- Dosarul nr.
- 2ra-2789/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 19 noiembrie 2014
- Părțile
- Departamentul Poliţiei de Frontieră vs Ciuntu Sergiu
- Pe scurt
- Evacuarea din locuinţe de serviciu, persoanele care nu pot fi evacuate din încăperile de serviciu fără a li se acorda o altă încăpere de locuit
2ra-2789/14 — Evacuarea din încăperea de locuit de serviciu şi compensarea cheltuielilor de judecată
prima instanţă: N.Rusu dosarul nr.2ra-2789/14 instanţa de apel: L.Bulgac, N.Craiu, L.Popova DECIZIE 19 noiembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea,Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Departamentul poliţiei de frontieră, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Departamentul poliţiei de frontieră împotriva lui Ciuntu Sergiu privind evacuarea din încăperea de locuit de serviciu şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de Departamentul poliţiei de frontieră şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 16 ianuarie 2014, c o n s t a t ă La 15 octombrie 2013 Departamentul poliţiei de frontieră a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ciuntu Sergiu privind evacuarea din încăperea de locuit de serviciu şi compensarea cheltuielilor de judecată.
În susţinerea acţiunii reclamantul a indicat că în temeiul art. 60 alin. (2) al Legii nr. 283 din 28 decembrie 2012 cu privire la Poliţia de frontieră, Serviciul de Grăniceri s-a reorganizat în Poliţia de frontieră şi s-a transmis în subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel Poliţia de frontieră a devenit succesorul misiunii, funcţiilor, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiilor Serviciului de Grăniceri. 1 La 11 octombrie 2001, pîrîtul a depus raport conducerii Trupelor de Grăniceri, prin care a solicitat încadrarea în serviciul militar prin contract, iar la 07 martie 2002 în baza ordinului comandantului Trupelor de Grăniceri nr. 112/ps a fost încadrat în serviciul militar prin contract în funcţia de controlor de categoria 3 al punctului de trecere a frontierei ,,Leuşeni”.
Ulterior, prin ordinul comandantului Trupelor de Grăniceri nr.47 din 12 martie 2002, pîrîtul a fost inclus în listele unităţii şi la toate tipurile de aprovizionare, iar în baza Regulamentului cu privire la modul de acordare şi de folosinţe a locuinţelor de serviciu în RSSM aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 192 din 05 iunie 1984, pîrîtului pe parcursul desfăşurării serviciului i-a fost repartizată locuința de serviciu situată în oraşul militar ,,Leuşeni” bloc 1, apartamentul 16. La 14 mai 2013, pîrîtul a depus raport şefului Departamentului poliţiei de frontieră prin care a solicitat eliberarea din serviciu din propria iniţiativă, iar la 20 mai 2013 potrivit oridinului şefului Departamentului poliţiei de Ffontieră nr. 572/ps din 15 mai 2013 a fost eliberat din funcţia de şef al secţiei de control de frontieră ,,Leuşeni” a Direcţiei regionale ,,Leova” şi în legătură cu demisia pîrîtului au dispărut temeiurile de acordare a locuinţei de serviciu, urmînd ca acesta să elibereze benevol spaţiul locativ acordat.
Susţine că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, la 05 iunie 2013 s-a adresat pîrîtului cu somaţie prin care a solicitat eliberarea binevolă a apartamentului de serviciu al Poliţiei de frontiră, situat în satul Leuşeni, Hînceşti, însă fără un rezultat. Menţionează că potrivit certificatului nr. 35/6-2-3865 din 12 septembrie 2013, eliberat de Direcţia management logistic şi achiziţii a Departamentului poliţiei de frontieră, apartamentul nr. 16 din blocul locativ nr. 1 al sectorului de Poliţie de frontiră ,,Leuşeni” are statut de apartament de serviciu şi se află la balanţa Departamentului poliţiei de frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al RM. Consideră că datorită faptului că pîrîtul a ocupat în mod abuziv apartamentul de serviciu, este oportună evacuarea acestuia.
Cere reclamantul, prin cererea de chemare în judecată evacuarea pîrîtului şi persoanelor care locuiesc împreună cu el din apartamentul nr. 16 din blocul locativ nr. 1 al sectorului de Poliţie de frontieră ,,Leuşeni” şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 16 ianuarie 2014 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014 s-a respins apelul declarat de Departamentul poliţiei de frontieră şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. 2 La 04 iulie 2014 Departamentul poliţiei de frontieră a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.
În susţinerea recursului s-a invocat că instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, dînd în mod arbitrar apreciere probelor din dosar. În acest sens susţine că prevederile art.109 al Codului cu privire la locuinţe sunt aplicabile prezentului litigiu, astfel intimatul şi persoanele care locuiesc împreună cu el, urmau să elibereze apartamentul de serviciu repartizat în legătură cu desfășurarea serviciului, deoarece acest drept a decăzut odată cu demisia intimatului.
Susţine că la 29 iunie 2012, Ciuntu Sergiu în baza ordinului directorului general al Serviciului grăniceri nr. 155/ps a fost eliberat în rezervă începînd cu 30 iunie 2012, avînd statut de „rezervist”, ceea ce derivă din art. 7 alin. (2) şi (3) al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, care prevede expres că cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc „militari”, iar cei trecuţi în rezervă se numesc ,,rezervişti”. Mai mult, odată cu numirea intimatului în funcţia de şef al secţiei control de frontieră Leuşeni a Direcţiei regionale Leova, în baza ordinului şefului interimar al Departamentului Poliţiei de Frontiră nr. 9/ps din 02 iulie 2012, Ciuntu Sergiu a căpătat statutul special de poliţist de frontieră, iar odată cu schimbarea statutului intimatului din „militar” în „poliţist de frontieră”, prevederile art. 110, alin. (4) al Codului cu privire la locuinţe nu pot fi aplicate.
În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 23 aprilie 2014 (f.d. 78), însă la materialele cauzei nu sunt probe privind recepționarea de către recurent a deciziei, recursul se consideră declarat în termen. Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este întemeiat şi urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere în parte a acţiunii din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. 3 Analizînd legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs prin prisma legislaţiei în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios şi a circumstanţelor stabilite, Colegiul consideră greşită concluzia instanţei de fond, menţinută de către instanţa de apel privind respingerea evacuării lui Ciuntu Sergiu din încăperea de locuit de serviciu, rezultată din interpretarea şi aplicarea eronată a normele de drept material, ceea ce constituie temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti.
Din actele cauzei s-a constatat că Ciuntu Sergiu la 11 octombrie 2001 a depus conducerii Trupelor de grăniceri raportul, cu solicitarea încadrării în serviciul militar prin contract, iar în baza ordinului comandantului Trupelor de Grăniceri nr. 112/ps din 07 martie 2002 a fost încadrat în serviciul militar prin contract, în funcţia de controlor de categoria 3 al punctului de trecere a frontierei ,,Leuşeni” (f.d. 4-5). Prin extrasul din ordinul comandantului Trupelor de grăniceri al Republicii Moldova nr.47 din 12 martie 2002, Ciuntu Sergiu a fost inclus în listele unităţii şi toate tipurile de aprovizionare (f.d.
6). În baza Regulamentului cu privire la modul de acordare şi de folosinţe a locuinţelor de serviciu în RSSM aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 192 din 05 iunie 1984, lui Ciuntu Sergiu pe parcursul desfăşurării serviciului i-a fost repartizată pentru folosinţă, locuinţa de serviciu situată în oraşul militar ,,Leuşeni” bloc 1, apartamentul 16. Potrivit art. 60 alin. (2) al Legii nr. 283 din 28 decembrie 2012 cu privire la Poliţia de frontieră, Serviciul de grăniceri s-a reorganizat în Poliţia de frontieră şi s-a transmis în subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel Poliţia de frontieră a devenit succesorul misiunii, funcţiilor, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiilor Serviciului de grăniceri.
La 14 mai 2013, pîrîtul a depus raport şefului Departamentului poliţiei de frontieră prin care a solicitat eliberarea din serviciu din propria iniţiativă, iar la 20 mai 2013 potrivit oridinului şefului Departamentului poliţiei de frontieră nr. 572/ps din 15 mai 2013 a fost eliberat din funcţia de şef al secţiei de control de frontieră ,,Leuşeni” a Direcţiei regionale ,,Leova” (f.d. 7-8). Susţine că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, la 05 iunie 2013 s-a adresat pîrîtului cu somaţie prin care a solicitat eliberarea benevolă a apartamentului de serviciu al Poliţiei de Frontiră, situat în satul Leuşeni, Hînceşti, însă fără un rezultat (f.d.
9). Menţionează că potrivit certificatului nr. 35/6-2-3865 din 12 septembrie 2013, eliberat de Direcţia management logistic şi achiziţii a Departamentului Poliţiei de frontieră, apartamentul nr. 16 din blocul locativ nr. 1 al sectorului de Poliţie de frontiră ,,Leuşeni” are statut de apartament de serviciu şi se află la balanţa Departamentului poliţiei de frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al RM (f.d.
11). 4 Judecătoria Hînceşti prin hotărîrea din 16 ianuarie 2014, adoptată în pricină, a respins cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul poliţiei de frontieră împotriva lui Ciuntu Sergiu privind evacuarea din spaţiul locativ de serviciu, hotărîrea fiind menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014. Reţine Colegiul că, recurentul Departamentul poliţiei de frontiră prin cererea de recurs a solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere în parte a acţiunii. Conform art. 105 al Codului cu privire la locuinţe, locuinţele de serviciu sînt destinate pentru domicilierea cetăţenilor, care în legătură cu caracterul relaţiilor lor de muncă trebuie că trăiască la locul de lucru sau în apropierea lui.
Încăperea de locuit se include în categoria locuinţelor de serviciu prin hotărîrea comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului, a ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale. În calitate de locuinţe de serviciu se repartizează, de regulă, apartamente separate. Evidenţa locuinţelor de serviciu o ţin comitetele executive ale Sovietelor respective raionale, orăşeneşti, raionale din oraşe de deputaţi ai norodului, ministerele şi alte autorităţi administrative centrale. Potrivit art. 108 alin. (2) şi (3) al aceluiași Cod, modul de acordare şi de folosire a locuinţelor de serviciu se stabileşte prin prezentul Cod şi legislaţia locativă în vigoare.
Hotărîrea cu privire la acordarea locuinţei de serviciu se adoptă de către administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, de către consiliul de conducere al colhozului, de către organele de conducere ale altor organizaţii cooperatiste, ale asociaţiilor lor, de către organele organizaţiilor sindicale şi ale altor organizaţii obşteşti, de către comandamentul unităţii militare, în administrarea cărora se află locuinţele de serviciu. În conformitate cu hotărîrea adoptată locuinţa de serviciu se acordă pentru folosinţă pe baza unui ordin de repartiţie special, eliberat de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului.
Reieşind din art. 109 al Codului cu privire la locuinţe, muncitorii şi slujbaşii, care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia, precum şi cetăţenii, excluşi din rîndurile membrilor colhozului sau plecaţi din colhoz din proprie iniţiativă, urmează să fie evacuaţi din locuinţele de serviciu cu toate persoanele, care locuiesc împreună cu dînşii, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit. Potrivit art. 110 pct. 4) al Codului cu privire la locuinţe, fără a li si acorda o altă încăpere de locuit nu pot fi evacuaţi din locuinţele de serviciu: familiile militarilor. Consideră instanţa de recurs că concluziile instanţei de apel şi primei instanţe expuse în hotărârile judecătoreşti date în prezenta pricină, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat.
Din sensul normelor enunţate rezultă că odată cu înaintarea raportului de către intimatul Ciuntu Sergiu privind eliberarea din serviciu din propria iniţiativă, au 5 dispărut temeiurile de folosinţă a locuinţei de serviciu, iar acesta urma să elibereze în mod benevol apartamentul acordat în legătură cu desfăşurarea serviciului.
În circumstanţele indicate mai sus, raportate la prevederile legale menţionate, Colegiul consideră greşită concluzia instanţelor judecătoreşti că Ciuntu Sergiu, pînă la eliberarea din funcţie a activat în serviciul militar timp de 11 ani, 2 luni şi 13 zile, începînd cu perioada 07 martie 2002- 20 mai 2013, iar la data reorganizării Serviciului grăniceri în Poliţia de frontieră la 28 decembrie 2012, avea stagiul militar de 10 ani, 9 luni şi 13 zile începînd cu 07 martie 2002-28 decembrie 2012 şi că acesta cade sub incidenţa art. 110 alin. (4) al Codului cu privire la locuinţe cu privire la faptul că familiile militarilor nu pot fi evacuaţi din locuinţa de serviciu, fără acordarea unei alte încăperi.
Or, la momentul înaintării cererii de chemare în judecată cu privire la evacuare împotriva lui Ciuntu Sergiu, acesta nu avea statut de militar, deoarece la 30 iunie 2012 în temeiul odinului Directorului General al Serviciului grăniceri nr. 155/ps, a fost eliberat în rezervă, avînd statut de ,,rezervist” şi nu statut de „militar” prevăzut la art. 7 alin. (2) şi (3) al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002, care expres indică că doar cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar, se numesc militari. Mai mult ca atît, în baza ordinului şefului interimar al Departamentului poliţiei de frontieră nr. 9/ps din 02 iulie 2012, Ciuntu Sergiu a fost numit în funcţia de şef al secţiei control de frontieră Leuşeni a Direcţiei regionale Leova, acesta din urmă avînd statutul special de poliţist de frontieră.
Instanţa de recurs consideră că, odată cu întreruperea relaţiilor de muncă din propria iniţiativă de către intimatul Ciuntu Sergiu cu Poliţia de frontieră, care a devenit succesorul misiunii, funcţiilor, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiilor Serviciului de grăniceri, care i-a acordat locuinţa de serviciu, ultimul nu poate beneficia de prevederile art. 110 pct. 4 (familie de militar) sau pct. 7 (persoanele care au fost eliberate din funcţia de legătură cu care li s-a acordat locuinţa de serviciu, dar care n- au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia, ce le-a acordat această încăpere) ale Codului cu privire la locuinţe şi urmează să fie evacuat din locuinţa de serviciu, fără ai acorda o altă încăpere de locuit.
Conducîndu-se de prevederile art. 90 şi 96 CPC, Colegiul consideră că nu este întemeiată şi se respinge cerinţa privind încasarea cheltuielilor de judecată la examinarea prezentei pricini civile, deoarece la materialele dosarului lipsesc date care ar confirma că Departamentul poliţiei de frontiră a suportat cheltuieli de judecată la examinarea prezentei pricini civile în instanţele de judecată.
Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 6 lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Departamentul poliţiei de frontieră ca întemeiat, a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre de admitere în parte a acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Departamentul poliţiei de frontieră.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 16 ianuarie 2014 şi se emite o hotărîre nouă prin care: Se admite în parte cererea de chemare în judecată depusă de către Departamentul poliţiei de frontieră împotriva lui Ciuntu Sergiu privind evacuarea din încăperea de locuit de serviciu şi compensarea cheltuielilor de judecată. Se dispune evacuarea lui Ciuntu Sergiu cu toate persoanele, care locuiesc împreună cu el din apartamentul nr. 16 din blocul locativ nr. 1 al sectorului de Poliţie de frontieră ,,Leuşeni”, fără ai acorda o altă încăpere de locuit. În rest, cerinţa privind încasarea cheltuielilor de judecată se respinge ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 7