2rac-580/14 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: I. Gancear Dosarul nr. 2rac-580/14 instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrcă, S. Arnaut ÎNCHEIERE 11 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de societatea comercială “VITASISTEM” societate cu răspundere limitată şi Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “VITASISTEM” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 c o n s t a t ă La data de 08 iulie 2010 societatea comercială “VITASISTEM” societate cu răspundere limitată (în continuare S.C.

„VITASISTEM” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii S.C. „VITASISTEM” S.R.L. a menţionat că, la data de 26 august 2009 a solicitat Biroului Vamal Chişinău efectuarea vămuirii produselor medicamentoase ale producătorului 3M (East) AG, fapt soldat cu insucces. La 01 septembrie 2009 S.C. „VITASISTEM” S.R.L. a depus în adresa Biroului Vamal Chişinău cererea prealabilă solicitînd repetat vămuirea mărfurilor menţionate. Prin răspunsul Biroului Vamal Chişinău din 22 septembrie 2009 doleanţele respective au fost respinse. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 martie 2010 s-a admis cererea de chemare în judecată declarată de S.C.

„VITASISTEM” S.R.L., s-au recunoscut ilegale acţiunile Biroului Vamal Chişinău, s-a obligat Biroul Vamal Chişinău să perfecteze documentele vamale în vederea validării declaraţiei vamale nr. 3030i8802 din 26 august 2009 şi acordării liberului de vamă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 mai 2010 s-a respins recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 martie 2010. Face referire că, pe parcursul examinării cauzei în fond şi în recurs, nu a solicitat repararea prejudiciului material rezultat din acţiunile ilegale ale Biroului Vamal Chişinău concomitent cu anularea actului administrativ, deoarece la acel moment nu a fost cunoscut cuantumul acestuia.

Solicită S.C. „VITASISTEM” S.R.L. încasarea din contul Biroului Vamal Chişinău în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 195022,19 lei şi 5700 dolari SUA, venitul ratat în sumă de 43793,46 lei, taxa de stat în sumă de 8052,41 lei şi cheltuielile pentru asistenţa juridică în sumă de 27000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07 octombrie 2011 s-a admis parţial acţiunea înaintată, s-a încasat din contul Biroului Vamal Chişinău în beneficiul S.C. „VITASISTEM” S.R.L. suma de 124567,75 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere, 5700 dolari SUA şi 70454,44 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat şi 27000 lei în calitate de cheltuieli pentru asistenţă juridică, în rest acţiunea s-a respins.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012 s-a admis apelul declarat de Biroul Vamal Chişinău, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07 octombrie 2011, s-a emis o hotărîre nouă prin care acţiunea s-a admis parţial, s-a încasat din contul Biroului Vamal Chişinău în beneficiul S.C. „VITASISTEM” S.R.L. prejudiciul material cauzat în sumă de 5700 dolari SUA cu titlu de cheltuieli suportate pentru reţinerea mijlocului de transport la vămuirea mărfii conform declaraţiei vamale, precum şi suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru acordarea asistenţei juridice, în rest acţiunea s-a respins. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013 s-au admis recursurile declarate de Biroul Vamal Chişinău şi S.R.L.

„VITASISTEM”, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 s-a admis apelul declarat de Biroul Vamal Chişinău, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07 octombrie 2011, în partea încasării cheltuielilor pentru asistenţă juridică, micşorînd suma acestora pînă la 10000 lei, în rest hotărîrea 2 Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07 octombrie 2011 s-a menţinut fără modificări.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2014 s-a admis recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 s-a admis apelul declarat de Biroul Vamal Chişinău, s-a casat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07 octombrie 2011 în partea încasării dobînzii de întîrziere în sumă de 124567,75 lei şi a cheltuielilor pentru staţionarea transportului în sumă de 5700 dolari SUA şi pe marginea acestor capete de cerere s-a adoptat o nouă hotărîre prin care cererile date s-au respins, s-a modificat hotărîrea în partea încasării cheltuielilor pentru asistenţă juridică micşorând suma cheltuielilor de asistenţă juridică încasată de la Biroul Vamal Chişinău în beneficiul S.C.

„VITASISTEM” S.R.L. de la 27000 lei pînă la 7000 lei, în rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut fără modificări. La 23 septembrie 2014 S.C. „VITASISTEM” S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a menţionat că, instanţa de apel a interpretat eronat art. 585 şi art. 619 alin. (2) din Codul civil, a concluzionat eronat despre insuficienţa probelor ce ar justifica încasarea cheltuielilor pentru staţionarea mijlocului de transport în sumă de 5700 dolari SUA, precum şi nu a luat în considerare că, cheltuielile de judecată au fost solicitate pentru asistenţa juridică acordată în prezenta cauză şi în cea a cărui obiect de examinare au constituit acţiunile ilegale ale Biroului Vamal Chişinău.

La 19 noiembrie 2014 Biroul Vamal Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07.10.2011 privind incasarea din contul Biroului Vamal Chişinău în beneficiul S.C. „VITASISTEM” S.R.L. a prejudiciului material în sumă de 70454,44 lei şi cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 7000 lei. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea, iar hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt nemotivate fapt ce contravine art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă. De asemenea susţine că, S.C.

„VITASISTEM” S.R.L. nu a prezentat probe pertinente care ar demonstra prejudiciul material cauzat or, acestea nefiind justificate constituie surse de îmbogăţire fără justă cauză. La fel consideră neîntemeiate şi cheltuielile de judecată încasate în sumă de 7000 lei. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii 3 Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile declarate nu se încadrează în 4 temeiurile prevăzute de normele de drept citate. Argumentele invocate în recursuri precum că, instanţa de apel a interpretat eronat art. 585 şi art. 619 alin. (2) din Codul civil, a concluzionat eronat despre insuficienţa probelor ce ar justifica încasarea prejudiciului material, precum şi nu a luat în considerare că, cheltuielile de judecată au fost solicitate pentru asistenţa juridică acordată în prezenta cauză şi în cea a cărui obiect de examinare a constituit acţiunile ilegale a Biroului Vamal Chişinău nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

La fel, Colegiul remarcă că, pretinsele încălcări invocate de Biroul Vamal Chişinău în privinţa nemotivării deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe nu corespund materialelor cauzei care reflectă contrariul. Cele menţionate în privinţa prejudiciului material şi cheltuielilor de judecată au constituit obiect de examinare în instanţele inferioare şi nu pot fi reiterate în susţinerea recursului care este o cale de atac aptă să devolueze doar circumstanţele de drept ale pricinii. Astfel, instanţa de recurs notează că, S.C. „VITASISTEM” S.R.L. şi Biroul Vamal Chişinău nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel, iar din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de S.C.

„VITASISTEM” S.R.L. şi Biroul Vamal Chişinău ca inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de societatea comercială „VITASISTEM” societate cu 5 răspundere limitată şi Biroul Vamal Chişinău se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă 6