2ra-3422/14 — Încasarea în ordine de regres a sumei datorate

Dosarul nr.2ra-3422/14 prima instanţă: L. Lupașco instanţa de apel: S. Caitaz, A. Doga și A. Nogai ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Nazar Petru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni împotriva lui Nazar Petru privind încasarea în ordine de regres a sumei datorate și a cheltuielilor de judecată. împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 mai 2014, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Nazar Petru cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 30 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La 08 octombrie 2009, Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nazar Petru privind încasarea în ordine de regres a sumei datorate și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni a invocat că, în conformitate cu contractul de asigurare facultativă a autovehiculelor nr. 518/2007, reclamantul a acordat asiguratului „ BS-Leasing Grup" Societate pe Acțiuni despăgubiri de asigurare pentru daunele cauzate autoturismului asigurat Chevrolet Aveo cu număr de înmatriculare C LD 161 în urma accidentului de circulaţie din 30 noiembrie 2007 în sumă de 5619,25 euro.

Susţine reclamantul, că conform procesului-verbal nr. 343430 al Poliţiei Rutiere, vinovat în producerea accidentului de circulaţie a fost recunoscut Nazar Petru, care la momentul accidentului a condus automobilul de model VW Golf cu număr de înmatriculare C ME 976 în stare de ebrietate, pe bandă de sens opus şi fără posedarea certificatului de asigurare de răspundere civilă a deţinătorilor de autovehicule a tamponat automobilul de marcă Chevrolet Aveo cu număr de înmatriculare C LD 161, care poseda poliţa de asigurare Autocasco eliberată de reclamant. Afirmă Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni că la data de 11 septembrie 2008 pîrîtului i-a fost expediată o pretenţie cu solicitarea de a achita suma, dar aceasta a rămas fără răspuns.

1 Solicită Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni încasarea în ordine de regres de la Nazar Petru în beneficiul său a sumei 5619,25 euro, precum și a taxei de stat în mărime de 2696 lei. La 24 februarie 2011 Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni a depus cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat încasarea de la Nazar Petru în beneficiul său a sume de 67712,83 lei, precum și a taxei de stat în mărime de 2031,38 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 decembrie 2013 acțiunea a fost admisă integral. S-a încasat de la Nazar Petru în beneficiul Societății de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni, suma despăgubirii de asigurare în mărime de 67 712,83 lei, precum și taxa de stat în mărime de 2696 lei (f.d.

153, 155-160). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2014 apelul declarat de Nazar Petru a fost respins cu menținerea hotărîrii primei instanţe (f.d. 205, 206-212). La 20 august 2014 Nazar Petru a depus recurs solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că la 17 iunie 2014 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 29 mai 2014 (f.d. 213). La dosar nu este anexată dovada recepționării de către părți a deciziei instanței de apel, însă Nazar Petru în cererea de recurs a indicat că a făcut cunoștință cu decizia recurată la 26 iunie 2014, prin urmare recursul declarat la 20 august 2014 se consideră depus în termen.

În motivarea recursului a invocat că instanţele ierarhic inferioare au examinat pricina superficial, fiind încălcate normele de drept material şi normele de drept procedural şi în concluzie au fost emise decizii ilegale. Verificând legalitatea hotărârilor contestate, în limitele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Nazar Petru, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 23 octombrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 24 noiembrie 2014 Societatea de Asigurare “Moldcargo” Societate pe Acțiuni a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

2 În conformitate cu prevederile art. 432alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Nazar Petru în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Totodată instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nazar Petru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 d i s p u n e : Recursul declarat de către Nazar Petru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4