2ra-3211/14 — Încasarea sumei şi penalităţii

prima instanţă: T.Anghel dosarul nr. 2ra-3211/14 instanţa de apel: N.Vascan, E.Clim, E.Fistican ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sorochin Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurie împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Ilcotex-Prim” privind încasarea sumei şi penalităţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de Sorochin Iurie şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîbniţa din 12 martie 2014, c o n s t a t ă La 03 ianuarie 2014 Sorochin Iurie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Ilcotex-Prim” privind încasarea sumei şi a penalităţii.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în baza contractului nr. 74356 din 12.12.2013 SRL,,Ilcotex-Prim” a primit de la el suma de 26 672 lei pentru instalarea a două dulapuri în satul Goienii Noi, str. Vasile Alexandri 33B, mun. Chişinău. Termenul pentru instalarea acestei mobile a fost stabilit pînă la data de 07.12.2013, ora 15.35. Menţionează reclamantul că comanda nu a fost executată în termen deoarece linia de producere a fost supraîncărcată, din care motiv s-a întîrziat cu 5 zile la instalarea uşilor. 1 Invocă că conform art. 27 pct. 2 al Legii privind protecţia consumatorului, 5 zile de întîrziere constituie 50% din suma contractului, adică 13 336 lei. A mai indicat că lăţimea dulapului nu este de 36 mm cum a fost solicitat în cerere.

La 14.12.2013 a înaintat o pretenţie în adresa SRL,,Ilcotex-Prim”, însă nu a primit nici un răspuns. Cere reclamantul, încasarea din contul SRL,,Ilcotex-Prim” a sumei de 26 672 lei, penalităţii pentru perioada de întîrziere de la 07.12.2013 pînă la 12.12.2013 în mărime de 13 336 lei, precum şi cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîbniţa din 12 martie 2014 cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurie împotriva SRL ,,Ilcotex-Prim” privind încasarea sumei şi penalităţii, a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Sorochin Iurie a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014 s-a respins apelul declarat de Sorochin Iurie şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîbniţa din 12 martie 2014. La 29 august 2014 Sorochin Iurii a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În susţinerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate considerîndu-le drept ilegale şi neîntemeiate prin faptul că a fost interpretată în mod eronat legea, precum şi nu a fost luată în considerare tranzacţia de împăcare dintre părţi. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Sorochin Iurie urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost 2 judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Sorochin Iurie este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Sorochin Iurie în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sorochin Iurie ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Sorochin Iurie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4