2ra-3376/14 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil

prima instanţă: S.Balmuş dosarul nr. 2ra-3376/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, I.Cimpoi, A.Minciuna ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Clivasima”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Clivasima” împotriva Ministerului Justiţiei privind constatarea încălcării dreptului la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Clivasima” şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 27 mai 2014, c o n s t a t ă La 10 martie 2014 SRL,,Clivasima” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei privind constatarea încălcării dreptului la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil. În motivarea acţiunii s-a indicat că la 11.09.2003 SRL,,Clivasima” a încheiat contractul nr. 210 de acordare a serviciilor de transport companiei ,,Transload” SRL, care nu au fost achitate integral, fiind calculată o restanţă de 28 026 lei. Prin încheierea Judecătoriei Economice de circumscripţie din 06 februarie 2004 a fost aplicat sechestru pe sursele financiare şi bunurile materiale ale SRL,,Transload” în sumă de 28 026 lei datorie şi a taxei de stat 841 lei.

Pentru executarea încheierii de aplicare a sechestrului a fost emis titlul executoriu din 06 februarie 2004, care de către creditor la 09 februarie 2004 şi 16 februarie 2004 a fost prezentat spre executare. 1 La 02 martie 2004 Judecătoria economică de circumscripţie a emis hotărîrea nr. 2e-1387/2004 prin care a încasat de la SRL,,Transload” în beneficiul SRL,,Clivasima” suma de 28 026 lei cu titlu de datorie, 17 516 lei penalitate, 1 366, 26 pentru asistenţa juridică, iar în total suma de 49 908 lei. Hotărîrea nu a fost contestată şi a devenit irevocabilă. Menţionează că la 19 martie 2004 SRL,,Clivasima” a prezentat spre executare titlul executoriu de încasare a datoriei la Oficiul de executare Buiucani, însă din motive neîntemeiate şi inventate de către persoanele responsabile a organelor de executare, a fost alcătuit un proces-verbal de constatare a imposibilităţii de executare, aprobat prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 26 aprilie 2004, iar titlul executoriu de încasare a datoriei a fost returnat creditorului, motiv ce a servit înaintarea lui repetată spre executare la 20 mai 2004 şi 13 ianuarie 2005. Indică reclamantul că a solicitat căutarea debitorului, însă acesta nu a fost dat în căutare, cererile fiind ignorate, în acelaşi timp pe contul debitorului aflîndu-se suma de 29 396 lei, parvenită de la agentul economic ca plată pentru prestarea serviciilor de transport acordate de SRL,,Clivasima”. Mai indică că Centrul Naţional Anticorupţie, contrar prezenţei sechestrului aplicat prin încheierea judecătorească din 06 februarie 2004, a interzis organului de executare încasarea în folosul SRL,,Clivasima” a sumei de 29 396 lei, motivînd faptul încasării banilor pentru obligaţii fiscale.

În lipsa unei activităţi şi ajutor eficient din partea organelor de executare pentru asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti, SRL,,Clivasima” insistent se adresa cu cerinţa de a fi pornită o urmărire penală faţă de factorii responsabili ai companiei debitoare. Ca rezultat, la 21 decembrie 2007 de către organul de urmărire penală a Comisariatului de poliţie Buiucani mun. Chişinău a fost pornită cauza penală pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (1) Cod penal.

Pe parcurs procurorii de nenumărate ori ilegal primeau hotărîri de refuz în pornirea urmăririi penale şi încetarea urmăririi penale, ultima dată ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 18 februarie 2013 fiind declarată nulă prin încheierea judecătorului de instrucţie din 05 iunie 2013. Consideră reclamantul că, din cauza neexecutării hotărîrii judecătoreşti, nu a putut beneficia de bunurile sale, fiindu-i astfel încălcat dreptul la protecţia proprietăţii garantat de art. 1 Protocolul nr.1 la Convenţie. Solicită reclamantul, constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti din 02 martie 2004; repararea prejudiciului material conform hotărîrii din 02 martie 2004 în mărime de 49 908, 26 lei; încasarea dobînzii de întîrziere de 94 595, 26 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică 5000 lei, precum şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

2 Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 27 mai 2014 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca tardivă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SRL,,Clivasima” a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de SRL ,,Clivasima” şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 27 mai 2014. La 03 septembrie 2014 SRL,,Clivasima” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. În susţinerea recursului s-a invocat ilegalitatea şi netemeinicia hotărîrilor contestate prin faptul că au fost emise cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susţine recurentul că a utilizat toate căile posibile de executare a hotărîrii judecătoreşti, procedura de executare fiind continuă prin exercitarea urmăririi penale ca mijloc de executare, nefinisat la moment, motiv din care consideră că nu au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (3) al Legii nr. 87 din 21.04.2011. Indică că instanţa de apel cu referinţă la prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 87 din 21.04.2011 şi art. 268 lit. e) Cod civil, a accentuat în decizia sa numai faptul că se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecătoreşti, însă nu a expus motive legale sau alte argumente ce ar combate afirmaţiile apelantului că procesul penal continuu este o modalitate de executare a actului judecătoresc irevocabil.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către SRL,,Clivasima” urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost 3 judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL,,Clivasima” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL,,Clivasima” ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată SRL,,Clivasima” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5