2rac-612/14 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2rac-612/14 Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. G. Bivol) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole, Iu. Cotruță, N. Lazarev)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de B.C. ”Basarabia”, în proces de lichidare, împotriva deciziei din 07 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Banca Comercială ”Basarabia”, în proces de lichidare, împotriva Agenției Interregionale pentru Cercetările Extraordinare de către Mass-Media ”Scut și Spadă” privind încasarea datoriei, c o n s t a t ă : La data de 29 ianuarie 2014 Banca Comercială „Basarabia”, în proces de lichidare, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Interregionale pentru Cercetările Extraordinare de către Mass- Media „Scut și Spadă” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 15 iunie 1993, a încheiat cu Agenția Interregională pentru Cercetările Extraordinare de către Mass-Media „Scut și Spadă” contractul de credit nr. 130, în baza căruia i-a acordat Agenției Interregională pentru Cercetările Extraordinare un credit în sumă de 22000000 ruble sau echivalentul a sumei de 22000 lei, cu termenul final de rambursare la data de 15 septembrie 1993. Întru asigurarea rambursării în termen a creditului acordat, la data de 15 iunie1993, între Banca Comercială „Basarabia” și Agenția Interregională pentru Cercetările Extraordinare de către Mass-Media „Scut și Spadă” a fost încheiat contractul de gaj, conform căruia ultima a gajat autobusul evaluat de părți la prețul de 10000000 ruble sau echivalentul sumei de 10000 lei.

1 Susține reclamanta că, creditul a fost rambursat parțial, iar la data de 15 septembrie 1993 datoria pe credit a Agenției Interregionale pentru Cercetările Extraordinare de către Mass-Media „Scut și Spadă” constituia suma de 12680 lei. Solicită Banca Comercială „Basarabia”, în proces de lichidare, repunerea în termenul de prescripție a cererii de chemare în judecată și încasarea din contul Agenției Interregionale pentru Cercetările Extraordinare de către Mass-Media „Scut și Spadă” în beneficiul său a datoriei restante la contractul de credit nr. 130 din 15 iunie1993 în sumă de 12680 lei, prin urmărirea averii de care dispune pârâta. Prin hotărârea din 07 martie 2014 a judecătoriei Centru mun.

Chișinău, acțiunea înaintată de către Banca Comercială „Basarabia”, în proces de lichidare, a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție, Prin decizia din 07 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de lichidatorul B.C ”Basarabia” în proces de lichidare – Iulian Țurcan, cu menținerea hotărârii din 07 martie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău. La data de 10 octombrie B.C ”Basarabia”, în proces de lichidare, a depus recurs împotriva deciziei din 07 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că a omis termenul de adresare în instanța de judecată dat fiind că nu au fost informați despre rezultatul dosarelor penale intentate în privința factorilor de decizie a recurentului.

În procesul urmăririi penale toate dosarele de creditare au fost ridicate de organele de urmărire penală și nu a avut posibilitatea de a aprecia situația pe creditele acordate. Analizând modul în care recurenta și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”. Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC.

Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul 2 declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentei privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Colegiul reține că acest argument al recurentei poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. În speță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție tine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de B.C ”Basarabia”, în proces de lichidare, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de B.C ”Basarabia”, în proces de lichidare, împotriva deciziei din 07 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 3