3ra-1092/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Mihaila dosarul nr. 3ra-1092/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Galina Stratulat Judecătorii: Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă de Guţu Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun.

Chişinău fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 21 mai 2013 reclamanta Guţu Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la data de 19.08.1962 a înregistrat căsătoria cu Guţu Vasile. Drept urmare a maladiei acute, Guţu Vasile a decedat la 27 februarie 2013. A indicat că, soţul său ca fost procuror, a primit o pensie lunară în sumă de 4770 lei şi o alocaţie nominală de stat pentru merite deosebite faţă de stat, în sumă de 500 lei. Se invocă că la data de 25 martie 2013, s-a adresat cu o cerere la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun.

Chişinău, solicitînd transferul pensiei de urmaş în legătură cu decesul soţului Guţu Vasile, care a beneficiat de pensie în calitate de fost procuror. Prin decizia nr. 224/869 din 04 aprilie 2013, Comisia pentru stabilirea pensiilor a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău a refuzat în stabilirea pensiei de urmaş, pe motiv că Legea cu privire la procuratură nr. 294 din 25.12.2008 nu reglementează distinct stabilirea pensiilor de urmaş. Nefiind de acord cu decizia enunţată, la 22 aprilie 2013, Guţu Maria a depus în adresa Casei Naţionale de Asigurări Sociale cererea prealabilă nr. 254, invocînd mai multe momente de fapt şi de drept care demonstrau ilegalitatea deciziei sus-indicate, însă răspuns nu a primit.

Consideră reclamanta că decizia nr. 224/869 din 04 aprilie 2013 este ilegală, nemotivată şi abuzivă, deoarece conform 24 alin. (1) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prezenta lege. Or, soţul ei fiind pensionar, îndeplinea toate condiţiile pentru obţinerea pensiei de procuror. Respectiv şi reclamanta este în drept de a beneficia de transferul la pensia de urmaş calculată în baza pensiei de procuror de care beneficia soţul pînă la deces. Solicită reclamanta Guţu Maria anularea deciziei Comisiei pentru stabilirea pensiilor a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.

Chişinău nr. 224/869 din 04 aprilie 2013, obligarea pîrîtei de a-i stabili şi achita pensia de urmaş calculată procentual din pensia de procuror a soţului decedat Guţu Vasile, repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2013, acţiunea înaintată de către Guţu Maria a fost admisă parţial. S-a anulat decizia Comisiei pentru stabilirea pensiilor a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău nr.224/869 din 04.04.2013 privind refuzul în stabilirea pensiei de urmaş Măriei Guţu. S-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău de a-i stabili Mariei Guţu pensia de urmaş conform art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1), art. 26 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea hotărîrii instanţei de fond, la data de 28 noiembrie 2013, în termen, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău, au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2013, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea înaintată de către Guţu Maria să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun.

Chişinău, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2013. La 19 iunie 2014 Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanţele au aplicat eronat prevederile art. 24 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998, care prevede că pensie de urmaş se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prezenta lege.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) lit. b) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, pensia de urmaş se 2 stabileşte soţului supravieţuitor dacă, la momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vîrsta de pensionare prevăzută la art. 41 alin. (1), sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu s-a recăsătorit. Potrivit alin. (1) al art. 24 din Legea nominalizată, pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prevederile acestei Legi.

Totodată alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, prevede că pensia de urmaş în cazul în care susţinătorul era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau de pensie de invaliditate de gradul I , pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia aflată în plată, iar în cazul în care susţinătorul nu era beneficiar de pensie de invaliditate de gradul II sau III – procentual din pensia potenţială calculată pentru gradul I de invaliditate. Cuantumul pensiei de urmaş se calculează în funcţie de numărul urmaşilor, astfel: pentru un singur urmaş 50%; pentru doi urmaşi 75%; pentru trei şi mai mulţi urmaşi 100%. Se invocă că soţul reclamantei/intimate la momentul decesului era beneficiar de pensie pentru vechime în muncă ca procuror, stabilită în condiţiile prevederilor vechi ale Legii cu privire la Procuratură nr. 294 din 25.12.2008.

Conform art. 9 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, în sistemul public de asigurări sociale se acordă categoriile de pensii: a) pensie pentru limită de vîrstă; b) pensie de invaliditate; c) pensie de urmaş. Articolele 24 şi 26 ale aceleiaşi Legi, prevede că pensia de urmaş se stabileşte în cazul în care susţinătorul era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau de invaliditate ori îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prezenta lege. Astfel, pensia de urmaş poate fi calculată în exclusivitate din pensia pentru limită de vîrstă sau din pensia de invaliditate, ori în Legea nr. 156 din 14.10.1998 nu este prevăzută atribuirea pensiei de urmaş din pensia pentru limită de vîrstă a procurorului.

La 01 septembrie 2014 avocatul Copacinschi Parascovia în interesele lui Guţu Maria prin intermediul cancelariei a depus o referinţă, în care a invocat dezacordul cu recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea hotărîrii contestate. Conform prevederilor art. 444 CPC RM, recursul se examinează fără înştiinţarea părţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere acţiunii, din următoarele motive.

3 În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Potrivit art. 25 alin. 1 lit. a) Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 02.10.2000, instanţa de contencios administrativ, judecînd acţiunea este în drept să adopte hotărîre de respingere a acţiunii dacă ea este nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. Potrivit prevederilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al unei acţiuni în contenciosul administrativ constituie actul emis de către o autoritate publică, susceptibil de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice.

Legalitatea actului administrativ contestat de reclamant urmează a fi verificată de către instanţa de contencios administrativ prin prisma circumstanţelor de fapt şi de drept existente la momentul emiterii acestuia. Instanţa de recurs a stabilit, că Guţu Maria s-a adresat la 25 martie 2013 cu cerere în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău cu solicitarea de stabilire a pensiei de urmaş în legătură cu decesul soţului ei Guţu Vasile, care a beneficiat de pensie ca procuror. Totodată, s-a constatat că, Guţu Maria deţine legitimaţie de pensionar, beneficiind de pensie pentru limita de vîrstă (f.d.8), iar soţul ei Guţu Vasile a beneficiat de pensie ca fost procuror în sumă de 4770 lei (f.d.

9). Comisia pentru stabilirea pensiilor a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău la 01 aprilie 2013 a emis decizia nr. 224/869, prin care a refuzat Mariei Guţu în stabilirea pensiei de urmaş pe motiv că în Legea cu privire şa procuratură nr. 294-XVI din 25.12.2008 nu există articol pentru stabilirea pensiei de urmaş. La 21 mai 2013 Casa Naţională de Asigurări Sociale a respins şi cererea prealabilă a intimatei din 22 aprilie 2013 privind dreptul la pensia de urmaş. Prin acţiunea înaintată, Guţu Maria contestă legalitatea deciziei Comisiei pentru stabilirea pensiilor a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău nr. 224/869 din 01 aprilie 2013, precum şi solicită stabilirea şi achitarea pensiei de urmaş calculată procentual din pensia de procuror a soţului decedat Guţu Vasile.

Instanţele judecătoreşti la adoptarea hotărîrilor au admis pretenţiile Mariei Guţu, motivîndu-şi soluţiile pe faptul că reclamanta întruneşte cerinţele necesare prevăzute de Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 pentru a-i fi stabilită şi achitată pensia de urmaş calculată procentual din pensia ca procuror al soţului decedat Guţu Vasile. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că concluziile instanţelor sunt eronate din considerente ce urmează. 4 Astfel, Guţu Vasile, decedat la 27 februarie 2013, i-a fost stabilită pensie specială care se acordă pentru unele categorii de cetăţeni.

Conform art. 24 şi 26 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaş se stabileşte în cazul în care susţinătorul era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau de invaliditate ori îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prezenta lege, iar conform art. 25 al. (2) lit. b) al aceleiaşi legi, pensia de urmaş se stabileşte soţului supravieţuitor dacă, la momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vîrsta de pensionare prevăzută la art. 41 al. (1) sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu s-a recăsătorit.

Totodată, pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia pentru limita de vîrstă sau din pensia de invaliditate de gradul I a susţinătorului, iar în cazul în care susţinătorul nu era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau era beneficiar de pensie de invaliditate de gradul II sau III – procentual din pensia potenţială calculată pentru gradul I de invaliditate. Conform art. 462alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, asiguratul care a atins vîrsta menţionată la alin.(2) şi confirmă stagiul de cotizare prevăzut la alin.(3), din care cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, are dreptul la pensie în proporţie de 75% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale procurorului în exerciţiu în ultima funcţie deţinută.

La caz urmează de menţionat că art. 9 a Legii nr.156 -XIV din 14.10.1998 prevede că, în sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii – pensie pentru limita de vîrstă, pensie de invaliditate, pensie de urmaş. Astfel, în urma celor enunţate Colegiul indică că, pensia de urmaş se stabileşte în cazul în care susţinătorul era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau de invaliditate ori îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prezenta lege, conform art. 24 şi 26 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Respectiv, pensia de urmaş poate fi calculată în exclusivitate din pensia pentru limita de vîrstă sau din pensia de invaliditate, or în Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat nu este prevăzută atribuirea pensiei de urmaş din pensia de vîrstă în calitate de procuror.

În circumstanţele date, rezultă netemeinicia constatărilor instanţelor judecătoreşti ierarhic inferioare privind transferul pensiei de la limita de vîrstă la pensia de urmaş în legătură cu decesul soţului ei Guţu Vasile, care a beneficiat de pensie ca procuror. Mai mult ca atît, este lipsit de temei juridic argumentul instanţei de apel precum că Legea cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat nu face distincţie între categoriile de salariaţi, în eventualitatea dreptului de beneficiere de pensie de urmaş, 5 cu atît mai mult că procurorii au dreptul la pensie conform Legii cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat, ori pensia întreţinătorului a fost una stabilită în condiţiile legii vechi cu privire la procuratură.

Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite pe deplin de către instanţele judecătoreşti inferioare, însă a fost aplicată eronat legea materială, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre, prin care acţiunea înaintată de Guţu Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ de a respinge ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă de Guţu Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ, şi se emite o nouă hotărîre, prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată în ordinea contenciosului administrativ de Guţu Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Elena Covalenco Dumitru Mardari Iurie Diaconu Iurie Bejenaru 6