3r-213/14 — Dizolvarea partidelor politice

prima instanţă: S. Arnăut 3r-213/14 DECIZIE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Cebanu Dorin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cebanu Dorin împotriva Ministerului Justiției, Partidului Democrat din Moldova, Partidului Liberal Democrat din Moldova cu privire la dizolvarea partidelor politice, împotriva încheierii Curţii de Apel Chișinău din 25 august 2014, prin care a fost refuzat în primirea cererii de chemare în judecată constată: La 14 august 2014 Cebanu Dorin, în calitate de creditor a companiei „Eventis Mobile” SRL, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Partidului Democrat din Moldova, Partidului Liberal Democrat din Moldova cu privire la dizolvarea Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Democrat din Moldova conform prevederilor art. 22 a Legii privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007. În motivarea acţiunii a indicat că, la 12 februarie 2014 creditorii companiei „Eventis Mobile” SRL, printre care şi Cebanu Dorin,

s-au adresat Ministerului Justiţiei cu o cerere prin care au solicitat înaintarea de către acesta din urmă a unei acţiuni la Curtea de Apel Chişinău cu privire la dizolvarea Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Democrat din Moldova conform art. 22 a Legii privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007. Solicitanţii au prezentat Ministerului Justiţiei suficiente probe şi argumente în vederea dizolvării partidelor politice indicate, temeinicia cărora putea fi verificată doar de către instanţa de judecată şi doar sub aspectul unui proces echitabil.

Printre aceste argumente au fost enumerate: art. 3 a Legii privind partidele politice, conform căruia sunt interzise partidele politice care prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice si ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează pentru realizarea scopurilor lor mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei; acordul privind constituirea şi funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană din care rezultă partajarea autorităţilor publice centrale conform sferelor de influenţă politică în contrariul Constituţiei Republicii Moldova, care constituie uzurparea puterii în stat; Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 aprilie 2013 pentru controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr. 534 din 8 martie 2013 privind demisia Guvernului, în partea ce ţine de menţinerea în funcţie a Prim-ministrului demis prin moţiune de cenzură (pentru suspiciuni de corupţie) din data de 08 martie 2013 pînă la formarea noului Guvern şi nr. 584 din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim- ministru, din care rezultă că Guvernele formate de Partidul Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Democrat din Moldova au activat coruptibil,

ceea ce deja constituie o încălcare evidentă a prevederilor constituţionale. Tot prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 aprilie 2013 s-a stabilit că Guvernele formate de aceste partide politice au activat incompatibil cu principiile fundamentale ale democraţiei, în special prin încălcarea principiului statului de drept; încălcarea de către partidele politice a prevederilor Programelor sale politice şi atentarea la principalele principii democratice, etc. Ministerul Justiţiei însă a ignorat adresarea cetăţenilor Republicii Moldova şi, deşi dreptul de a refuza în admiterea unei asemenea solicitări nu este prevăzut în legislaţia naţională, nici nu a dat răspuns la cererea din 12 februarie 2014 şi nici nu a depus vreo acţiune în instanţa de judecată.

Or, conform art. 22 al. (2) a Legii privind partidele politice, Ministerul Justiţiei este obligat să se adreseze Curţii de Apel Chişinău cu cerere privind dizolvarea partidului politic, în caz dacă îşi desfăşoară activitatea în afara cadrului legal. Totodată, Ministerul Justiţiei nu este în drept să judece în privinţa temeiniciei unei astfel de solicitări, care este atribuit în exclusivitate doar instanţei de judecată. Deci, pîrîtul în calitate de autoritate publică are obligaţia de a-şi desfăşura activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare atît din punctul de vedere material, cît şi procedural.

Or, urmînd principiul preemţiunii dreptului într-o societate democrată, constituie un principiu fundamental reiterat de caracteristice constituţionale ale statului de drept în definiţiile date de practica Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, conform căreia autorităţile publice, instituţiile, persoanele oficiale au obligaţia de a activa în limitele atribuţiilor lor stabilite de Constituţie şi legi. În asemenea condiţii, în vederea apărării drepturilor sale, reclamantul a invocat prevederile art. art. 512, 598-599 Cod civil şi ca rezultat a acţiunilor culpabile a Ministerului Justiţiei, creditorul Cebanu Dorin consideră că obţine dreptul de a depune acţiune din numele debitorului şi să solicite verificarea legalităţii activităţii partidelor politice enunţate, precum şi temeiurile dizolvării acestora.

Prin încheierea Curţii de Apel Chișinău din 25 august 2014, a fost refuzat în primirea cererii de chemare în judecată conform art. 169 al. (1) lit. c) CPC. La 12 septembrie 2014 Cebanu Dorin a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chișinău din 25 august 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii recurate şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță pentru examinarea în fond a pricinii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, pe care o consideră ilegală, deoarece instanța a emis încheierea de refuz în primirea cererii spre examinare în afara termenului prevăzut de art. 168-169 CPC.

Totodată, instanța nu a dat apreciere faptului că acțiunea a fost depusă prin prisma art. 599 Cod civil, potrivit căreia creditorul a cărui creanță este certă, lichidă sau exigibilă poate, în numele debitorului său, să exercite drepturile și acțiunile acestuia în cazul în care debitorul, în dauna creditorului, refuză sau omite să le exercite. Astfel, legea permite creditorului să se adreseze cu acțiunea din numele debitorului, dacă cel din urmă omite să-și execute obligațiile sale legale. La rîndul său, Legea privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007 poartă un caracter imperativ și nu acordă Ministerului Justiției o astfel de conduită decît cea prevăzută de lege. Astfel, acțiunea depusă de Cebanu Dorin, permisă prin lege de a fi depusă în numele creditorului, are ca scop ocrotirea drepturilor personale, constituționale a recurentului.

Cebanu Dorin prin acțiunea oblică urmărește scopuri personale, private și nu are împuterniciri de la Ministerul Justiției pentru a depune o astfel de acțiune. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 25 august 2014, Curtea de Apel Chișinău a dispus refuzul în primirea cererii de chemare în judecată a lui Cebanu Dorin. La adoptarea acestei soluţii, instanţa şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 169 alin. (1) lit. c) CPC, care statuează că judecătorul refuză să primească cererea de chemare în judecată dacă aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop. Instanţa de recurs reţine că concluzia primei instanțe cu privire la refuzul în primirea cererii de chemare în judecată este justificată.

Or, prezenta acţiune este depusă de o persoană fără ca prezentul cod sau o altă lege să-i delege dreptul adresării în judecată în acest scop, în cazul în care interes legitim şi drept exclusiv de a porni un astfel de proces îl are doar Ministerul Justiţiei prin prisma art. 22 a Legii privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007, care indică expres că partidul politic îşi încetează activitatea prin dizolvare prin hotărîre definitivă a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei.

Ministerul Justiţiei va înainta Curţii de Apel Chişinău o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri: a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege; b) pe parcursul unui an, care începe să curgă din data cînd a devenit definitivă hotărîrea Curţii de Apel Chişinău cu privire la limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată; d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvîrşirea unor acte de violenţă; e) partidul a fost declarat neconstituţional prin hotărîrea Curţii Constituţionale.

Sunt irelevante argumentele recurentului precum că dreptul la înaintarea unei astfel de acţiuni o are prin prisma art. 512 Cod civil, deoarece acest raport juridic instituit nu este unul obligaţional, prin care creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Totodată, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit sau din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii, conform art. 514 Cod civil.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea primei instanțe este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 august 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Cebanu Dorin. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 25 august 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cebanu Dorin împotriva Ministerului Justiției, Partidului Democrat din Moldova, Partidului Liberal Democrat din Moldova cu privire la dizolvarea partidelor politice.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat