcţie, deoarece în sensul art. 87 alin.(1) Codul muncii este de înţeles că concedierea salariaţilor membri de sindicat în cazurile stipulate la art.86 alin.(1) lit.c), d), e), g) şi h) poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului (organizatorului) sindical din unitate.

În celelalte cazuri, concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din unitate, iar deoarece Hmîrov Serghei a fost eliberat din serviciu în temeiul art. 86 alin.(1) lit. p) Codul muncii, acordul preliminar scris al organului sindical nu este obligatoriu, cu atît mai mult că instanţei nici nu au fost prezentate probe care ar confirma neconsultarea a organului sindical la eliberare ultimului din funcţia deţinută. Cele expuse, în ansamblu atestă faptul că eliberarea din funcţie a lui Hmîrov Serghei s-a dispus în mod legal, or de către Unitatea Militară nr. 13962 din mun. Tiraspol au fost respectate întocmai cerinţele legislaţiei muncii, fapt ce respinge argumentele recurentului aduse în acest sens.

Aşa fiind, nu au relevanţă nici criticele formulate în recurs referitor la faptul că la emiterea deciziei instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea, deoarece poartă un caracter declarativ, mai mult că acestea se combat prin constatările suscitate. În consecinţă, instanţa de recurs conchide că decizia instanţei de apel a fost adoptată în limitele competenţei, reieşind din temeiul şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.

7 Faţă de cele ce preced, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Hmîrov Serghei, reprezentat de avocatul Iurie Chifeac. Se menţine decizia Curţii de Apel Bender din 06 mai 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Bender din 23 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Hmîrov Serghei împotriva Unității Militare nr. 13962 mun.

Tiraspol şi Ministerul Apărării al Federației Ruse cu privire la recunoașterea ilegalității ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 8