2ra-3345/14 — Anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: V. Puica dosarul nr. 2ra-3345/14 instanţa de apel: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Dogari Mihail şi Dogari Aurica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cunup Ruslan şi Macari Vitalie împotriva Primăriei şi Consiliului com. Băcioi, Dogari Aurica şi Dogari Mihail, intervenient accesoriu Cunup Svetlana, cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, partajarea bunurilor succesorale şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Dogari Mihail şi Dogari Aurica şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 20 ianuarie 2014, c o n s t a t ă La 21.12.2009 Macari Vitalie şi Cunup Ruslan au depus cerere de chemare în judecată către, Cunup Luca, Cunup Svetlana, Dogari Aurica şi Doga Mihail, intervenient accesoriu Primăria com. Băcioi, privind declararea nulităţii actelor. Pe parcursul examinării cauzei, reclamanţii Macari Vitalie şi Cunup Ruslan în repetate rînduri au concretizat cerinţele acţiunii cît şi cercul pîrîţilor şi a intervenienţilor accesorii. Astfel, conform cererii de chemare în judecată concretizată (vol. II f.d.

153-155), solicită reclamanţii anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat pe numele lui Dogari Mihail pe terenul cu nr.cadastral 5511113031, să fie partajat între moştenitori terenul cu suprafaţa de 0,0972 ha, atribuindu-le lor în proprietate 2/5 cotă parte din acest teren, şi înregistrarea acesteia pe numele lui Macari Vitalie şi Cunup Ruslan, repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, precum şi încasare cheltuielilor de judecată în cuantum de 1585 lei de la Dogari Mihail şi Dogari Aurica. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că împreună cu buneii Cunup Luca şi Cunup Elena, precum şi fosta soţie a tatălui lor Cunup Ştefan, decedat la 10.12.2003, Cunup Svetlana, sunt moştenitori ai terenului cu suprafaţa de 0,09 ha, nr.cadastral 5511113.031, aflat în extravilanul comunei Băcioi, mun.

Chişinău, care a aparţinut defunctului, însă acest teren, împreună cu alt teren cu suprafaţa de 0,0741 ha, care aparţinea lui Dogari Mihail, a fost contopit în unul singur. La 05.06.2007 lui Dogari Mihail i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe întreg terenul cu suprafaţa de 0,1641 ha. Consideră reclamanţii că Dogari Mihail nelegitim a intrat în posesia terenului cu suprafaţa de 0.09 ha, care a aparţinut tatălui lor, circumstanţă recunoscută de către Primăria com. Băcioi mun. Chişinău. Invocă reclamanţii că terenul de 9 ari care a aparţinut lui Cunup Ştefan, trebuia împărţit între cei 5 moştenitori: Cunup Ruslan şi Macari Vitalie - fiii decedatului, Cunup Luca şi Cunup Elena -părinţii, şi fosta lui soţie Cunup Svetlana.

Consideră reclamanţii că au dreptul să le fie recunoscută calitatea de moştenitori legali a 2/5 cotă parte din averea succesorală din lotul de teren de 9 ari, ce a fost trecut în întregime pe numele pîrîtului, dînşii fiind copiii naturali ai lui Cunup Ştefan. Succesiunea s-a deschis după decesul lui Cunup Ştefan, la 10.12.2003 În masa succesorală a întrat şi lotul de teren ce aparţine la momentul actual pîrîtului Dogari Mihail. Primăria nu a constatat cine dintre succesori a acceptat de fapt succesiunea după decesul defunctului în termenul stabilit prin dispoziţiile art. 1517 din Codul civil, sau dacă s-a adresat careva dintre ei la biroul notarial pentru acceptarea succesiunii. Invocă prevederile art. 1516 din Codul civil şi că prin acceptarea cotei părţi din casa de locuit de pe str. P.Movilă 28, com.

Băcioi, Macari Vitalie şi Cunup Ruslan au acceptat întregul patrimoniu ce le revine de la defunct. Indică, că în calitate de copiii defunctului au obţinut calitatea de succesori legali de prima clasă. În termen de 6 luni au depus organului notarial al locului deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a lotului de pămînt în cauză, dar de fapt au întrat în posesia şi administrarea bunurilor succesorale şi casei (cotei părţi) rămase după decesul tatălui lor şi nu au renunţat la dreptul lor de moştenitori legali asupra bunurilor succesorale. Au concretizat, că Cunup Elena şi Cunup Luca, părinţii lui Cunup Ştefan, au decedat, lăsând testament fiicei Dogari (Cunup) Aurica. Consideră, că deoarece Dogari Mihail şi Dogari Aurica se fac vinovaţi de litigiul respectiv, de la ei trebuie să se încaseze prejudiciul moral şi toate cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chuişinău din 20 ianuarie 2014 acţiunea a fost admisă în parte. A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat la 05.06.2007 pe numele lui Dogari Mihail asupra terenului cu suprafaţa de 0,1641 ha, nr. cadastral 5511113031. Primăria şi Consiliul com. Băcioi au fost obligaţi să elibereze titluri de autentificare a dreptului 2 deţinătorului de teren separat pentru terenul cu suprafaţa de 0,0741 ha – lui Dogari Mihail şi pentru terenul cu suprafaţa de 0,09ha – lui Cunup Ruslan şi Macari Vitalie – a cîte ¼, ce constituie a cîte 0,0225 ha, Auricăi Dogari – ½ din suprafaţă, ce constituie 0,045 ha. În rest acţiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Dogari Mihail şi Dogari Aurica au declarat apel. Prin decizia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de Dogari Mihail şi Dogari Aurica şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La emiterea deciziei instanţa de apel a stabilit că Dogari Mihail este înregistrat ca proprietar al terenului cu suprafaţa de 0,1641 ha, nr. cadastral 5511113031. Acest fapt rezultă din titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 05 iunie 2007, eliberat în baza deciziei Primăriei Băcioi nr. 1/2 din 17.01.1992 şi trecut în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri la nr. 1614 din 01.10.2002 (f.d. 78 vol. I) şi extrasului din Registrul bunurilor imobile (f.d.

20 vol. I). Conform titlului de proprietate provizoriu (f.d. 9 vol I), adeverinţei nr. 219 din 03 mai 2005, eliberat de către Oficiul Informaţional Central „Cadastru” (f.d. 14 vol. I) şi răspunsului Primarului comunei Băcioi, mun. Chişinău nr. 225 din 07 aprilie 2008, eliberat reclamantului Cunup Ruslan (f.d. 11 vol. I), lui Cunup Ştefan, decedat la 10.12.2003, i-a aparţinut terenul cu suprafaţa de 0,13 ha, din care 0,04 teren pentru construcţie şi 0,09 ha teren pentru grădini.

In cadrul examinării cauzei instanţa de apel şi prima instanţă au stabilit că terenul pentru grădini cu suprafaţa de 0,09 ha, ce a aparţinut decedatului Cunup Ştefan, greşit a fost contopit în unul singur cu alt teren cu suprafaţa de 0,0741 ha, care aparţinea lui Dogari Mihail, fiindu-i atribuit nr. cadastral 5511113031, ultimului fiindu-i eliberat la 05 iunie 2007 titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe întreg terenul cu suprafaţa de 0,1641 ha, această confuzie după cum rezultă din răspunsul Primarului comunei Bacioi, mun. Chişinău, nr. 373 din 15 aprilie 2009 şi explicaţiile date în şedinţa de judecată de reprezentantul Primăriei Băcioi, fiind rezultatul listelor întocmite în urma reviziei terenurilor efectuată în anii 2004-2006.

Astfel, potrivit copiei cărţii cadastrale pe pămînt Băcioi pe anii 1986-1991, unde Cunup Stepan figurează cu 0, 09 ha teren în afara localităţii, copia cărţii haşurate a Primăriei pe anii 1991-1992, ce atestă calitatea de proprietar a lui Cunup Stepan, copia din registrul cadastral al Primăriei Băcioi ce atestă proprietatea a 0, 04 ha + 0, 09 ha sub nr. de înregistrare 1725, copia titlului provizoriu, pe numele 3 Cunup Stepan, eliberat la 18.06.1993, se atestă deţinerea a 13 ari teren pe teritoriul corn. Băcioi, din care 0,04 ha pentru construcţie şi 0,09 ha teren pentru grădini. Potrivit art. 1500 alin. (l) lit.a) Cod civil în cazul succesiunii legale, moştenitori de drept cu cotă egală sunt: de clasa 1 - descendenţii ( fiii şi fiicele), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii) celui ce a lăsat moştenirea.

Conform art. 123 alin.(2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile, la care participă aceleaşi persoane. Din conţinutul certificatului de moştenitor legal, eliberat reclamanţilor Cunup Ruslan şi Macari Vitalie, precum şi hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 02 septembrie 2004, definitivă şi irevocabilă, Cunup Ruslan şi Macari Vitalie sunt fiii decedatului Cunup Ştefan, Cunup Luca şi Cunup Elena sînt părinţii lui, iar Cunup Svetlana soţia acestuia, care cu cote egale, ar urma să vină la succesiunea decedatului Cunup Ştefan.

Astfel, instanţa de apel a stabilit că moştenitorii lui Cunup Ştefan sunt: copiii Cunup Ruslan, Macari Vitalie, părinţii acestuia Cunup Luca şi Cunup Elena, care au testat toată averea fiicei lor Dogari Aurica şi soţia Cunup Svetlana, care însă nu a formulat careva pretenţii. Astfel, Cunup Ruslan, Macari Vitalie şi Dogari Aurica au dreptul la succesiunea decedatului Cunup Ştefan a câte ¼ şi respectiv – ½ cotă parte din teren. Respectiv, instanţa de apel a stabilit că prima instanţă întemeiat şi legal a dispus anularea titlului deţinătorului de teren eliberat la 05.06.2007 pe numele lui Dogari Mihail, pe terenul cu suprafaţa de 0,1641 ha, nr. cadastral 55 I 11 13031 şi a dispus partajarea terenului între succesorii care au acceptat moştenirea şi care pretind la ea, or Cunup Svetlana nu a formulat careva pretenţii privitor la obiectul litigiului.

La 24 septembrie 2014 Dogari Mihail şi Dogari Aurica au depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea a o respinge. În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel a menţinut soluţia dată de prima instanţă, bazîndu-se, însă, pe alte probe, ce denotă că probele sunt îndoielnice, ceea ce contravine prevederilor art. 121 CPC. În pofida reglementărilor art. 130 alin. (4) CPC, nici o instanţă nu a argumentat de ce a dat preferinţă anumitor probe în detrimentul altor. Astfel, în decizia sa instanţa de apel nu a explicat de ce a luat la baza hotărîrii sale anume răspunsul Primăriei com.

Băcioi nr. 37 din 15 aprilie 2009 şi explicaţiile date de reprezentantul Primăriei în proces, dar 4 nu şi titlu de autentificare al deţinătorului de teren eliberat lui Dogari Mihail pe suprafaţa de 1,1641 ha, care , spre deosebire de răspunsul primarului, a fost emis în temeiul legii şi în baza deciziei Consiliului com. Băcioi nr. ½ din 17 ianuarie 1992. Invocă recurenţii că Primăria com. Băcioi admit că lui Cunup Ştefan i-au fost atribuite 0,09 ha de teren, însă acest teren nu a fost incorporat în terenul atribuit lui Dogari Mihail cu suprafaţa de 0,1641 şi nici nu există vreo probă incontestabilă care să stabilească acest fapt. Astfel, instanţele de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, iar apreciere arbitrară a probelor a dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Dogari Mihail şi Dogari Aurica nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei 5 recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dogari Mihail şi Dogari Aurica ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Dogari Mihail şi Dogari Aurica se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6