2ra-3455/14 — Încasarea datoriei

Judecătoria Ciocana Dosarul nr. 2ra-3455/14 Mun. Chişinău Judecător: L. Ouş Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bivol Oleg, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Oleg către Proca Alexandru privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, CONSTATĂ : Bivol Oleg s-a adresat în instanţă cu cerere de chemare în judecată către Proca Alexandru privind încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că în luna martie 2011 a cumpărat de la cet. Gazul Alexandru automobilul de model „Alfa-Romeo Lancia” cu nr. de înmatriculare GR AB 001, anul producerii 1991. Nu i-au fost eliberate careva acte care ar confirma tranzacţia de vînzare-cumpărare, dar i-a fost eliberată procura. În luna mai 2011 Proca Alexandru i-a propus să-i vîndă automobilul respectiv iar Bivol Oleg a căzut de acord şi i-a vîndut vehicolul la preţul de 1000 euro. Proca Alexandreu a promis că va achita lunar cîte 200 euro, perfectînd asigurarea şi revizia tehnică a automobilului pe numele său. Aproximativ în luna august - septembrie 2011, pîrîtul a fost implicat într-un accident cu acest automobil şi a primit compensaţia de asigurare în sumă de 7000 lei pentru deteriorarea automobilului.

Ulterior, Proca Alexandru şi-a procurat un alt automobil, pe care îl foloseşte în prezent, iar automobilul Alfa-Romeo Lancia pînă în prezent se află în ograda pîrîtului fară a fi utilizat. Reclamantul Bivol Oleg a menţionat, că pînă în prezent pîrîtul Proca Alexandru nu a achitat nimic din suma, pe care urma să o plătească pentru achiziţionarea automobilului. La încheierea convenţiei verbale, au convenit, ca actele să fie perfectate pe numele lui Proca Alexandru, care nu şi-a onorat obligaţiile contractuale şi nu a achitat preţul automobilului, motiv pentru care reclamantul s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată. Solicită reclamantul, în temeiul art. 679, 753, 680, 753-758 Cod civil al RM, 1 încasarea datoriei în sumă de 1000 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău din 07.04.2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a concluzionat că proprietarul automobilului de model „Alfa-Romeo Lancia” cu nr. de înmatriculare GR AB 001, anul producerii 1991, îi aparţine cu drept de proprietate lui Gazul Alexandru, ceea ce semnifică că Bivol Oleg nu poate figura ca subiect al acestui raport civil, deoarece nu este proprietarul acestul automobil, ci are doar împuterniciri transmise prin procura nr. 2959 din 31.03.2011 iar în contextul legislaţiei civile procura nu constituie un temei de apariţie al dreptului de proprietate.

Totodată reclamantul indică că printr-o înţelegere verbală i-a transmis lui Proca Alexandru bunul mobil la preţul de 1000 euro, însă în instanţa de judecată nu a prezentat prebe ce ar confirma acest fapt iar în conformitate cu art. 210 alin. (1), art. 211 Cod Civil, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. La 07.04.2014 Bivol Oleg a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de către Bivol Oleg şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 07.04.2014 fără modificări. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Bivol Oleg a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond ca fiind ilegale cu adoptarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. La 09.12.2014 Proca Alexandru a înaintat referinţă prin care solicită menţinerea hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 ca fiind legale. 2 În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Bivol Oleg asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bivol Oleg ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Bivol Oleg, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Oleg către Proca Alexandru privind încasarea datoriei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4