2r-1057/14 — Încasarea datoriei

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-1057/14 Judecători: L.Bulgac, M.Guzun, N.Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 26 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Manoli Veaceslav, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Manoli Veaceslav împotriva lui Palicicov Alexandr cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi declararea nulităţii absolute a contractului de tranzacţie, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2014, prin care s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi s-a acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor, CONSTATĂ : Manoli Veaceslav a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Palicicov Alexandr privind încasarea datoriei rezultate din neexecutarea obligaţiilor contractuale, a dobînzilor de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, recunoaşterea nulităţii absolute a contractului de tranzacţie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 08 mai 2014, cererea de chemare în judecată depusă de Manoli Veaceslav a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din contul lui Palicicov Alexandr Iurie în beneficiul lui Manoli Veaceslav Vasile, suma datoriei rezultată din neexecutarea obligaţiilor contractuale, în mărime de 11 000 dolari SUA în lei MD la cursul BNM din data executării hotărîrii, şi suma cheltuielilor de judecată în mărime totală de 5 150 lei. În partea ce se referă la cerinţa de încasare a datoriei în baza recipisei din 07.05.2000, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind prescrisă, iar restul cerinţelor, anume de încasare a restului sumelor pretinselor datorii, a dobînzii de întîrziere şi nulitatea contractului de tranzacţie, şi în partea restului pretinselor cheltuieli, cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Manoli Veaceslav, la 05.06.2014, a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 08 mai 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea parţială a hotărîrii contestate în partea respingerii acţiunii şi emiterea unei noi hotărîri în această parte de admitere a acţiunii, precum şi scutirea apelantului de la plata taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2014, a fost respinsă cererea apelantului Manoli Veaceslav privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat termen apelantului Manoli Veaceslav pentru 1 prezentarea dovezii de plată a taxei de stat şi a cererii de apel motivate pînă la 27.10.2014. La adoptarea soluţiei, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 83 alin. (1), 85 alin. (4), 368 alin. (1) CPC, art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat, menţionînd că apelantul nu a prezentat nici o probă care să confirme situaţia materială dificilă.

Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 20.10.2014, Manoli Veaceslav a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2014 în partea respingerii cerinţei de scutire de la plata taxei de stat şi emiterea unei noi încheieri în această parte de scutire de la achitarea taxein de stat. În susţinerea recursului recurentul a invocat, că instanţa de apel nu a luat în consideraţie situaţia sa materială grea, care nu are loc de muncă sau alte surse de existenţă, anexînd în acest sens copia carnetului de muncă. La fel, a menţionat că, starea materială a sa este dificilă, iar prin faptul impunerii apelantului la achitarea taxei de stat, instanţa de apel a îngrădit apelantului accesul liber la justiţie.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea.

Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei referitoare la temeiurile de scutire de la plata taxei de stat – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, Manoli Veaceslav a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 08 mai 2014. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07.08.2014, a fost respinsă cererea apelantului Manoli Veaceslav privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat termen apelantului Manoli Veaceslav pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat şi a cererii de apel motivate pînă la 27.10.2014.

Recurentul contestă încheierea din 07.08.2014 doar în partea respingerii cererii de scutire de la plata taxei de stat. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că încheierea recurată în această parte este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului, pornind de la următoarele. Astfel, norma art. 83 alin. (1) CPC stipulează că taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

Prin urmare, o condiţie indispensabilă pentru admiterea spre examinare a cererii de apel reprezintă plata taxei de stat, dovada căreia potrivit art. 365 alin. (4) CPC se anexează la cererea de apel. 2 În acelaşi timp, art. 85 alin. (1) CPC indică cine şi în ce condiţii sînt scutiţi de la achitarea taxei de stat. În continuare se relevă faptul că potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pot fi stabilite prin lege şi alte cazuri de scutire a părţilor de plata taxei de stat, iar potrivit alin. (4), în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei.

Astfel legea sus enunţată, admite cazuri în care instanţa judecătorească, în funcţie de condiţiile unui participant la proces, este în drept să scutească de la plata taxei de stat participantul care se încadrează în cazurile enumerate de art. 85 CPC. În speţă, apelantul a depus cererea de apel fără a achita taxa de stat, dar a solicitat scutirea de la plata taxei de stat din considerentul imposibilităţii achitării acesteia ca consecinţă a stării financiare precare şi a lipsei unui loc de muncă. La caz, Colegiul constată că Manoli Veaceslav, înaintînd cererea de apel, a solicitat şi scutirea de la plata taxei de stat, însă nu a anexat careva înscrisuri probatoare în acest sens.

Mai mult ca atît, deşi susţine că pe parcursul examinării cauzei a anexat copia carnetului de muncă, care certifică că de o perioadă îndelungată nu este angajat, acest înscris nu poate fi reţinut ca probă a situaţiei materiale dificile şi nu constituie temei de scutire de la plata taxei de stat. Or, conform acestui înscris (copia carnetului de muncă), Manoli Veaceslav nu mai este angajat din anul 1996, însă, ulterior, în perioada anilor 2000 şi 2002, a împrumutat intimatului sume impunătoare de bani, care şi constituie obiectul prezentei acţiuni, fapt care denotă incontestabil că situaţia financiară a recurentului nu era dependentă de serviciul acestuia. În acelaşi timp, Colegiul menţionează că, avînd la bază prevederile art. 85 alin. (4) CPC, instanţa de judecată dispune exclusiv de dreptul de a scuti de la plata taxei de stat, iar uzarea de acest drept este la latitudinea instanţei, fiind legată doar de motivele şi probele invocate de solicitant în acest sens.

În această ordine de idei, instanţa de recurs menţionează că, în cauza SRL Tudor-Comerţ vs.Moldova, Curtea a reiterat că articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărîri de primă instanţă. Cu toate acestea, atunci cînd dreptul intern prevede un drept la apel, atunci procedura respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată şi, prin urmare, va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenţie. Curtea a constatat că, în situaţia în care legislaţia procesuală permite declararea apelului împotriva hotărîrilor instanţelor de fond, instanţa de apel este în drept să limiteze dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislaţiei în vigoare.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. De altfel, instanţa europeană a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanţă nu este absolut. În această privinţa, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteză că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unei restricţii de natură financiară în accesul unei persoane la o instanţă (Tolstoy –Miloslavsky vs. Regatul Unit), dar această restricţie se impune a fi una justificată, generată de situaţia celui ce recurge la calea de atac, dar şi conformă normelor care guvernează accesul la justiţie.

În acest context, argumentele invocate de Manoli Veaceslav nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate. 3 În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Manoli Veaceslav. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 august 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Manoli Veaceslav împotriva lui Palicicov Alexandr cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi declararea nulităţii absolute a contractului de tranzacţie.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4