2ra-3311/14 — Apărarea onoarei şi demnităţii

prima instanță I. Țonov dosarul nr. 2ra-3311/14 instanța de apel E. Secrieru A. Parpalac Sv. Leu DECIZIE 10 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos împotriva Mariei Tarasov, Ion Leșan, Valentina Popa, Grigore Gratilov, Elena Luchianov, Svetlana Ceban, Tatiana Cumatrenco, Olesea Muntean, Maria Cumatrenco, Ecaterina Toma, Vera Sardari, Ioana Ghidirim, Alexandra Cotelnic, Maria Godina, Ștefan Efremov, Vera Coceban, Ludmila Godina, Maria Muntean, Eudochia Butescu, Eugenia Sarjan, Maria Dragomir, Larisa Filimonov, Maria Ciapchii, Olga Moiseev, Tamara Dumitrașcu, Vera Albu, Eugenia Toma, Maria Cotelnic, Aliona Rusu, Ludmila Toma, Zinaida Muntean, Ludmila Bujor, Anatol Sarjan, Diana Moiseev, Lidia Teosa, Aglaia Tarasova și Angela Țih, cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea dezmințirii informațiilor din scrisoarea de protest și demers, repararea prejudiciului moral și material și încasarea cheltuielilor de judecată,

și la cererea suplimentară depusă de către Nina Marambei împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” și directorului Angela Țih cu privire la repararea prejudiciului moral și obligarea încetării acțiunilor înjositoare,și la cererea suplimentară depusă de către Parascovia Muntean împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” și directorului Angela Țih cu privire la repararea prejudiciului moral și obligarea încetării acțiunilor înjositoare, și la cererea reconvențională depusă de către Angela Țih împotriva Ninei Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 11 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 15 octombrie 2013, c o n s t a t ă: La 02 martie 2010, Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos au depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Tarasov, Ion Leșan, Valentina Popa, Grigore Gratilov, Elena Luchianov, Svetlana Ceban, Tatiana Cumatrenco, Olesea Muntean, Maria Cumatrenco, 1 Ecaterina Toma, Vera Sardari, Ioana Ghidirim, Alexandra Cotelnic, Maria Godina, Ștefan Efremov, Vera Coceban, Ludmila Godina, Maria Muntean, Eudochia Butescu,

Eugenia Sarjan, Maria Dragomir, Larisa Filimonov, Maria Ciapchii, Olga Moiseev, Tamara Dumitrașcu, Vera Albu, Eugenia Toma, Maria Cotelnic, Aliona Rusu, Ludmila Toma, Zinaida Muntean, Ludmila Bujor, Anatol Sarjan, Diana Moiseev, Lidia Teosa, Aglaia Tarasova și Angela Țih cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea dezmințirii informațiilor din scrisoarea de protest și demers, repararea prejudiciului moral și material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii au indicat că la 19 decembrie 2007 lucrătorii liceului teoretic din s. Volintir, r-nul Stefan Vodă, au semnat şi au remis o scrisoare de protest în adresa conducerii Republicii Moldova, Procuraturii Generale, Ministerului Educației, Procuraturii raionului Stefan Vodă, Președintelui Consiliului raional Stefan Vodă, șefului DGITS Stefan Vodă și Sindicatului de ramură raional, prin care au fost învinuiți în comiterea unor fapte amorale, încălcarea deontologiei profesionale, precum că fac parte dintr-un grup urât, mârșav, care se ocupă intenționat de lucruri nedemne, îndreptate spre subminarea imaginii liceului, încalcă etica pedagogică, regimul şi disciplina de muncă și trezesc repulsii.

Menționează reclamanta Nina Marambei că despre scrisoarea dată a aflat întâmplător şi adresându-se cu cererea pentru a face cunoștință cu conținutul scrisorii către președintele comitetului sindical al liceului, Ștefan Efremov, a primit refuz, astfel fiindu-i încălcat dreptul la informație. Ulterior, după repetate adresări, Nina Marambei a primit de la vicepreședintele raionului Ștefan Vodă copia scrisorii date.

Susține că afirmațiile din scrisoare au fost fabricate la comanda directorului liceului, Angela Ţih, deoarece reclamanta a solicitat Ministerului Educației Tineretului și Sportului, CCCEC, Președintelui raionului Ștefan Vodă și Procuraturii Generale să întreprindă măsuri față de directorul liceului, pentru încălcările grave comise în procesul de educație şi instruire, care a fost remisă de Procuratura raionului Ștefan Vodă, pentru soluționare, directorului liceului şi, la solicitarea acesteia, a fost examinată la ședința comitetului sindical al liceului din 17 decembrie 2007, care a hotărât să apere interesele directorului şi, ca urmare peste două zile de la hotărârea adoptată a fost întocmită şi semnată scrisoarea de protest.

Reclamanta, Nina Marambei, enționează că la momentul perfectării şi semnării scrisorii de protest, ea se afla într-un litigiu judiciar cu directorul liceului Angela Ţih, în legătură cu aplicarea sancțiunilor disciplinare ilegale, care ulterior au fost anulate prin decizia Curţii de Apel Bender. Mai susține reclamanta că a încercat să discute cu fiecare din semnatarii scrisorii de protest, dar fără succes. Ulterior, a fost nevoita să se adreseze prin poștă, fiecărui în parte, solicitându-le răspuns la întrebările referitoare la afirmațiile lor şi să-şi retragă semnătura de pe scrisoarea de protest, însă nu a primit nici un răspuns, iar o parte din scrisori i-au fost restituite. 2 Afirmă că a suferit un stres puternic şi a urmat pe parcursul anilor 2004- 2009 mai multe cursuri de tratament medical staționar şi ambulatoriu, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral și material considerabil.

Reclamanta Parascovia Muntean a indicat că a activat în liceul din s. Volintiri timp de 37 de ani, nu a avut nici o încălcare, a îndeplinit conștiincios şi la nivel obligațiunile de serviciu, fapt confirmat prin diplome de onoare, cu toate aceste însă, directorul liceului Angela Ţih, la 20 august 2005, a concediat-o forțat în legătură cu pensionarea, încălcându-i dreptul de a munci. Susține că din cei 11 profesori-pensionari din liceu, doar ea a fost impusă să demisioneze, ordinul de concediere fiind emis ilegal, sâmbătă, în zi de odihnă, când directorul nu se afla în funcție, fiind în concediu și fără a fi indicat temeiul legal de concediere prevăzut de Codul muncii.

Mai mult, directorul Angela Ţih, prin înșelăciune, a indicat în proces-verbal precum că, Parascovia Muntean şi-ar fi exprimat refuzul de a lua sarcina didactică în legătură cu pensionarea și în lipsa cererii sale, prin abuz, a lipsit-o de dreptul la munca, ulterior fiind restabilită de instanța de judecată în funcția deținută. Reclamanta Parascovia Muntean consideră că afirmațiile din scrisoarea de protest au fost întocmite şi semnate la comanda directorului liceului Angela Ţih, prin influență și abuz asupra angajaților.

Indică că starea sănătății sale s-a înrăutățit brusc pentru că directorul liceului Angela Ţih a refuzat să execute hotărârea Judecătoriei din 18 mai 2006 cu privire la restabilirea sa în funcția deținută până la concedierea ilegală, cât şi prin o altă scrisoare de protest semnata de unii colegi de breaslă, la 24 mai 2006, confirmată cu ștampila liceului, care conține semnături false şi amintită în scrisoarea de protest din 19 decembrie 2007, astfel fiindu-i încălcate drepturile fundamentale garantate de Constituție. Reclamanta Parascovia Muntean menționează că în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâților i-a fost cauzat un imens prejudiciu material şi moral, pe care solicită să-i fie recuperat în ordinea stabilita de lege.

Reclamanții Boris Perebinos şi Ludmila Perebinosau invocat că prin scrisoarea de protest au fost învinuiți de către pârâți în dezbinarea colectivului pedagogic discriminarea directorului, administrației, disfuncția taberei cu sejur de zi în vara anului 2007, precum că nimeni nu dorea să lucreze din cauza bârfelor și refuzul de a semna contractul cu Corpul Păcii pentru obținerea unui voluntar, care de fapt sunt pretexte invocate, prin care se ascund încălcările comise de către directorul liceului Angela Ţih în privința reclamanților şi copiilor lor. Reclamanții Boris Perebinos şi Ludmila Perebinos susțin că au suferit pe parcursul a mai multor ani în rezultatul abuzurilor și acțiunilor discriminatorii din partea directorului liceului Angela Ţih.

Consideră, că nu întâmplător, ci în batjocură, a fost numită șomeră în scrisoarea de protest şi demersul directorului Angela Ţih către Procuratura raionului Ștefan Vodă nr. 18 din 30 octombrie 2008, pentru că orice încercare de a- şi apăra dreptul său la muncă se răsfrângea negativ asupra ei şi copiilor săi. Reclamanții Boris Perebinos şi Ludmila Perebinos susțin că copiii lor au devenit obiect de răzbunare din partea directorului liceului. La lecțiile de istorie a directorului Angela Ţih, în anul de studii 2004-2005 s-a început maltratarea 3 psihologică a fiicei lor Elena, în urma înlăturării profesoarei de istorie care deja de doi ani lucra în clasa respectivă, afirmând că este incompetentă.

În același an de studii a fost concediată forțat diriginta şi profesoara de matematică a fiicei Elena, Parascovia Muntean, care pe parcursul anului a fost înlocuită cu Valentina Popa, profesoară convenabilă directorului. Ulterior şi fiica lor Carolina a fost învinuită de furtul a 300 dolari, din una din cărțile aflate pe masă din biblioteca liceului. Susțin că printr-un demers fals al directorului liceului adresat Procuraturii raionului Ștefan Vodă, a fost solicitată intervenirea cu măsuri asupra familiei Perebinos, sub pretextul că aceștia, cu rea voință, nu îndeplinesc obligațiunile de întreținere, educație şi instruire a copiilor lor, fapt care a fost dezmințit de instanțele de judecată. Indică că în urma acestor acțiuni directorul a rămas nepedepsit, iar fiicele exmatriculate din liceu fiind supuse la abuzuri şi acțiuni violente din partea directorului liceului Angela Ţih şi colectivului pedagogic.

Reclamanții Boris Perebinos şi Ludmila Perebinos consideră că, comparând demersul din 30 octombrie 2008 şi explicația din 25 mai 2007, a directorului liceului Angela Ţih adresate procuraturii raionale, semnate şi confirmate cu ștampila liceului şi scrisoarea de protest, se stabilește faptul că autorul scrisorii de protest prin conținut şi prin stil plin de ură față de familia Perebinos este directorul liceului. Reclamanții consideră că în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâților, familiei Perebinos le-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale, precum și le-a fost lezată grav onoarea, demnitatea şi reputația profesională.

Reclamanții Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos şi Boris Perebinos solicită încasarea în mod solidar de la pârâții Maria Tarasov, Ion Leșan, Mihail Besciotnîi, Valentina Popa, Grigore Gratilov, Elena Luchianov, Ludmila Muntean, Svetlana Ceban, Victoria Burdujan, Daria Ceban, Tatiana Cumatrenco, Olesea Muntean, Maria Cumatrenco, Ecaterina Toma, Vera Sardari, Alexandra Barliuc, Ioana Ghidirim, Eugenia Filimonov, Alexandra Cotelnic, Maria Godina, Ștefan Efremov, Vera Coceban, Vera Tanaseva, Ludmila Godina, Maria Muntean, Claudia Gratilov, Eudochia Butescu, Petru Tigai, Eugenia Sarjan, Zinaida Șargarovschi, Maria Dragomir, Larisa Filimonov, Maria Ciapchii, Valentina Costiuc, Emilia Marlean, Olga Moiseev, Tamara Dumitrașcu, Claudia Ceapchii, Vera Albu, Aglaia Tarasova, Eugenia Toma, Maria Cotelnic, Ecaterina Chetraru, Aliona Rusu, Elizaveta Butescu, Ludmila Toma, Zinaida Muntean, Raisa Dragomir, Nicolai Godina, Ludmila Bujor, Anatol Sarjan, Diana Moiseev, Lidia Teosa suma de 106000 lei, în folosul reclamanților, cu titlu de prejudiciul moral; încasarea de la Angela Ţih, directorul liceului teoretic s. Volintiri, în folosul Ludmilei Perebinos suma de 100000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin afirmații neadevărate; încasarea de la președintele Comitetului sindical al liceului teoretic din s. Volintiri, Ştefan Efremov,

în folosul Ninei Marambei a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin îngrădirea dreptului de acces la informație şi ne apărarea dreptului reclamantei la muncă; obligarea pârâților să dezmintă afirmațiile indicate în scrisoarea de protest din 19 decembrie 2007 şi demersul din 30 octombrie 2008; 4 obligarea pârâților de a-și cere scuze public de la reclamanți, în prezența colectivului pedagogic de muncă; încasarea de la pârâți, în mod solidar, în folosul reclamanților a sumei taxei de stat. La 07 aprilie 2010, Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos şi Boris Perebinos au depus cerere de concretizare (vol. I, f.d.

98-100) solicitând recunoașterea faptului încălcării de către pârâți a drepturilor reclamanților prevăzute de art. 16 Codul civil, art. 34 din Constituție, art. 8 şi art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se manifestă prin răspândirea unor informații care nu corespund realității şi care le lezează onoarea, demnitatea si reputația profesională; încasarea de la fiecare pârât în beneficiul fiecărui reclamant a prejudiciului moral în mărime de 2000 lei şi cheltuielile de judecată, a câte 10 lei de la fiecare pârât; încasarea de la directorul liceului teoretic s. Volintiri, Angela Ţih, în folosul Ludmilei Perebinos a sumei de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin afirmații neadevărate; încasarea de la președinte Comitetului sindical al Liceului Teoretic din s. Volintiri, Ștefan Efremov, în folosul Ninei Marambei a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin îngrădirea dreptului de acces la informație şi ne apărarea dreptului reclamantei la muncă, ca membru al sindicatului de ramură; obligarea pârâților să dezmintă afirmațiile din scrisoarea de protest din 19 decembrie 2007 și demersul din 30 octombrie 2008 și de a-și cere scuze în mod public de la reclamanți în prezența colectivului pedagogic de muncă.

La 14 martie 2013, reclamanta Nina Marambei a depus cerere suplimentară împotriva Liceului teoretic „Maria Bieşu” din s. Volintiri şi Angela Ţih, invocând că ilegalitățile directorului liceului se confirmă prin hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 15 septembrie 2005 prin care a fost anulat, ca fiind ilegal, ordinul nr. 49- A din 31 ianuarie 2005, hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 26 octombrie 2007 prin care a fost anulat ordinul nr. 25-A din 31 octombrie 2006 și prin decizia Curţii de Apel Bender din 19 decembrie 2007 prin care a fost anulat ordinul nr. 76-A din 11 septembrie 2006, hotărâri, care au fost adoptate până la elaborarea scrisorii de protest din 19 decembrie 2007 din interes de răzbunare, prin declarațiile înșelătoare din explicația directorului din 25 mai 2007 către Procuratura raionului Ștefan Vodă.

Susține că cerințele sale sunt întemeiate, iar în urma abuzurilor de serviciu s-a ales cu rețineri nelegitime din salariu, înjosiri frecvente în fața copiilor, părinților şi colegilor, izolarea psihologică, respingerea tarifară a orelor de instruire la domiciliu cu elevul Marin Bragarenco, invalid de gr. I, pentru anul de studii 2005-2006, comploturi, descalificare profesională, scrisoare calomniatoare de protest, fiind învinuită de toate relele la general şi nimic la concret, izgonirea din cabinet, încălcările de drept care continue şi până în prezent.

Reclamanta, Nina Marambei, prin cererea suplimentară solicită restabilirea în drepturile sale constituționale, încasarea în folosul ei din contul Liceului teoretic „Maria Bieşu” şi directorului, Angela Ţih, în mod solidar, despăgubiri morale în sumă de 500000 lei, inclusiv pentru fiecare ordin ilegal, anulat de instanța de 5 judecată câte 100000 lei pentru trei ordine, ceea ce constituie 300000 lei, suma de 100000 lei pentru nerestabilirea ei în drepturile încălcate de către pârâți, încălcări constatate prin hotărârile judecătorești; suma de 100000 lei pentru etichetările: „...fac tâmpenii, „...mi-i scârbă să te privesc”, „...grup mârșav...”, şi multe alte umilințe la care este supusă.

La 04 martie 2013 reclamanta Parascovia Muntean a depus cerere suplimentară împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” s. Volintiri, solicitând restabilirea în drepturile sale constituționale, încasarea în folosul ei din contul Liceului teoretic „Maria Bieșu” şi directorului, Angela Ţih, în mod solidar, a sumei de 300000 lei cu titlu de despăgubiri morale, inclusiv pentru scrisoarea de protest din 24 mai 2006 folosită ca argument prin care a indus instanța în eroare și i-a îngrădit dreptul la muncă, pentru scrisoarea de protest din 19 decembrie 2007 prin care i s-a încălcat vădit şi intenționat personalitatea şi demnitatea de om, pentru procesul-verbal din 25 mai 2006, folosit ca probă eronată în instanțele de judecată și obligarea pârâților de a înceta acțiunile înjositoare și calomnie împotriva sa.

Indică că scrisoarea de protest din 19 decembrie 2007 nu este prima scrisoare prin care i-au fost încălcate drepturile sale, prima scrisoare de protest fiind din 24 mai 2006 înregistrată cu nr.17, semnată forțat şi tacit de angajații aceluiași liceu, din frică de-a nu ajunge în situația reclamanților. Susține că i-a fost îngrădit dreptul fundamental la muncă, ea având o vechime în munca de 37 ani, a fost eliberată forțat din serviciu de către directorul Angela Ţih. Parascovia Muntean consideră că ambele aceste scrisori îi apără interesele directorului Angela Ţih şi încalcă drepturile sale. Afirmă că prin așa zisele scrisori de protest i-au fost încălcate vădit şi intenționat personalitatea şi demnitatea de om.

La 16 aprilie 2010, Angela Țih a depus cerere reconvențională împotriva Ninei Marambei, Ludmilei Perebinos, Parascoviei Muntean și Boris Perebinos cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral (vol. I, f.d.126-127). În motivarea acţiunii reconvenționale, reclamanta Angela Ţih, a indicat că în anul 1999 a fost numită in funcția de director a Liceului teoretic „Maria Bieșu, s. Volintiri şi activează până în prezent. Corpul didactic este compus din 41 profesori şi 26 persoane, personal auxiliar. Pe parcursul activității sale s-a străduit să îndeplinească funcția conștiincios şi obiectiv. Plângeri în privința sa nu au fost, nici din partea părinților, nici a elevilor.

Susține că pe parcursul a mai mult de 4 ani, începând cu anul 2006, Nina Marambei a scris aproximativ 20 plângeri în diferite organe de drept în privința ei, au fost scrise plângeri şi de pârâtele Ludmila Perebinos şi Parascovia Muntean, care fiind cercetate minuțios, s-a stabilit că învinuirile aduse nu s-au adeverit, fapt confirmat prin răspunsurile date de diferite instituții, şi de ordonanțele de neîncepere a urmăririi penale. Astfel, începând cu anul 2006 şi până în prezent, pârâții au scris plângeri repetate în adresa organelor de stat şi de drept, printre care: La 13 aprilie 2006, Nina Marambei s-a adresat cu plângere la Procuratura raionului Ștefan Vodă, prin care a solicitat să fie verificată activitatea financiară a 6 liceului, iar la 20 iunie 2006 a mai fost adresată o plângere comună.

La data de 26 decembrie 2006 a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe ambele plângeri. La 02 octombrie 2006, Nina Marambei a depus plîngere la Procuratura Generală, precum că directorul liceului ar folosi banii părinților elevilor liceului în interes personal. La data de 01 noiembrie 2006 s-a stabilit că învinuirile nu s-au adeverit, Nina Marambei nefiind de acord cu răspunsul, repetat a depus plângere la Procuratura raionului Ștefan Vodă, iar la 10 noiembrie 2006 i a fost expediat răspuns, precum că afirmațiile nu şi-au găsit confirmare. La 30 martie 2007, Nina Marambei repetat s-a adresat cu plângere la Procuratura Generală cu privire la aplicarea violenței psihologice, fizice şi abuz de serviciu, de către directorul liceului.

La 10 iulie 2007, Nina Marambei s-a adresat cu plângere către Procuratura Generală privind acțiunile ilegale admise în activitatea de serviciu, aplicarea violenței fizice şi psihologice asupra elevei Elena Perebinos, în care învinuiește şi Direcţia Generală de Învățământ şi Procuratura raionului Ștefan Vodă, precum că ascunde adevărul și o apără pe Angela Ţih. La 01 august 2007 a fost emisă ordonanța de neîncepere a urmăririi penale. La 09 august 2007, Nina Marambei a depus plângere în adresa Procuraturii Ștefan Vodă precum că, directorul liceului sustrage banii din asociația „Generația”, învinuiri care, la fel, nu s-au confirmat, fapt constatat prin răspunsul din 08 noiembrie 2007. La 17 august 2007 a expediat o plângere către CCCEC, în care a solicitat verificarea activității economico-financiară a liceului.

În legătură cu plângerea dată, la liceu s-a efectuat un control al activității, iar la 14 septembrie 2007 pârâta a primit răspuns că, careva încălcări la distribuirea mijloacelor bănești la liceu nu au fost stabilite. La 17 octombrie 2007, Nina Marambei, Ludmila Perebinos şi Parascovia Muntean au adresat plângere fostului Președinte al Republicii Moldova,Vladimir Voronin, unde se indică despre sustragerea de bani de la asociația „Generația” și despre răzbunarea directorului liceului Angela Ţîh asupra copiilor. Petiția a fost expediată pentru examinare la Procuratura Ștefan Vodă şi s-a constatat că în urma cercetării cazului careva încălcări nu au fost stabilite. La 07 decembrie 2007, Nina Marambei a adresat o plângere la Procuratura Ștefan Vodă pe faptul că directorul liceului, fiind o persoană de conducere, îi stresează, fapte care la fel nu s-au adeverit.

Nina Marambei s-a mai dresat cu plângere către Consiliul Republican al Sindicatului Educației şi Științei din RM privind așa numitele încălcări ale legislației muncii admise de directorul liceului, care conform răspunsului din 11 februarie 2008, nu s-au adeverit. La 11 aprilie 2008, Ludmila Perebinos a depus la Procuratura Ștefan Vodă o plângere, reclamanta fiind învinuită de genocid şi trafic de influență. Primind de la diferite organe răspunsuri care nu o satisfăceau, Nina Marambei a adresat o scrisoare deschisă organelor de vârf ale țării, pe marginea căreia, ziarul „Moldova Suverană” la 30 ianuarie 2009 a publicat un articol cu genericul „Scandal în Liceul teoretic Volintiri”, care a discreditat imaginea 7 instituției şi a sa în calitate de director, în care a acuzat reclamanta de comportament dictatorial şi de nerespectarea deontologiei profesionale.

Susține că în plângerile pârâților dânsa a fost învinuită de sustragere a banilor, de abuz de serviciu, de corupere, de aplicarea violenței fizice, maltratare, manipulare a colectivului, violență psihologică, de genocid de carierism, persecutare și au numit-o mincinoasă. Aceste învinuiri sunt defăimătoare şi nu corespund realității, fapt ce se confirmă prin răspunsurile şi ordonanțele de neîncepere a urmăririi penale anexate la cererea în cauză, afirmații care i-au lezat onoarea, demnitatea şi reputația profesională. Menționează că pe parcursul anilor, pe marginea plângerilor depuse de către pârâți, fără careva temei, a fost nevoită să dea explicații de nenumărate ori la Procuratura Ștefan Vodă, Direcția Generală învățământ Tineret şi Sport Ștefan Vodă, CPR Ștefan Vodă, Consiliul raional, etc., fiind hârțuită.

Practic își pierduse liniștea şi odihna sufletească. Afirmă că în legătură cu aceste situații neplăcute i s-a înrăutățit starea sănătății și i-a fost știrbită reputația, fiind permanent intimidată şi stresată, cauzându-i-se suferințe psihice, exprimate prin tulburarea liniștii sufletești și insomnie. Ca urmare, a suferit mai multe crize de sănătate, inclusiv de dereglare a sistemului nervos, a fost nevoită să consulte medicii ce i-au prescris tratamente staționar şi ambulatoriu. Consideră că de către pârâți i-a fost cauzat un prejudiciu moral, ce-1 apreciază în sumă de 100000 lei. La fel, invocă că liceului i-a fost știrbită imaginea ca instituție de învățământ. Solicită încasarea cu titlu de prejudiciu moral în folosul său, de la Nina Marambei a sumei de 50000 lei, de la Ludmila Perebinos suma de 20000 lei, de la Boris Perebinos suma de 20000 lei şi de la Parascovia Muntean suma de 10000 lei.

Prin cererile de concretizare din 12 aprilie 2010 și 20 aprilie 2010, reclamanta Angela Ţih a solicitat recunoașterea violării de către pârâți a drepturilor sale prevăzute de art.16 Cod civil, obligarea pârâților să dezmintă informația printr-o scuză publică la adunarea generală a liceului şi a satului, încasarea în folosul reclamantei cu titlu de compensare a prejudiciul moral de la Nina Marambei a sumei de 50000 lei, de la Ludmila Perebinos suma de 20000 lei, de la Boris Perebinos suma de 20000 lei şi de la Parascovia Muntean suma de 10000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 15 octombrie 2013 acțiunea inițială depusă de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos a fost respinsă; cererea suplimentară depusă de Nina Marambei împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” și directorului Angela Țih a fost respinsă; cererea suplimentară depusă de Parascovia Muntean împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” și directorului Angela Țih a fost respinsă; cererea reconvențională depusă de Angela Ţih împotriva Ninei Marambei, Ludmilei Perebinos, Parascoviei Muntean și Boris Perebinos cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, a fost obligată Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila 8 Perebinos şi Boris Perebinos să dezmintă informația răspândită în ziare despre Angela Țih, printr-o scuză publică la adunarea generală a Liceului teoretic „Maria Bieșu” și adunarea satului Volintiri, r-nul Ștefan Vodă, în rest cerințele au fost respinse; s-a încasat de la Nina Marambei, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 400 lei ; s-a încasat de la Parascovia Muntean, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 400 lei; s-a încasat de la Ludmila Perebinos, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 200 lei; s-a încasat de la Boris Perebinos, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 100 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 11 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos, menținută hotărârea primei instanțe și s-a încasat taxa de stat în beneficiul statului, de la Nina Marambei în mărime de 300 lei, de la Parascovia Muntean 300 lei, de la Ludmila Perebinos 150 lei și de la Boris Perebinos 75 lei. La 11 septembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse de ei şi respingerea acţiunii reconvenţionale.

Recurenții, Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos, în motivarea recursului, au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pe care le consideră ilegale și nemotivate, deoarece nu s-a dat apreciere probelor din dosar, iar la bază au stat doar probele intimaților. Susțin că au solicitat amânarea ședinței de judecată din 11 aprilie 2014, însă instanța de apel a examinat cauza civilă în lipsă lor, fapt ce le-a îngrădit dreptul lor la apărare. Menționează că instanța de apel nu a apreciat faptul că le-au fost respinsă cererea privind audierea martorului şi că tranzacția de împăcare care li se impunea, a fost semnată doar de către intimați.

Instanțele de judecată nu au luat în considerare şi faptul că prin luare de cunoștință şi semnarea de către 53 de persoane, inclusiv pedagogi şi lucrători cu ,,scrisoarea de protest” denotă că informația a fost răspândită public. Afirmă că prin înaintarea cererii reconvenționale şi admiterea acesteia, instanțele de judecată în mod eronat au încălcat normele de drept procedural, dat fiind faptul că pentru înaintarea cerințelor către ei, Angela Țih urma să se adreseze cu cerere prealabilă de soluționare a litigiului. La fel, indică că instanța de apel a apreciat eronat faptul că Nina Marambei cu rea credință s-a adresat cu scrisoare deschisă ziarului ,,Moldova Suverană”, având drept scop atingerea onoarei şi declararea unor informații care nu corespund adevărului şi că întâlnirea la alegeri a locuitorilor raionului cu Președintele Republicii Moldova, Anagela Țih a fost înjosită şi insultată public.

9 Prin cererea de recurs suplimentar din 06 noiembrie 2014, au invocat că procesele-verbale ale ședințelor de judecată trezesc bănuieli în cele indicate, deoarece conțin informații denaturate. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 19 noiembrie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele motive.

În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că obiectul juridic dintre părţi se axează pe apărarea drepturilor personale nepatrimoniale şi anume dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a pedagogilor Liceului Teoretic „Maria Bieşu” din s. Volintiri, raionul Ştefan Vodă, care au fost încălcate prin: conţinutul defăimător al plîngerilor colectivului de pedagogi adresate Conducerii Republicii Moldova, Procuraturii Generale, Ministerului Educaţiei, Procuraturii raionului Ştefan Vodă, Consiliului raional şi preşedintelui raionului Ştefan Vodă, sindicatelor de ramură din 19 decembrie 2007 şi din 30 octombrie 2008, precum şi prin conţinutul defăimător al plîngerilor depuse de Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos şi Boris Perebinos din 13 aprilie 2006, 02 octombrie 2006, 30 martie 2007, 10 iulie 2007, 09 august 2007, 17 august 2007, 17 octombrie 2007, 07 decembrie 2007, 11 aprilie 208, adresate Procuraturii Raionului Ştefan Vodă, Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Preşedintelui Republicii Moldova, Consiliului Republican al sindicatelor în domeniul Educaţiei şi Ştiinţei, Consiliului raional şi Preşedintelui raionului Ştefan Vodă,

Direcţiei Generale Învăţămînt Tineret şi Sport din cadrul Consiliului raional Ştefan Vodă: prin insultările aduse public la întîlnirea locuitorilor raionului Ştefan Vodă cu Preşedintele Republicii Moldova; prin insultările aduse public în cadrul adunării colectivului didactic al Liceului şi în cadrul şedinţei catedrei; prin publicarea informaţiei ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională în ziarul „Moldova Suverană”; precum şi prin refuzul Preşedintelui Comitetului Sindical al liceului de a-i elibera reclamantei copia plîngerii cu învinuirile aduse în privinţa ei.

Astfel, s-a stabilit că pe parcursul anilor 2006-2010 reclamanţii iniţial în cererea de chemare în judecată depusă, Nina Marambei, Parascovia Muntean, Boris Perebinos au adresat multiple plîngeri diferitor instituţii de stat şi de drept, inclusiv, în adresa Procuraturii raionului Ştefan Vodă, Procuraturii Generale, Ministerului Educaţiei, Consiliului raional şi Preşedintelui raionului Ştefan Vodă, Consiliului Republican al Sindicatelor în domeniul Educaţiei şi Ştiinţei, care întradevăr conţin învinuiri serioase şi informaţii, care în opinia petiţionarilor ar fi 10 adevărate, iar în opinia învinuiţilor sunt defăimătoare (vol. I, f.d. 24-28, 30-31, 33- 34, 36, vol. II f.d. 162-165).

Ca răspuns la plîngerile multiple ale reclamanţilor în cererea iniţială, colectivul pedagogilor, pîrîţi în cererea iniţială, la 19 decembrie 2007 au înaintat plîngerea lor în adresa instituţiilor de stat şi de drept (f.d.18-21), prin care i-au învinuit pe reclamanţii Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos şi Boris Perebinos, iar la 30 decembrie 2008 pîrîta în cererea iniţială Angela Ţîh, în calitatea de director al Liceului, a adresat la Procuratura Ştefan Vodă o plîngere prin care i-a învinuit pe reclamanţii în cererea iniţială, Ludmila Perebinos şi Boris Perebinos în faptul, că nu-şi execută corespunzător obligaţiile părinteşti de instruire a copiilor (vol I, f.d.

84). În rezultatul examinării tuturor plîngerilor la Liceul Teoretic „Maria Bieşu” din satul Voluntiri au fost efectuate verificări, învinuiţii au dat explicaţii, iar conţinutul plîngerilor şi explicaţiilor părţilor conţin informaţii care în rezultatul controlului nu s-au confirmat (vol. I, f.d. 37, 133, 134-136, 141-143, 144, 150-151, 156-158), vol. II, f.d. 167, 171, 172). Tot din actele pricinii este cert faptul că Nina Marambei la 02 iunie 2008 s-a adresat Preşedintelui comitetului sindical, pîrîtului Ştefan Efrimov cu cerere prin care a solicitat eliberarea copiei plîngerii cu învinuirile aduse în privinţa ei datate cu 19 decembrie 2007 (vol. I, f.d.22) şi care din explicaţiile reclamantei, nu i s-a eliberat copia.

În privinţa refuzului de a i se elibera copia plîngerii Nina Marambei nu a prezentat careva probe, nu a solicitat apărarea dreptului la informaţie în conformitate cu legea cu privire la petiţionare în instanţa de contencios administrativ, cu respectarea procedurii pentru această categorie de pricini. s-a mai stabilit că la 30 ianuarie 2009 ziarul „Moldova Suverană” a publicat un articol cu genericul „Scandal la liceul Teoretic Volintiri”, în care se relatează că Nina Marambei s-a adresat cu o scrisoare deschisă, în care se plînge că timp de 35 ani este …prigonită de actuala directoare AngelaŢih, …a descalificat-o profesional şi moral, ...a ameninţat-o de nenumărate ori că va fi concediată, ...i-a reţinut sume mari din salariu, în semn de răzbunare, ...a respins propunerea de a-i reconfirma gradul didactic, etc”, învinuind-o pe pârâta în cererea iniţială, Ţih Angela, de comportament dictatorial, de nerespectarea deontologiei profesionale (vol. II, f.d.245).

La 11 iulie 2009, în sala Casei de Cultură din or. Ştefan Vodă, la întâlnirea locuitorilor raionului cu Preşedintele Republicii Moldova, atât în sală în prezenţa oamenilor prezenţi, cât şi afară, după adunare, în prezenţa mai multor persoane, reclamantele în cererea iniţială Nina Marambei şi Ludmila Perebinos au înjosit-o şi au insultat-o în public pe pârâta Angela Ţih, concluzie confirmată în şedinţa de judecată atât de pârâţii în cererea iniţială, Angela Ţih, Aglaia Tarasov şi Valentina Popa, cât şi prin declaraţiile martorului Eugenia Moiseev. Din explicaţiile părţilor în litigiu şi martorului, Eugenia Moiseev în şedinţa de judecată s-a constatat că pârâţii în cererea iniţială au insultat-o public pe Angela Ţih atât în cadrul adunărilor colectivului didactic al Liceului, dar şi în cadrul şedinţelor catedrei, constatări pe care de altfel, pârâţii nu le neagă fiindcă le consideră corecte, indiferent de faptul că acuzaţiile lor nu s-au confirmat.

11 Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârilor atacate în baza materialelor din dosar în raport cu argumentele invocate în recurs privind toate aspectele de legalitate ale hotărârilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat, care urmează să fie respins, cu menţinerea hotărârilor judecătoreşti din considerente le ce succed. Conform art. 32 din Constituţie, oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie (2). Conform art.52 din Constituţie, cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.

Conform art.52-53 din Constituţia Republicii Moldova, orice persoană dispune de dreptul de a adresa cereri sau petiţii organelor statale şi autorităţilor publice locale, care, în limitele competenţei lor şi în termenele stabilite, sunt obligate de a examina cererile şi petiţiile respective şi de a răspunde motivat la acestea. Conform art.15 Codul civil, drepturile personale nepatrimoniale şi alte valori nemateriale sunt apărate în cazurile şi în modul prevăzut de prezentul cod şi de alte legi, în limita în care folosirea modalităţilor de apărare a drepturilor civile reiese din esenţa dreptului încălcat şi din caracterul consecinţelor acestei încălcări. Conform art.16 Codul civil, orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale.

Orice persoană este în drept să ceară dezminţirea informaţiei ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională dacă cel care a răspândit-o nu dovedeşte că ea corespunde realităţii. Dacă informaţia care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă, instanţa de judecată îl obligă să publice o dezminţire la aceeaşi rubrică, pagină, în acelaşi program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii judecătoreşti. În cazul în care un document emis de o organizaţie conţine informaţii care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, instanţa de judecată o obligă să înlocuiască documentul.

În alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (4) şi (5), modalitatea de dezminţire a informaţiilor care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională se stabileşte de către instanţa de judecată. Orice persoană în a cărei privinţă a fost răspândită o informaţie ce îi lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională este în drept, pe lângă dezminţire, să ceară repararea prejudiciului material şi moral cauzat astfel.

Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil şi să se determine ţinându-se cont de: a) caracterul informaţiilor răspândite; b) sfera de răspândire a informaţiilor; c) impactul social asupra persoanei; d) gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate; e) proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată; f) gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului; g) măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate; h) publicarea rectificării, replicii sau dezminţirii până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti; i) alte circumstanţe relevante pentru cazul dat.

12 Conform art.4 alin.(1) din Legea cu privire la petiţionare, nr. 190, prin petiţie, în sensul prezentei legi, se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. Prin petiţie, în sensul art.4 din Legea cu privire la petiţionare, se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. Cererea prealabilă se adresează organului emitent. în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiţionarului, organului emitent sau organului ierarhic superior.

Petiţionarul, care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă. Conform art. 1398 alin.(1) Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 1422 alin.(1) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la repararea prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 alin. (1) Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Reieşind di situaţia de fapt stabilită şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul consideră că atît prima instanţa cît şi instanţa de apel la emiterea hotărîrilor contestate au stabilit corect situaţia de fapt şi de drept a cauzei. Concluziile instanţelor de judecată, sunt bazate pe circumstanţele de fapt ale cauzei, pe justa apreciere a probelor cercetate şi sunt în concordanţă cu aplicarea corectă a normelor dreptului material şi procesual.

De asemenea, instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată au dat o apreciere critică corectă şi a respins ca neîntemeiate pretenţiile acţiunii reclamanţilor în cererea iniţială şi a reclamantei în cererea reconvenţională cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi compensarea prejudiciului moral cauzat prin adresarea autorităţilor publice cu petiţii şi admiterea parţială a cererii de chemare în judecată reconvenţionale. Astfel din acţiunea depusă rezultă că reclamanţii au înaintat o acţiune împotriva pârâţilor, ce rezultată din obligaţiile care nasc din lezarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, la fel, pârâta în cererea reconvenţională a înaintat o acţiune cu acelaşi obiect litigios.

Instanţa de fond a constatat, că atât reclamanţii în cererea iniţială, cât şi reclamanta din cererea reconvenţională se consideră vătămaţi în drepturi prin faptul, că pârâţii au înaintat către organele 13 statale petiţii, în care îşi exprimă nemulţumirea de acţiunile pârâţilor şi roagă tragerea la răspundere a acestora pentru lezarea demnităţii umane şi pricinuirea pagubei morale, însă aceste circumstanţe nu pot constitui motiv de admitere a cererii în temeiul art.16 Codul civil, deoarece în acest caz a fost realizat un drept constituţional al cetăţeanului de a adresa cereri şi petiţii organelor statale şi autorităţilor publice, în speţă al pârâţilor în ambele cereri, iar organele respective sunt abilitate legal cu dreptul de verificare a veridicităţii informaţiilor parvenite şi de a răspunde motivat şi în termen la acestea.

Mai mult decât atât, afirmaţiile invocate de pârâţi, prin care solicită tragerea la răspundere a reclamanţilor, care pe parcursul mai multor ani sezisează organele de stat cu plângeri neîntemeiate, în care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a cadrelor didactice din Liceu, inclusiv compensarea pagubei morale, sau sesizarea procurorului despre faptul că părinţii nu-şi exercită obligaţiile părinteşti, sau tragerea la răspundere pentru alte presupuse încălcări ale legii, nu pot fi apreciate ca valori nepatrimoniale a persoanei legate de aprecierea pozitivă care reflectă calitatea persoanei în conştiinţa socială, sau autoaprecierea persoanei întemeiată pe aprecierea societăţii, sau reflectarea calităţilor profesionale ale reclamanţilor în conştiinţa socială însoţită de aprecierea pozitivă a societăţii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că instanţele de judecată în mod întemeiat au ajuns la concluzia că critica adusă, de pârâţii din ambele cereri în petiţiile lor adresate autorităţilor publice, nu este restricţionată prin lege, dimpotrivă, această critică este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu scopul legitim urmărit.

Or, în şedinţa de judecată s-a constatat că pârâţii în ambele acţiuni şi-au exercitat cu bună-credinţă dreptul la depunerea petiţiilor respective, iar reclamanţii, în sarcina cărora se pune probarea că petiţionarii şi-au exercitat cu rea-credinţă dreptul constituţional la petiţionare, nu au dovedit instanţei de judecată reaua- credinţa cu care ar fi acţionat pârâţii, precum nu au dovedit faptul atingerii onoarei şi demnităţii lor, precum nu au dovedit lezarea reputaţiei lor profesionale prin informaţia ce se conţine în petiţii, deoarece în urma examinării cererilor şi petiţiilor respective acuzaţiile reciproce nu s-au adeverit.

Temeinic şi legal instanţele de judecată au reţinut că petiţiile pârâţilor din cererea iniţială nu au fost publicate, răspândite, folosite în discursuri publice sau comunicate publicului în altă formă în sensul prevăzut de art.16 Codul civil, iar comunicarea unor asemenea informaţii persoanei la care se referă nu constituie răspândire, chiar dacă această informaţie nu corespunde adevărului, cu atât mai mult că în conformitate cu prevederile art. 52 din Constituţie cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.

Prin urmare, informaţiile conţinute în aceste petiţii nu pot fi considerate ca defăimătoare, chiar dacă nu corespund adevărului, deoarece în aceste cazuri se realizează un drept constituţional al cetăţenilor, acest mijloc de apărare nu se consideră răspândire a informaţiei care nu corespunde realităţii, ca urmare nu lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a acestora şi nu serveşte temei de compensare a prejudiciului moral. Cu atît mai mult cu cît informaţiile răspîndite de pîrîţi constituie nişte judecăţi de valoare care nu pot fi dezminţite.

14 În acelaşi timp, instanţele de judecată au dat o apreciere corectă faptului că publicarea scrisorii pârâtei în cererea reconvenţională, Marambei Nina în ziarul „Moldova Suverană” din 30 ianuarie 2009 cu genericul „Scandal la Liceul Teoretic Volintiri”, precum că, „timp de 5 ani Marambei Nina este ...prigonită de actuală directoare Angela Ţih, ...a descalificat-o profesional şi moral, ...a ameninţat-o de nenumărate ori că va fi concediată, ...i-a reţinut sume mari din salariu, în semn de răzbunare, ...a respins propunerea de a-i reconfirma gradul didactic, ...că Ţih Angela are un comportament dictatorial, ...că Ţih Angela nu respectă deontologia profesională...etc”, se consideră răspândire a informaţiei care încalcă dreptul lui Ţih Angela la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale, informaţie care nu a fost dovedită în cadrul cercetării judecătoreşti, nu corespunde adevărului şi poate fi apreciată ca valori nepatrimoniale ale reclamantului în cererea reconvenţională legate de aprecierea pozitivă care reflectă calitatea persoanei în conştiinţa socială, inclusiv, afectează autoaprecierea reclamantei întemeiată pe aprecierea societăţii vizavi de calităţile sale profesionale în conştiinţa socială însoţită de aprecierea pozitivă a societăţii.

Răspândirea acestor informaţii, care nu s-au confirmat, este restricţionată prin lege, de aceea instanţele de judecată inferioare corect au concluzionat, că pârâta în cererea reconvenţională, Nina Marambei a acţionat cu rea-credinţă, transmiţând pentru publicare scrisoarea sa şi a atins onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională prin informaţie ce nu corespunde adevărului, cu atât mai mult că la 30 ianuarie 2009 deja primise răspunsurile autorităţilor publice, din care reiese, că învinuirile aduse pe marginea activităţii directorului Liceului nu s-au adeverit. Instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată corect a concluzionat că acuzaţiile Ninei Marambei şi Ludmilei Perebinos, adresate la data de 11 iulie 2009 în mod public, în prezenţa oamenilor din sala Casei de cultură din or.

Ştefan Vodă şi afară, la întâlnirea locuitorilor raionului cu Preşedintele Ţării, se consideră exprimare, care prejudiciază onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a reclamantei –intimate în cererea reconvenţională, Angela Ţih, făcută public şi care urmează a fi dezminţită. La fel, instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată au asigurat corect echilibrul între dreptul reclamanţilor în cererea iniţială şi reconvenţională la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, pe de o parte, şi dreptul pârâţilor în ambele acţiuni de adresare în organele autorităţilor publice locale, pe de altă parte.

Astfel, instanţele judecătoreşti în mod întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată iniţială a Ninei Marambei, Parascoviei Muntean, Ludmilei Perebinos şi Boris Perebinos împotriva lui Aglaei Tarasova, Valentinei Popa, Mariei Tarasov, Ion Leşanu, Grigore Gratilov, Elenei Luchianov, Svetlanei Cebanu, Tatianei Cumatrenco, Olesei Muntean, Mariei Cumatrenco, Ecaterinei Toma, Verei Sardari, Ioanei Ghidirim, Alexandrei Cotelnic, Mariei Godina, Ştefan Efremov, Verei Coceban, Ludmilei Godina, Mariei Muntean, Eudochiei Butescu, Eugeniei Sargan, Mariei Dragomir, Larisei Filimonov, Mariei Ciapchii, Olgăi Moiseev, Tamarei Dumitraşcu, Verei Albu, Eugeniei Toma, Maria Cotelnic, Alionei Rusu, Ludmilei Toma, Zinaidei Muntean, Ludmilei Bujor, Anatol Sarjan, Dianei Moiseev, Lidiei Teosa, Angelei Ţih şi Liceului teoretic „Maria Bieşu” din s. Volintiri cu privire la recunoaşterea faptului 15 încălcării de către pârâţii indicaţi în acţiune a drepturilor reclamanţilor prevăzute de art.16 Codul civil, art.34 din Constituţie, art.8 şi art.10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care se manifestă prin răspândirea unor informaţii care nu corespund realităţii şi care lezează onoarea, demnitatea si reputaţia profesională, şi cerinţele subsecvente cu privire la repararea prejudiciului moral, obligarea dezminţirii afirmaţiilor conţinute în petiţii,

obligarea de a-şi cere scuze public, restabilirea în drepturile constituţionale şi compensarea cheltuielilor de judecată; cererea suplimentară depusă de Nina Marambei împotriva directorului Liceului teoretic „Maria Bieşu” din s. Volintiri şi directorului Angela Ţih cu privire la repararea prejudiciului moral şi obligarea încetării acţiunilor înjositoare şi calomnioase; cererea suplimentară depusă de Parascovia Muntean împotriva directorului Liceului teoretic „Maria Bieşu” din s. Volintiri şi directorului Angela Ţih cu privire la compensarea prejudiciului moral şi obligarea încetării acţiunilor înjositoare şi calomnioase; la fel corect instanţele de judecată au respins pretenţia din acţiunea reconvenţională a Angelei Ţih împotriva Ninei Marambei, Parascoviei Muntean, Ludmilei Perebinos şi Boris Perebinos cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi compensarea prejudiciului moral cauzat prin adresarea de cereri şi petiţii organelor publice.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel corect au concluzionat că se consideră răspândire a informaţiei care încalcă drepturile personal nepatrimoniale ale reclamantei în cererea reconvenţională-intimata Angela Ţih învinuirea adusă public de către pârâţii în cererea reconvenţională- recurenţii Nina Marambei, Pasascovia Muntean, Boris Perebinos şi Ludmila Perebinos în adresa directorului Liceului Angela Ţih la şedinţele colectivului didactic al Liceului şi în cadrul şedinţelor catedrei referitor la ...încălcarea drepturilor copiilor Perebinos sau a elevului invalid Marin Bragarenco la studii, ...atitudine discriminatorie faţă de aceşti copii, faţă de profesori şi părinţi, ...descalificarea ilegală a profesorilor, ...neremunerarea profesorilor, ...reţinerea ilegală a unor plăţi salariale, ...ameninţarea cu concedierea, cu răzbunarea, ...îndemnarea la răzbunare, ...acţiuni de genocid, etc, precum şi prin insultările aduse public la întâlnirea locuitorilor raionului Ştefan Vodă cu Preşedintele Ţării, care în şedinţa de judecată nu a fost dovedită ca fiind veridică, dar care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a reclamantei în faţa consătenilor şi colegilor de serviciu şi care urmează a fi dezminţite,

precum urmează a fi dezminţite şi învinuirile aduse de către Nina Marambei în publicaţia periodică „Moldova Suverană” referitor la fapte concrete pe care nu le-a probat în şedinţa de judecată şi nu şi-au găsit confirmare nici în răspunsurile date de organele de resort pe marginea plângerilor depuse de pârâţii în cererea reconvenţională.

De asemenea, instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată în mod întemeiat au admis pretenţia din acţiunea reconvenţională cu privire la obligarea pârâţilor să dezmintă informaţia care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a directorului Liceului, Angela Ţih printr-o scuză adusă public la adunarea generală a Liceului teoretic „Maria Bieşu” şi adunării satului Volintiri raionul Ştefan Vodă, care ar aduce o satisfacţie echitabilă persoanei învinuită pe nedrept în public şi care exclude necesitatea compensării prejudiciului moral prin 16 echivalent bănesc, or, într-o localitate rurală, unde toţi oamenii se cunosc unul cu altul, dezminţirea informaţiei, care nu corespunde adevărului şi aducerea unor scuze publice este mai valoroasă, decât o sumă de bani, deoarece art. 11 lit. i) şi l) Codul civil prevede posibilitatea apărării drepturilor personal nepatrimoniale atât prin intermediul reparării prejudiciului moral, cât şi prin alte căi prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte cerinţa reclamantei Ninei Marambei împotriva lui Ştefan Efremov cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin neoferirea la 02 iunie 2008 a copiei plângerii ce vizează persoana reclamantei, temeinic instanţele de judecată au reţinut că în cadrul examinării pricinii Nina Marambei nu a cerut constatarea faptului încălcării dreptului petiţionarului la informaţie, şi ţinînd cont de acest fapt Nina Marambei nu a respectat procedura prealabilă pentru soluţionarea astfel de litigii, iar instanţa de judecată emite hotărârea doar în limitele pretenţiilor înaintate de părţi, dânsa nu este în drept a cere compensarea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la informaţie.

Mai mult decât atât, reclamanta nu a prezentat instanţei probe că intimatul Ştefan Efremov deţinea careva informaţie publică pe care a refuzat să-i ofere petiţionarului. Instanţa de recurs mai reţine că instanţele de judecată corect s-au pronunţat şi în privinţa cerinţelor cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. În aceste condiţii, nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor precum că instanţa de apel şi hotărîrea primei instanţe la examinarea pricinii nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii în fond şi că au aplicat greşit normele de drept material, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal şi probatoriu.

De asemenea, nu pot fi reţinute criticile recurenţilor invocate în recursul suplimentar cu privire la cuprinsul proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată deoarece aceştia nu au fost lipsiţi de dreptul de a face cunoştinţă şi de a depune obiecţii asupra procesului-verbal al şedinţei de judecată, or art. 275 alin. (6) CPC prevede că participanţii la proces au dreptul să ia cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi, în decurs a 5 zile de la data semnării acestuia, să prezinte în scris observaţii asupra lui, indicînd inexactităţile şi motivele pentru care îl consideră incomplet.

Analizînd întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenţi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră soluţia instanţelor de judecată cu privire la respingerea acţiunii iniţiale suplimentare şi admiterea parţială a acţiunii reconvenţionale, ca fiind întemeiată şi legală. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e: 17 Se respinge recursul declarat de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos.

Se menține decizia deciziei Curţii de Apel Bender din 11 aprilie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 15 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nina Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos împotriva Mariei Tarasov, Ion Leșan, Valentina Popa, Grigore Gratilov, Elena Luchianov, Svetlana Ceban, Tatiana Cumatrenco, Olesea Muntean, Maria Cumatrenco, Ecaterina Toma, Vera Sardari, Ioana Ghidirim, Alexandra Cotelnic, Maria Godina, Ștefan Efremov, Vera Coceban, Ludmila Godina, Maria Muntean, Eudochia Butescu, Eugenia Sarjan, Maria Dragomir, Larisa Filimonov, Maria Ciapchii, Olga Moiseev, Tamara Dumitrașcu, Vera Albu, Eugenia Toma, Maria Cotelnic, Aliona Rusu, Ludmila Toma, Zinaida Muntean, Ludmila Bujor, Anatol Sarjan, Diana Moiseev, Lidia Teosa, Aglaia Tarasova și Angela Țih, cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea dezmințirii informațiilor din scrisoarea de protest și demers, repararea prejudiciului moral și material și încasarea cheltuielilor de judecată,

și la cererea suplimentară depusă de către Nina Marambei împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” și directorului Angela Țih cu privire la repararea prejudiciului moral și obligarea încetării acțiunilor înjositoare,și la cererea suplimentară depusă de către Parascovia Muntean împotriva Liceului teoretic „Maria Bieșu” și directorului Angela Țih cu privire la repararea prejudiciului moral și obligarea încetării acțiunilor înjositoare, și la cererea reconvențională depusă de către Angela Țih împotriva Ninei Marambei, Parascovia Muntean, Ludmila Perebinos și Boris Perebinos cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 18