3ra-1652/14 — Anularea deciziei

Dosarul nr. 3ra-1652/14 Instanţa de fond: Curtea de Apel Chișinău (judecător: Iu.Cimpoi)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

DECIZIE 29 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Comisia Electorală Centrală(în continuare CEC)împotriva hotărîrii din data de 25.11.2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Liberal Democrat din Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă : La 21 noiembrie 2014, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC), solicitînd anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2975 din 19 noiembrie 2014 şi obligarea Comisiei Electorale Centrale să plaseze pe site-ul său, în termen de 24 ore, hotărîrea instanţei de judecată.

În motivarea contestaţiei reclamantul a indicat că la data de 13.11.2014, ora 14.21, concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) o contestaţie împotriva concurentului electoral Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) înregistrată cu nr. AP 9/86 din 13.11.2014. Afirmă că în perioada electorală, potrivit normelor imperative, contestaţia nr.AP 9/86 din 13.11.2014 urma să fie examinată în termen de 5 zile calendaristice din momentul depunerii, adică cel tîrziu la data de 18.11.2014. Conform paginii web a CEC, după data de 13.11.2014, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în trei şedinţe: pe data de 14 noiembrie 2014, 17 noiembrie 2014 şi inclusiv pe 18 noiembrie 2014, însă din motive neclare, această contestaţie a fost examinată abia pe data de 19.11.2014, cu toate că în debutul şedinţei CEC, reprezentantul PLDM a atenţionat asupra expirării termenului de examinare.

Menţionează că doar pe aspecte de procedură hotărîrea CEC nr.2975 din 19.11.2014, urmează a fi anulată integral ca fiind ilegală, deoarece este emisă cu încălcarea 1 procedurii stabilite şi contrar prevederilor legii. A invocat că Partidul Liberal Democrat din Moldova, la data de 06.11.2014 s-a adresat Primăriei or. Vatra cu solicitarea de a asigura posibilitatea organizării şi amplasării materialelor şi atributelor electorale necesare în vederea desfăşurării întîlnirii cu alegătorii sub formă de concert pentru data de 10.11.2014. Prin actul administrativ - dispoziţia nr. 77 din 06.11.2014, Primăria or.Vatra a permis concurentului electoral PLDM să instaleze lîngă Primăria or.Vatra scena montabilă necesară pentru întîlnirea cu alegătorii.

PLDM, în după amiaza zilei de 10.11.2014, a început pregătirea şi decorarea cu elemente electorale a spaţiului de lîngă Primăria or.Vatra, avînd permisiunea scrisă şi coordonarea verbală a amplasării decoraţiunilor cu autorităţile publice locale. Invocă, că în conţinutul hotărîrii nr.2975 din 19.11.2014, Comisia Electorală Centrală constată eronat că elementele electorale în cauză nu aveau scop de decoraţiune, ci de afiş cu scop de agitaţie electorală, deoarece în opinia Comisei, potrivit art.9 alin. (2) din Legea privind întrunirile, organizatorul întrunirii trebuia să ia măsurile necesare pentru a asigura demontarea imediată a acestora după încheierea întrunirii.

Afirmă că poziţia CEC este combătută de către Inspectoratul General de Poliţie (instituţie a statului ce are competenţa legală de constatare şi sancţionare a afişajului electoral neautorizat), care prin răspunsul nr.26666 din 17.11.2014 a confirmat că la data de 11.11.2014, ora 10.00 afişele electorale în cauză fiind au fost deja scoase. La fel, în opinia CEC, afişele electorale au fost plasate de concurentul electoral PLDM în alte locuri decît cele stabilite de Primăria mun.Chişinău, astfel fiind încălcate prevederile pct.12 din Regulamentul, privind modalitatea plasării publicităţii electorale pe panourile publicitare în perioada electorală. Totodată, prin plasarea afişului electoral pe faţada clădirii Primăriei şi pe panoul informativ aflat la intrarea în sediul Primăriei or.Vatra, au fost încălcate şi prevederile art.47 alin.(6) din Codul electoral.

Reclamantul precizează că amplasarea tuturor elementelor de decor în imediata apropiere de Primăria or.Vatra au fost coordonate verbal cu reprezentantul organului administrației publice locale. PLDM a avut scopul de a decora spaţiul autorizat pentru concert şi nu de a plasa afişaj electoral. Menţionează că contestatarul nu a prezentat ca probă vreun act al Primăriei locale ce ar stabili drept condiţie de desfaşurare a întîlnirilor electorale achitarea unei plăţi, prin urmare, neasigurarea condiţiilor de egalitate nu poate fi invocată. Neavînd obligaţia, nu a fost necesitatea încheierii unui contract, iar în lipsa acestuia efectuarea vreunei plăţi nu poate fi impusă. Indică, că analizînd conţinutul şi obiectul contestaţiei PCRM, a fost pus în 2 discuţie subiectul afişajului electoral.

CEC, prin hotărîrea contestată, a avertizat PLDM pentru încălcarea pct.l2 din Regulamentul privind modalitatea plasării publicităţii electorale pe panourile publicitare în perioada electorală. Susţine reclamantul că a respectat prevederile legale în acest sens. Afirmă că, contestaţiile/sesizările privind afişajul electoral urmează a fi iniţial examinate de către organele afacerilor interne, deoarece potrivit art.50 şi art.400 din Codul contravenţional, anume organele poliţiei au competenţă legală de a constata şi sancţiona acţiunile de afişaj electoral neautorizat. Pe cale de consecinţă şi în virtutea spiritului legii, doar după ce poliţia va stabili cu certitudine că un anumit concurent electoral a plasat afişaj electoral neautorizat, numai atunci organele electorale vor putea avertiza/sancţiona concurenţii electorali pentru încălcarea legislaţiei electorale.

In speţă, Inspectoratul General de Poliţie nu a depistat afişaj electoral neautorizat plasat de PLDM, respectiv nefondat CEC i-a găsit vinoveţi pentru ceva inexistent. Consideră că argumentarea CEC precum că PLDM a încălcat pct.l2 din Regulamentul nominalizat şi art.47 alin.(6) Cod electoral este nefondată, deoarece PLDM nu a plasat afişaj electoral cu decoraţiuni cu elemente electorale pentru organizarea unui concert în aer liber, respectiv referinţa la pct.l2 din Regulament este irelevantă; PLDM a acţionat exact în modul cum şi unde au permis autorităţile publice locale, astfel avertizarea PLDM de către CEC prin hotărîrea contestată este neîntemeiată, deoarece apriori este greşită poziţia ca Administraţia Publică Locală să dispună să permită o întrunire-concert, iar concurentul electoral să răspundă pentru ceea ce nu a săvîrşit.

Reclamantul a solicitat anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2975 din 19 noiembrie 2014 cu privire la contestaţia nr. AP-9/86 din 13 noiembrie 2014 a Alinei Russu, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în Comisia Electorală Centrală, cu nr. 2975 şi obligarea Comisiei Electorale Centrale să plaseze pe site-ul său în termen de 24 ore hotărîrea instanţei de judecată.

Prin hotărîrea din data de 25.10.2014 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată a Partidului Liberal Democrat din Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale a fost admisă, a fost anulată hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2975 din 19 noiembrie 2014 cu privire la contestaţia nr. AP-9/86 din 13 noiembrie 2014 a Alinei Russu, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în Comisia Electorală Centrală, cu nr. 2975. Cererea Partidului Liberal Democrat din Moldova cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale să plaseze pe site-ul său, în termen de 24 ore, hotărîrea instanţei de judecată a fost se respinsă. 3 La data de 27.10.2014, CEC a depus recurs împotriva hotărîrii din data de 25.10.201 4 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că la data de 25 noiembrie 2014 a fost pronunţată hotărîrea pe marginea cererii de chemare în judecată a Partidului Liberal Democrat din Moldova privind anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2975 din 19 noiembrie 2014 „Cu privire la contestaţia AP-9/86 din 13 noiembrie 2014 a dnei Alina Russu, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Comisia Electorală Centrală”. Cu hotărîrea instanţei nu este de acord dat fiind că hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2975 din 19 noiembrie 2014 o consideră legală şi întemeiată în baza celor indicate în partea motivantă a acesteia, precum şi în baza celor declarate în referinţă.

Cu referire la argumentul PLDM că hotărîrea este ilegală pentru că a fost adoptată cu încălcarea termenului stabilit la art. 67 alin. (1) din Codul electoral de examinare şi soluţionare a acesteia, menţionează recurentul că argumentul respectiv îl poate invoca contestatarul. Or, aplicînd prin analogie Legea cu privire la petiţionare, termenul menţionat este o garanţie prevăzută de lege şi anume examinarea în timp util a petiţiei. Mai mult ca atît, în contextul art. 26 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, recurentul indică că oricînd are dreptul să se autosesizeze şi să intervină asupra acţiunilor concurentului electoral în calitate de autoritate de control pentru supravegherea respectării legislaţiei electorale.

A subliniat recurentul că termenul de 5 zile calendaristice indicat la art. 67 alin. (1) din Codul electoral nu este un termen de prescripţie, la expirarea căruia Comisia nu este în drept să examineze contestaţia, or potrivit aceleiaşi prevederi, termenul-limită de examinare este ziua alegerilor. Astfel, reiterează recurentul că termenul de 5 zile calendaristice este o garanţie legală a contestatarului ca cererea sa să fie examinată în timp util, iar depăşirea acestui termen nu reprezintă temei de respingere a examinării contestaţiei, or aceasta ar constitui un abuz de drept procedural.

A mai indicat recurentul că instanța a emis hotărîrea cu încălcarea principiului nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare prevăzut de art. 25 din Codul de procedură civilă, dat fiind că la materialele cererii de chemare în judecată nu au fost anexate toate probele şi anume fotografiile care au stat la baza contestaţiei depuse de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova,precum şi la adoptarea hotărîrii CEC nr. 2975 din 19.11.2014, iar instanţa s-a expus asupra cererii de chemare în judecată fără a dispune de materialul probatoriu. Or, instanţa trebuie să cerceteze direct si nemijlocit probele, să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanţelor constatate și al probelor cercetate si verificate în şedinţa de judecată.

A indicat recurentul că pozele respective nu au fost anexate la referinţă de către Comisia Electorală Centrală pe motiv că în cererea de chemare în judecată la „Anexe” era indicat că se ataşează copia contestaţiei PCRM nr. AP- 9/86 din 13.11.2014 cu menţiunea „Toate actele anexate sunt deţinute de CEC la dosarul contestaţiei nr. AP-9/86 din 13.11.2014”. Astfel, bazîndu-se pe buna credinţă a reclamantului (intimatului), indică recurentul că nu au fost anexate materialele dosarului pentru a evita repetarea. 4 Consideră recurentul că în cazul în care la materialele dosarului erau anexate probele, hotărîrea instanţei avea să fie una diferită de cea adoptată.

Suplimentar, precizează recurentul că la examinarea contestaţiei nr. AP-9/86 în şedinţa din 19 noiembrie 2014, s-a constatat că întrunirea cu caracter electoral organizată de intimat la data de 10 noiembrie 2014 nu s-a desfăşurat, astfel organizatorul întrunirii dispunea de timp pentru demontarea lor imediată, iar neînlăturarea acestora demonstrează că afişele şi banerele plasate nu aveau rol de decoraţiune, ci de agitaţie electorală. Or, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26 din 22.02.2008 privind întrunirile, organizatorul asigură demontarea acestora imediat după încheierea întrunirii. Examinînd cererea de recurs, materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, va respinge recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art.389, alin.(7)CPC, decizia instanţei de apel poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de prezentul cod. În conformitate cu art.431, alin.(1) CPC, examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.a)CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept: să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art.16, alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

Conform art.26 al Legii contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Conform dispoziţiilor art. 2 al Legii cu privire la întruniri, obiectul legii îl reprezintă prezenta lege reglementează modul de organizare şi de desfăşurare a întrunirilor în afara clădirilor.Nu sînt supuse prevederilor prezentei legi organizarea şi desfăşurarea: întrunirilor cu caracter religios, sub formă de oficiere a unor servicii divine, sau a altor manifestări tradiţionale; manifestărilor sportive, cultural-artistice şi a altor activităţi de divertisment; acţiunilor cu caracter comercial. Astfel, Colegiul reține că instanţa de judecată corect a identificat că modul de organizare a întrunirilor inclusiv cu caracter politic, electoral şi de orice natură cu excepţiile indicate în alin.(2), art.2 se reglementează de legea Legea cu privire la întruniri.

5 Conform prevederilor art.5 al Legii cu privire la întruniri, întrunirile se pot desfăşura în orice loc deschis publicului în afara clădirilor sau în afara altor spaţii închise accesului liber. Întrunirile se pot desfăşură într-un singur loc sau prin deplasarea participanţilor. În cazul desfăşurării unor acţiuni oficiale sau a unor lucrări de reparaţie, autoritatea administraţiei publice locale, la cererea autorităţilor interesate, poate declara închise temporar accesului publicului în anumite locuri care, în mod obişnuit, sînt deschise accesului nelimitat al tuturor persoanelor. Conform art. 10 alin. (1) al Legii cu privire la întruniri, orice persoană care intenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autoritatea administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întrunirii.

Conform art. 12 alin. (5) al Legii nominalizate, dacă organizatorii unei astfel de întruniri solicită anumite servicii din partea autorităţii administraţiei publice locale sau doresc să monteze construcţii temporare, ei depun în acest sens o declaraţie prealabilă în scris, cu cel puţin o zi lucrătoare înainte de data desfăşurării întrunirii. Colegiul reține că prin prisma art. 14 alin. (1) al Legii cu privire la întruniri, la examinarea unei declaraţii prealabile sau a unei cereri, precum şi la asigurarea ordinii publice în timpul desfăşurării întrunirii, autorităţile publice vor acţiona astfel încît să elimine doar elementele ilicite ale întrunirii, garantînd, pe cît este posibil, dreptul la întrunire.

Totodată Colegiul reține că instanţa de fond corect a stabilit că circumstanţele pricinii nu reiterează careva din circumstanţele stabilite de prevederile Legii cu privire la întruniri ce ar demonstra faptul că afişele electorale au fost plasate de concurentul electoral PLDM în alte locuri decît cele stabilite de Primăria municipiului Chişinău prin dispoziţia nr. 1061-d din 03 octombrie 2014. La fel Colegiul reține că instanța de judecată corect a stabilit că Partidul Liberal Democrat din Moldova conform prevederilor legale, la data de 06.11.2014 s-a adresat Primăriei or.Vatra cu solicitarea de a asigura posibilitatea organizării şi amplasării materialelor şi atributelor electorale necesare în vederea desfăşurării întîlnirii cu alegătorii sub formă de concert pentru data de 10.11.2014, și, prin dispoziţia nr.77 din 06.11.2014 a Primăriei or.Vatra s-a permis concurentului electoral - PLDM să instaleze lîngă Primăria or.Vatra scena montabilă necesară pentru întîlnirea cu alegătorii.

Colegiul reține că concurentul electoral a acționat conform condițiilor impuse de art. 10 al Legii cu privire la întruniri și a respectat cerinţele impuse de lege, inclusiv pct.l al Hotărîrii CEC nr.2811 din 24.10.2014 privind condiţiile de organizare a întîlnirilor electorale, cît şi prevederile pct. pct. 3, 10, 12 şi 15 din Regulamentul privind modalitatea plasării publicităţii electorale pe panourile 6 publicitare în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 3338 din 16.07.2010.

Colegiul menționează că instanța de fond corect a stabilit netemeinicia afirmațiilor CEC precum că elementele electorale în cauză nu aveau scop de decoraţiune, ci de afiş cu scop de agitaţie electorală, deoarece PLDM a luat măsurile necesare şi a demontat banerele după încheierea întrunirii, fapt confirmat de către Inspectoratul General de Poliţie prin răspunsul nr.26666 din 17 noiembrie 2014, conform căruia nu s-a constatat careva acţiuni ale PLDM de afişaj electoral neautorizat. Colegiul reiterează că legislaţia electorală, în perioada electorală, impune concurenţilor electorali un comportament special, dar dreptul la întrunire este un drept constituţional consfințit în art. 32 a Constituţiei Republicii precum și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Aici, Colegiul reține și art.11 al CEDO, care urmează a fi examinat prin prisma prevederilor art.10 al Convenţiei Europene, deoarece libertatea de exprimare este unul dintre obiectivele libertăţii de întrunire şi de asociere, mai ales atunci cînd în discuţie sînt partidele politice, datorită rolului lor esenţial în asigurarea pluralismului şi a bunei funcţionări a democraţiei. Libertatea de asociere şi de exprimare acordă partidelor politice, sub rezerva paragrafului 2 al art.10 din Convenţia Europeană, dreptul de a aborda şi de a expune nu numai informaţiile şi ideile, platformele şi scopurile sale care sînt primite favorabil ori inofensiv, sau cu indiferenţă, ci şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de fond corect a astabilit că amplasarea tuturor elementelor de decor de lîngă Primăria or.Vatra, au fost coordonate cu Primăria or.Vatra, PLDM avînd scopul de a decora spaţiul autorizat pentru concert. Or, conform materialelor cauzei, nu se conține vreo probă - act al Primăriei ce ar stabili drept condiţie de desfăşurare a întîlnirilor electorale achitarea unei plăţi, prin urmare, neasigurarea condiţiilor de egalitate nu poate fi invocată. În asemenea circumstanțe, nu poate fi reţinut argumentul din hotărîrea contestată a CEC precum că PLDM a încălcat prevederile art. 47 alin. (6) Cod electoral privind plasarea afişelor electorale în alte locuri decît cele stabilite de Primăria municipiului Chişinău pe clădirea primăriei şi pe panoul informativ al Primăriei or.

Vatra şi prin aceasta a beneficiat de un privilegiu în raport cu alţi concurenţi electorali. Mai mult că la materialele dosarului nu se conține vreo adresare a altui concurent electoral în vederea plasarii afișelor electorale în același loc, iar PLDM să fi avut prioritate în raport cu acesta. Colegiul concluzionează despre legalitatea trimiterii instanței de fond la practica internațională, în cauza Mathineu-Mohin contra Belgiei, în care Curtea a 7 explicat că prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale se referă la condiţiile care să asigure libera exprimare a opiniei poporului, la obligaţia pozitivă de a organiza alegeri democratice, în lipsa oricăror limitări care ar putea să ştirbească esenţa drepturilor în aşa măsură încît să le lipsească de eficacitate, fiind necesar ca ele să urmărească un scop legitim într-o manieră proporţională.

Prin urmare, instanța de fond corect a stabilit că deoarece actul administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală a dispus limitarea dreptului la întrunire a PLDM ca concurent electoral acest, act a fost adoptat contrar prevederilor legii și corect a fost anulat. Cît priveşte cererea cu privire la obligarea CEC să plaseze pe site-ul său, în termen de 24 ore, hotărîrea Colegiul reține că instanța de fond corect a stabilit că CEC dispune de procedura de publicare pe site a hotărîrilor și altor acte prevăzută de Regulamentul Comisiei Electorale Centrale și autoritatea judecătorească nu-i poate impune o altă procedură. Din aceste considerente, instanța de recurs concluzionează despre legalitatea soluției instanței de apel privind admiterea cererii intimatului.

Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către CEC împotriva hotărîrii din data de 25.11.2014 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al curții Supreme de Justiție decide Se respinge recursul declarat de către Comisia Electorală Centrală împotriva hotărîrii din data de 25.11.2014 a Curții de Apel Chișinău. Se menţine hotărîrea din data de 25.11.2014 a Curții de Apel Chișinău,adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Liberal Democrat din Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 8