3rh-132/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V.Orîndaş 3rh-132/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa instanţa de recurs: Sv.Filincova, I.Bejenaru, G.Stratulat ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd cererea de revizuire depusă de Nicolae Vasilişin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Vasilişin împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea calculării şi achitării diferenţei de salariu, achitării compensaţiei şi recalcularea cuantumului pensiei stabilite, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, prin care recursul declarat de către Nicolae Vasilişin a fost considerat inadmisibil c o n s t a t ă: La 09 februarie 2011, Nicolae Vasilişin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea calculării şi achitării diferenţei de salariu pentru perioada de 02 luni şi 14 zile pe parcursul exercitării funcţiei de comandant batalion (cu drepturi de şef - adjunct direcţie) al BRPR al DPR a MAI, potrivit ordinului MAI nr. 228-ef.

din 15 mai 2009 cu privire la modificarea punctului ordinului MAI nr. 196-ef.

din 15 mai 2008 prin care i s-a stabilit achitarea salariului la nivelul funcţiei de şef-adjunct al direcţiei, obligarea calculării salariul de funcţie în mărime de 1757 lei, reieşind din grila de 5% de la salariul de şef al direcţiei generale şi achitarea diferenţei la salariu pentru perioada de 08 luni şi 26 zile pe parcursul exercitării funcţiei de şef-adjunct direcţie generală a Direcţiei Generale Resurse Umane a MAI, obligarea calculării salariul de funcţie la gradaţia II şi achitarea diferenţei în salariul pentru perioada 01 octombrie 2009 - 15 decembrie 2009 pe parcursul exercitării funcţiei de şef direcţie generală al Direcţiei Generale Resurse Umane a MAI, obligarea achitării compensaţiei pentru închirierea spaţiului locativ în cuantumul salariului de funcţie de 2000 lei lunar, pentru perioada decembrie 2009 - 01 octombrie 2010, obligarea recalculării cuantumul pensiei stabilite, reieşind din includerea sumelor salariale neachitate forţat şi ilegal pe timpul activităţii în MAI.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în perioada 15 mai 2008- 29 iulie 2008, locotenent-colonel de poliţie Vasilişin Nicolae Ion a exercitat funcţia de comandant de batalion (cu drept de şef-adjunct de direcţie) al Batalionului republican de patrulare rutieră al Direcţiei poliţiei rutiere a Direcţiei generale poliţie ordine publică, fiind eliberat din funcţia de şef-adjunct de direcţie al Direcţiei securitate internă, în interes de serviciu, cu menţinerea salariului în conformitate cu prevederile legislaţiei, fapt ce rezultă din prevederile ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 228-ef din 15 mai 2009 cu privire la modificarea punctului ordinului MAI nr. 196-ef din 15 mai 2008. Pe parcursul perioadei indicate (02 luni şi 14 zile), pîrîtul Ministerul Afacerilor Interne i-a achitat salariul de funcţie diminuat faţă de cel prevăzut de legislaţie, fapt ce contravine prevederilor Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 (anexa nr. 7), prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale,

securităţii statului şi ordinii publice (anexa nr. 13 modificată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1399 din 12 decembrie 2007 cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2008 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar) şi prevederilor ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 240 din 07 iulie 2006 cu privire la retribuirea muncii militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă al organelor afacerilor interne (anexa nr. 25), în baza cărora salariul de funcţie pentru funcţia de şef direcţie a fost stabilit în mărime de 1700 lei, iar pentru funcţia de şef-adjunct direcţie salariul de funcţie s-a stabilit cu o reducere minimă de 5% din salariul de funcţie al şefului de direcţie, constituind 1515 lei.

Afirmă că, reieşind din stabilirea diminuată a salariatului de funcţie, care la acel moment a fost stabilit în mărime de 807 lei, comparativ cu cel prevăzut de legislaţie în mărime de 1615 lei, incorect i s-a calculat şi achitat salariul pentru perioada exercitării funcţiei de comandant de batalion (cu drept de şef-adjunct de direcţie) al Batalionului republican de patrulare rutieră al Direcţiei poliţiei rutiere a Ministerului Afacerilor Interne. A mai menţionat că, în perioada 21 noiembrie 2008 - 20 august 2009 locotenent-colonelul de poliţie Vasilişin Nicolae Ion a exercitat funcţia de şef-adjunct al Direcţiei Generale resurse umane, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 537-ef.

din 21 noiembrie 2008. Pe parcursul perioadei indicate, Ministerul Afacerilor Interne i-a achitat salariul de funcţie diminuat faţă de cel prevăzut de legislaţie, fapt ce contravine prevederilor Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005, prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice modificată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1399 din 12 decembrie 2007 cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2008 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar şi prevederilor ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 240 din 07 iulie 2006 cu privire la retribuirea muncii militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă al organelor afacerilor interne, în baza cărora salariul de funcţie pentru funcţia de şef direcţie generală a fost stabilit în mărime de 1850 lei, iar pentru funcţia de şef-adjunct direcţie generală salariul de funcţie s-a stabilit cu o reducere minimă de 5% din salariul de funcţie al şefului de direcţie generală constituind 1757 lei.

Reieşind din stabilirea diminuată a salariatului de funcţie (care la acel moment a fost stabilit în mărime de 1700 lei) comparativ cu cel prevăzut de legislaţie în mărime de 1757 lei, reclamantului incorect i s-a calculat şi achitat salariul pentru perioada exercitării funcţiei de şef-adjunct al Direcţiei generale resurse umane a Ministerului Afacerilor Interne. A mai indicat că în perioada 20 august 2009 - 01 octombrie 2010, locotenent- colonelul de poliţie Vasilişin Nicolae Ion a exercitat funcţia de şef al Direcţiei generale resurse umane, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 355-ef.

din 21 august 2009. Pe parcursul perioadei 01 octombrie 2009- 15 decembrie 2009 (02 luni şi 15 zile), pîrîtul, Ministerul Afacerilor Interne i-a achitat salariul de funcţie diminuat faţă de cel prevăzut de legislaţie, fapt ce contravine prevederilor ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 297 din 10 august 2009 privind modificarea şi completarea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 240 din 07 iulie 2006, potrivit cărora salariul de funcţie pentru corpul de ofiţeri al aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, începînd cu 01 octombrie 2008 se stabilşte la nivelul gradaţiei II de salarizare în limitele grilelor de salarii a funcţiei exercitate. Conform normelor indicate, gradul II de salarizare stabileşte pentru funcţia de şef direcţie generale salariul de funcţie în mărime de 2000 lei.

Astfel, reieşind din stabilirea diminuată a salariului de funcţie (care în perioada de 01 octombrie 2009-15 decembrie 2009 a fost stabilit în mărime de 1850 lei) comparativ cu cel prevăzut de legislaţie în mărime de 2000 lei, reclamantului incorect i s-a calculat şi achitat salariul pentru o perioadă de 2 luni şi 15 zile. Afirmă că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.290 ef din 01 octombrie 2010 a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne.

Totodată susţine reclamantul că pe parcursul perioadei decembrie 2009 - 01 octombrie 2010 (10 luni), pîrîtul Ministerul Afacerilor Interne nu i-a achitat compensaţia pentru închirierea spaţiului locativ în cuantumul salariului de funcţie, ce constituie 1850 lei lunar, adică în total 18 500 lei, fapt ce contravine prevederilor art. 40 alin. (2) al Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie (în vigoare pînă la 05 martie 2012) care prevede că, în cazul în care colaboratorului poliţiei nu i se acordă spaţiu locativ în termenul stabilit şi în condiţiile prevăzute de legislaţie, în perioada de pînă la primirea locuinţei, el are dreptul la compensarea din contul instituţiei în care activează a cheltuielilor pentru închirierea (subînchirierea) unei locuinţe provizorii, în cuantumul prevăzut de contractul de închiriere (subînchiriere) a locuinţei, dar care să nu depăşească salariul de funcţie al chiriaşului, precum şi prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 şi prevederile Hotărîrii de Guvern nr. 334 din 08 iulie 1991 ce aprobă Regulamentul cu privire la serviciul în organele afacerilor interne în care erau stipulate aceleaşi drepturi la compensaţie pentru închirierea spaţiului locativ.

Invocă că, prevederile normelor indicate au fost modificate şi apoi abrogate numai în anul 2011 prin Legea nr. 46 din 23 martie 2011 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie şi, respectiv, prin Hotărîrea Guvernului nr. 290 din 26 aprilie 2011 cu privire la modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului, iar acest fapt indică la nerespectarea de către pîrît a prevederilor legislaţiei.

Achitarea compensaţiei pentru închirierea spaţiului locativ în cuantumul salariului de funcţie a fost încetată nejustificat pentru toţi angajaţii Ministerului Afacerilor Interne începînd cu luna decembrie 2009. Consideră că, de către Ministerul Afacerilor Interne au fost încălcate un şir de prevederi ale actelor legislative şi normative în ce priveşte sumele salariale neachitate forţat şi ilegal pe timpul activităţii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin ce i s- a adus pagube financiare, iar ca rezultat i-a fost diminuată şi mărimea pensiei stabilite cu începere din 01 octombrie 2010, fapt ce a avut urmări financiare pentru el şi la indexările ulterioare efectuate la pensie.

Afirmă că întru soluţionare litigiului indicat pe cale amiabilă s-a adresat cu o cerere la Comisia Ministerului Afacerilor Interne pentru examinarea cererilor prealabile, care i-a acceptat parţial cerinţele înaintate, însă au fost respinse în executare de către Direcţia generală economie şi finanţe a Ministerului Afacerilor Interne. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 27 decembrie 2013, a fost admisă acţiunea integral, fiind obligat Ministerul Afacerilor Interne să calculeze şi să-i achite lui Vasilişin Nicolae diferenţa de salariu pentru perioada de 02 luni şi 14 zile ( 15 mai 2008 – 29 iulie 2008) pe parcursul exercitării funcţiei de comandant batalion ( cu drepturi de şef-adjunc direcţie) al BRPR a MAI, potrivit ordinului MAI nr.228 ef din 15 mai 2009 cu privire la modificarea punctului ordinului MAI nr.196 ef din 15 mai 2008 prin care s-a stabilit achitarea salariului pentru reclamant la nivelul funcţiei de şef-adjunc al direcţiei.

A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să calculeze salariul de funcţie în mărime de 1757 lei ( reieşind din grila de 5% de la salariul de şef al direcţiei generale) şi să achite lui Vasilişin Nicolae diferenţa la salariu pentru perioada de 08 luni şi 26 zile pe parcursul exercitării funcţiei de şef-adjunct direcţie generală al Direcţiei Generale Resurse Umane a MAI. A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să calculeze salariul de funcţie la gradaţia II şi să achite lui Vasilişin Nicolae diferenţa în salariul pentru perioada 01 octombrie 2009 – 15 decembrie 2009 pe parcursul exercitării funcţiei de şef direcţie generală a Direcţiei Generale Resurse Umane a MAI.

A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite lui Vasilişin Nicolae compensaţia pentru închirierea spaţiului locativ în cuantumul salariului de funcţie de 1850 lei lunar, pe perioada decembrie 2009 – 01 octombrie 2010. A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze cuantumul pensiei stabilite lui Vasilişin Nicolae , reişind din includerea sumelor salariale neachitate forţat şi ilegal pe timpul activităţii în MAI, reişind din poziţiile sus-indicate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, a fost admis apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 27 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014 recursul declarat de către Nicolae Vasilişin a fost considerat inadmisibil. La 25 septembrie 2014 Nicolae Vasilişin a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs şi a deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea cererii de revizuire, a invocat că decizia instanţei de apel a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material şi anume nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată.Totodată instanţa de apel nu a cercetat multiaspectual, complet, nepărtinitor şi nemijlocit toate probele din dosar în ansamblu şi nu a luat în calcul mai mulţi factori.

Ca temei de revizuire a invocat art.449 lit.b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din prevederile enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, ultimul nu a invocat careva circumstanţe noi existente în timpul judecării pricinii şi descoperite după pronunţarea hotărîrii judecătoreşti. Ba mai mult, revizuientul a făcut referire la circumstanţe, care au constituit obiect de examinare în instanţele de judecată, invocînd aceleaşi temeiuri şi motive. În aceste circumstanţe urmează de menţionat că, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că revizuentul în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut de art.449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Nicolae Vasilişin ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nicolae Vasilişin împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Vasilişin împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea calculării şi achitării diferenţei de salariu, achitării compensaţiei şi recalcularea cuantumului pensiei stabilite. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari Galina Stratulat