2rhc-95/14 — Rezolutiunea contractului de activitate comună si încasarea sumei

prima instanţă: S. Namaşco dosarul nr. 2rhc-95/14 (Judecătoria Economică de Circumscripție) instanţa de apel: N. Budăi, S. Arnaut, M. Guzun (Curtea de Apel Chișinău) instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, T. Răducanu, T. Chişca-Doneva, I. Şumcov, I. Vîlcov (Curtea Supremă de Justiție) ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Anevas Cuant”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Merant Plus” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Anevas Cuant” şi Societăţii cu Răspundere Limitată „Agro Ialovenienii” cu privire la rezoluţiunea contractului de activitate comună şi încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012, prin care recursurile declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Anevas Cuant” şi Societatea cu Răspundere Limitată „Agro Ialovenienii” au fost respinse şi menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2012, hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 15 noiembrie 2011 şi încheierile Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 13 octombrie 2011 şi 18 noiembrie 2011, c o n s t a t ă La 13 ianuarie 2011 SRL „Merant Plus” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Anevas Cuant” şi SRL „Agro Ialovenienii” cu privire la rezilierea contractului de activitate comună şi încasarea sumei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în temeiul contractului de activitate comună nr. 3 din 17 aprilie 2009, încheiat cu SRL „Anevas Cuant” şi SRL „Agro Ialovenienii” au convenit să activeze în comun, unindu-şi eforturile orientate spre construcţia complexului locativ amplasat în or. Ialoveni, str. Timişoara, 8. Potrivit contractului susmenţionat, SRL „Anevas Cuant”, în calitate de client, şi-a asumat responsabilitatea să organizeze finanţarea şi construcţia complexului locativ menţionat; SRL „Merant Plus”, în calitate de antreprenor general, şi-a asumat obligaţia să finanţeze construcţia complexului locativ şi să efectueze lucrările de construcţie pe etape, iar SRL Agro Ialovenienii” în calitate de posesor al terenului pentru construcţie, s-a obligat să transmită SRL „Anevas Cuant” în proprietate terenul dat.

La 10 martie 2010 între SRL „Anevas Cuant” şi SRL „Merant Plus” a fost încheiat un acord suplimentar la contractul de activitate comună nr. 3 din 17 aprilie 2009, potrivit căruia toate drepturile şi obligaţiile apărute la încheierea contractelor de investiţii şi care vor apărea ca rezultat al tranzacţiilor de vînzare-cumpărare a 23 de apartamente din complexul locativ situat în or. Ialoveni, str. Timişoara, 8 se transmit SRL „Merant Plus”. Menţionează reclamanta că, de la momentul încheierii contractului de activitate comună şi pînă în prezent SRL „Merant Plus” a investit în construcţia complexului locativ 13 035 170 lei, inclusiv fiind executate lucrări de construcţie în sumă de 10 844 990 lei, transferate în contul SRL „Anevas Cuant” mijloace financiare în sumă de 798 500 lei şi acordate servicii de transportare a materialelor de construcţie în sumă de 400 680 lei.

De asemenea, reprezentantul SRL „Merant Plus”, Lipceanu Igor, a virat în casa reclamantei 991 000 lei. Ulterior, în temeiul contractului de cesiune a creanţei, cedentul Lipceanu Igor a fost substituit de SRL „Merant Plus” în drepturile ce decurg din creanţă. În conformitate cu contractul nominalizat, reclamanta din mijloace proprii a asigurat complexul locativ în stadiu de construcţie cu macara-turn, echipamente pentru aer comprimat, pop telescopic standard 180/320 în cantitate de 200 buc, decker 580 watt, perforator 620 watt, circular Saw 1400 watt. Potrivit capitolului I din contract, toate deciziile luate de părţi în ce priveşte comercializarea spaţiilor locative şi comerciale, cumpărarea materialelor de construcţie şi alte cheltuieli, urmează a fi efectuate colegial, transparent.

Menţionează reclamantul că, contrar acestor prevederi, pîrîta SRL „Anevas Cuant” nu a utilizat transparent aceste mijloace, cheltuielile acestor sume nefiind coordonate cu SRL „Merant Plus”. De asemenea, indică reclamanta că, conform pct. 2.1 din contractul de activitate comună nr. 3 din 17 aprilie 2009, una din sursele de finanţare a construcţiei complexului locativ a fost mijloace băneşti acumulate din investiţiile efectuate de cetăţeni cu care au fost încheiate contracte de investiţie, care la momentul încheierii contractului constituiau 9 217 431 lei, însă SRL „Anevas Cuant” nu a informat SRL „Merant Plus” despre utilizarea acestor mijloace financiare. Reclamanta nu a fost informată nici despre mijloacele financiare investite de cetăţeni care au încheiat contracte de investiţii şi după încheierea contractului de activitate comună.

Reclamanta a mai menţionat faptul că, în cadrul executării contractului de activitate comună, s-a constatat că o parte din terenul de sub construcţia complexului locativ este proprietate publică, ce aparţine Primăriei. Acest fapt a fost tăinuit de administraţia SRL „Anevas Cuant” la momentul încheierii contractului de activitate comună. Din acest motiv, Inspecţia de Stat în Construcţii, în conformitate cu prescripţia din 10 martie 2010, a sistat valabilitatea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie, totodată fiind întrerupte lucrările de construcţie a complexului locativ. 2 Reclamantul consideră că aceste fapte demonstrează neexecutarea de către SRL „Anevas Cuant” a contractului de activitate comună în partea ce ţine de organizarea finanţării şi construcţiei complexului locativ, iar această neexecutare prezintă suficient temei pentru rezilierea contractului în condiţiile stipulate în art. art. 735 al.

(1) Cod civil şi 738 Cod civil. Pe parcursul examinării pricinii, reclamanta a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, indicînd că în cererea de chemare în judecată iniţială greşit a solicitat rezilierea contractului de activitate comună nr. 3 din 17 aprilie 2009 şi acordului suplimentar din 10 martie 2010 în temeiul art. art. 735 şi 738 Cod civil, pe cînd urma să solicite rezoluţiunea acestor acte juridice în baza normelor de drept invocate. Reprezentantul SRL „Anevas Cuant” a înaintat cerere în conformitate cu prevederile art. 261 lit. h) CPC, de suspendare a procesului în legătură cu faptul intentării şi examinării în Judecătoria Centru mun. Chişinău a cererii de chemare în judecată a 19 salariaţi care au efectuat lucrările în construcţie la Complexul locativ din str. Timişoara, 8, or.

Ialoveni împotriva SRL „Merant Plus” şi SRL „Lina Capital” cu privire la neachitarea salariului. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 13 octombrie 2011 a fost respins demersul reprezentantului SRL „Anevas Cuant” despre suspendarea examinării cauzei. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 15 noiembrie 2011 acţiunea a fost admisă, fiind dispusă rezoluţiunea contractului de activitate comună nr. 3 din 17 aprilie 2009 şi acordului suplimentar din 10 martie 2010 cu încasarea de la SRL „Anevas Cuant” în beneficiul SRL „Merant Plus” a sumei de 13 035 170 lei şi taxei de stat în mărime de 50 000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 18 noiembrie 2011, în scopul asigurării executării hotărîrii judecătoreşti din 15 noiembrie 2011, s-a aplicat sechestru pe mijloacele băneşti şi bunurile SRL „Anevas Cuant” în limita valorii acţiunii – 13 035 170 lei, pînă la devenirea hotărîrii judecătoreşti definitive.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2012 s-a respins apelul şi recursurile declarate de către SRL „Anevas Cuant” cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din 15 noiembrie 2011 şi încheierilor din 13 octombrie 2011 şi 18 noiembrie 2011. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012 a fost respinsă cererea administratorului insolvabilităţii SRL „Anevas Grup”, Jerebţov Anton, privind introducerea în proces a SRL „Anevas Grup” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012, recursurile declarate de către SRL „Anevas Cuant” şi SRL „Agro Ialovenienii” au fost respinse şi menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2012, hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 15 noiembrie 2011 şi încheierile Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 13 octombrie 2011 şi 18 noiembrie 2011. 3 Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2013 au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către SRL „Agro Ialovenienii”, SRL „Anevas Cuant”, administratorul insolvabilităţii SC „Anevas Grup” SRL, Jerebţov Anton, şi cererea de alăturare la revizuire a Marinei Munteanu, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012. La 19 august 2014, SRL „Anevas Cuant” a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere de revizuire împotriva hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 15 noiembrie 2011, menținută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2012 și decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012. Revizuienta SRL „Anevas Cuant” cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că în mai 2014 a cunoscut despre existența actelor de dispoziție adoptate de către organele de control, ascunse în mod premeditat de către SRL „Merant Plus”,

care din acest motiv nu au putut fi obiect de examinare în instanța de judecată, și anume decizia nr. 251/3 din 06 septembrie 2012 a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „Merant Plus” în rezultatul verificărilor efectuate prin actele de control nr. 657020 din 13 iulie 2012, nr. 657028 din 13 iulie 2012 și nr. 657029 din 13 iulie 2012, conform căreia societății respective i-a fost aplicată amenda fiscală pe motiv că careva lucrări de construcție nu au fost reflectate la venituri și nici nu au fost realizate. Mai mult ca atât, deși SRL „Merant Plus” a arătat proveniența banilor investiți de persoanele fizice Triboi Sofia și Triboi Angela, în urma controalelor efectuate de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău, aceste relații economico-financiare nu au fost constatate. Mai indică revizuenta că în urma verificărilor efectuate la SRL „Merant Plus”, Procuratura Generală a intentat procesul penal nr. 2012036632 în baza art. 244 alin. (2) lit. c) Cod Penal (evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor). Consideră că cele relevate supra se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii, demonstrând încă o dată că SRL „Merant Plus” nu a efectuat careva lucrări de construcție, iar edificarea complexului locativ amplasat în or. Ialoveni, str. Timişoara, 8 a fost începută cu mijloacele bănești acumulate din investițiile efectuate de persoane fizice în baza contractelor de investiții încheiate.

În susținerea cererii de revizuire, revizuenta a prezentat copiile de pe decizia nr. 251/3 din 06 septembrie 2012 a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău și actele de control nr. 657020 din 13 iulie 2012, nr. 657028 din 13 iulie 2012 și nr. 657029 din 13 iulie 2012 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat emise în privința SRL „Merant Plus”, precum și copiile de pe decizia nr. 2602/5 din 14 septembrie 2012 a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău, actele de control nr. 567031 din 13 iulie 2012, nr. 657032 (fără dată) și nr. 657007 (fără dată) a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat emise în privința SRL „Lina Capital”. Cere revizuenta SRL „Anevas Cuant” admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei a cărei revizuire se cere și rejudecarea pricinii pe marginea fondului, cu pronunțarea unei noi soluții favorabile dânsei.

4 La 15 septembrie 2014 Curtea de Apel Chișinău a expediat cauza către Curtea Supremă de Justiție din motiv că în temeiul art. 448 alin. (2) CPC, anume instanța de recurs este competentă să examineze cererea de revizuire depusă de către SRL „Anevas Cuant” împotriva hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 15 noiembrie 2011, menținută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2012 și decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012. Ulterior, la 26 septembrie 2014 SRL „Anevas Cuant” a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de revizuire suplimentară la cea datată cu 19 august 2014, în care a reiterat că la 27 iunie 2014 i-a devenit cunoscută decizia nr. 251/3 din 06 septembrie 2012 a Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „Merant Plus”, care probează cu certitudine ilegalitatea acțiunilor ultimei. Subliniază că pct. 6 din respectiva decizie relevă că SRL „Merant Plus” nu a atribuit la venituri serviciile acordate în temeiul proceselor-verbale de recepție a lucrărilor executate în a. 2010 pentru beneficiarul SRL „Anevas Cuant” la obiectul complex locativ amplasat în or.

Ialoveni, str. Timişoara, 8 în sumă totală de 9 923 061 lei și, respectiv, suma dată nu a fost reflectată în declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit în perioada fiscală 2010. Menționează revizuenta că conform pct. 14 din aceeași decizie a organului fiscal, este stabilit cu certitudine că SRL „Merant Plus”, contrar prevederilor art. 108 și art. 117 Cod Fiscal, nu a eliberat SRL „Anevas Cuant” facturile fiscale de la livrările de lucrări executate și livrate ultimei în temeiul proceselor-verbale de recepție a lucrărilor la complexul locativ.

Astfel, prin prisma argumentelor incontestabile prezentate de organul fiscal, este stabilit în mod cert că SRL „Merant Plus” nu a înaintat în adresa revizuentei facturi fiscale privind costul lucrărilor și a altor investiții, care în mod normal urmau a fi anexate la cererea de chemare în judecată ca unicul temei juridic în baza cărora instanțele judecătorești urmau să decidă asupra temeinicei/netemeiniciei acțiunii. Subliniază că, reieșind din pct. 20 al deciziei nr. 251/3 din 06 septembrie 2012 emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău, SRL „Merant Plus” a depus un dezacord la 31 iulie 2012 privind rezultatul inspecției fiscale, în care a argumentat și a recunoscut că procesele-verbale de recepție a lucrărilor servesc temei pentru aprecierea devizului de cheltuieli, însă nu pot servi temei juridic de încasare a sumelor între 2 agenți economici în lipsa facturilor fiscale înaintate în modul stabilit de legislația fiscală.

Invocă revizuenta SRL „Anevas Cuant” că despre existența respectivei decizii, a cunoscut la 27 iunie 2014, nefiind înștiințată anterior despre rezultatele controlului fiscal efectuat la SRL „Merant Plus”, astfel prezenta cerere de revizuire este depusă în termenul prevăzut de lege, urmând a fi admisă, iar cauza rejudecată pe marginea fondului. La 29 septembrie 2014 în adresa SRL „Merant Plus” și SRL „Agro Ialovenienii” a fost expediată spre cunoştinţă copia cererii de revizuire a SRL „Anevas Cuant” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs. 5 La 02 decembrie 2014 SRL „Merant Plus” a depus referință la respectiva cerere de revizuire, în care a invocat netemeinicia acesteia și a solicitat respingerea ei ca fiind inadmisibilă.

Susține că argumentele expuse de către SRL „Anevas Cuant” nu se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii prevăzute de art. 449 CPC. Totodată, subliniază că anterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2013 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă o altă cerere de revizuire înaintată de către SRL „Anevas Cuant”. SRL „Agro Ialovenienii” nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la cererea de revizuire a SRL „Anevas Cuant”. Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire în raport cu obiecțiile expuse în referința SRL „Merant Plus”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esenţial este ca revizuientul să nu fi ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe (sau fapte) şi nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaşte. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale şi obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile.

Conform art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege. În acest context, se reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care 6 semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu contra României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Astfel, admiterea unei cereri de revizuire și redeschiderea procesului, a cărui examinare pe cale ordinară a fost finalizată, poate fi operată la cazul unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare în scopul de a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei comise anterior.

Instanţa de revizuire consideră că temeiul invocat de către revizuenta SRL „Anevas Cuant” şi anume faptul că a obținut decizia nr. 251/3 din 06 septembrie 2012 a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „Merant Plus”, nu poate fi reţinut ca temei legal de revizuire, în condiţiile în care nu satisface criteriul obiectiv obligatoriu, și anume înscrisul enunțat nu a existat la data pronunţării hotărârii judecătorești a cărei revizuire se cere. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că înscrisul respectiv nu se încadrează nici în categoria circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile, deoarece se referă la anumite încălcări fiscale comise de către SRL „Merant Plus” în calitatea sa de contribuabil.

7 Cât despre actele de control nr. 657020 din 13 iulie 2012, nr. 657028 din 13 iulie 2012 și nr. 657029 din 13 iulie 2012 premergătoare deciziei nr. 251/3 din 06 septembrie 2012, instanța de revizuire reține că acestea de asemenea nu reprezintă circumstanțe și fapte esenţiale şi convingătoare, referindu-se la iregularitățile fiscale constatate în activitatea SRL „Merant Plus”. Mai mult decât atât, SRL „Anevas Cuant” pe parcursul examinării pricinii pe cale ordinară cu certitudine a fost familiarizată cu faptul că SRL „Merant Plus” nu i-a eliberat facturi fiscale de la livrările de lucrări executate și furnizate în temeiul proceselor-verbale de recepție a lucrărilor la complexul locativ, motivele enunțate fiind deci cunoscute revizuentei anterior emiterii hotărârii a cărei revizuire se cere.

Afară de aceasta, având în vedere dezacordul continuu al revizuentei cu temeiurile acțiunii înaintate de SRL „Merant Plus”, SRL „Anevas Cuant” oricând pe parcursul examinării anterioare a pricini a putut să adreseze o cerere-plângere organului fiscal pentru a verifica respectarea de către SRL „Merant Plus” a legislației fiscale în cadrul stabilirii raporturilor economico-financiare cu partenerii de afaceri conform contractului de activitate comună nr. 3 din 17 aprilie 2009. Deci, argumentele enunţate sunt abuzive și nu pot fi admise ca temeiuri acceptabile şi concludente în vederea retractării unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile. Pe marginea înscrisurilor anexate în susținerea cererii de revizuire referitoare la SRL „Lina Capital”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea nu au careva tangență cu prezenta speță.

Mai mult decât atât, acestea sunt prezentate în copii xerox neautentificate contrar prevederilor art. 138 alin. (4) CPC. Alte argumente expuse în cererea de revizuire a SRL „Anevas Cuant” de asemenea nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute de art. 449 CPC, de fapt referindu-se la dezacordul revizuentei cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată și fiind similare cu cele invocate la examinarea ordinară a pricinii. În lumina celor relevate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că temeiurile de revizuire invocate de către revizuenta SRL „Anevas Cuant” cu privire la art. 449 lit. b) CPC, sunt neîntemeiate şi care nu pot fi reţinute.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de SRL „Anevas Cuant”, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. 8 Având în vedere că motivele invocate de către revizuentă sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către SRL „Anevas Cuant” ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Anevas Cuant” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Merant Plus” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Anevas Cuant” şi Societăţii cu Răspundere Limitată „Agro Ialovenienii” cu privire la rezoluţiunea contractului de activitate comună şi încasarea sumei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 9